2r-578/20 — repararea prejudiciului material si moral

Dosarul nr. 2r-578/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. S. Dimitriu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Anton, V. Cotorobai, I. Țurcan)

ÎNCHEIERE

16 decembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nicolae Craiu

Mariana Pitic

examinând recursul declarat de către Valentina Cozima,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Valentina

Cozima împotriva Centrului expertize independente „Cexin” societate cu răspundere

limitată cu privire la repararea prejudiciului material și moral,

împotriva încheierii din 20 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin

care a fost restituită cererea de apel depusă de către Valentina Cozma,

constată:

La 02 aprilie 2018 Valentina Cozima a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Centrului expertize independente „Cexin” SRL cu privire la repararea

prejudiciului material și moral.

Prin hotărârea din 17 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

a fost constatată depunerea în termen a prezentei acțiuni și a fost respinsă acțiunea

depusă de către Valentina Cozima ca fiind neîntemeiată.

La 26 noiembrie 2019 Valentina Cozima a depus cerere de apel împotriva

hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea acesteia și casarea integrală a hotărârii

contestate.

Prin încheierea din 20 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost

restituită cererea de apel depusă de Valentina Cozima, ca fiind depusă în afara

termenului legal, iar apelanta nu solicită repunerea în termen.

La 03 august 2020 Valentina Cozima a declarat recurs împotriva încheierii

instanței de apel, solicitând repunerea în termen și admiterea acestuia, casarea

integrală a încheierii instanței de apel și restituirea cauzei spre rejudecare.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a restitui recursul

din următoarele considerente.

1

În conformitate cu art. 4261 alin. (1) lit. b1) CPC, instanța de recurs este în

drept să restituie recursul împotriva încheierii dacă cererea de recurs nu corespunde

prevederilor art. 437 alin. (1).

În conformitate cu art. 437 alin. (1) CPC, cererea de recurs trebuie să fie

dactilografiată și trebuie să cuprindă: a) denumirea instanței la care se depune

recursul; b) numele, denumirea, calitatea procesuală a recurentului sau a persoanei

ale cărei interese le reprezintă, adresa lor; c) numele sau denumirea, adresa

intimatului; e) denumirea instanței care a emis decizia în apel, data pronunțării și

dispozitivul deciziei, argumentele admiterii sau respingerii apelului; f) esența și

temeiurile recursului, argumentul ilegalității deciziei atacate, solicitările

recurentului, propunerile respective; g) data declarării recursului și semnătura

recurentului.

La caz, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție constată că, la 03 august 2020 Valentina Cozima a declarat

recurs împotriva încheierii din 20 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, care,

însă, este redactată într-o altă limbă decât limba oficială în care se desfășoară

procesul, fără a anexa traducerea acesteia în limba de stat.

În același timp, instanța de recurs reține că, prin Hotărârea Curții

Constituționale nr. 17 din 04 iunie 2018 a fost constatată desuetudinea Legii nr.3465

din 01 septembrie 1989 cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul

Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești.

Curtea a notat că, conform art. 74 alin. (1) din Legea nr. 100 din 22 decembrie

2017 cu privire la actele normative, efectul constatării desuetudinii unei legi

presupune încetarea acțiunii sale, tot așa cum se întâmplă în cazul abrogării ei.

Pe cale de consecință, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reiterează că, unul din principiile fundamentale ale

procesului civil și penal este principiul limbii oficiale de procedură, care este

consacrat în art. 118 din Constituție, art. 24 CPC și art. 9 din Legea cu privire la

organizarea judecătorească.

Prevederile conținute în art. 118 din Constituția RM sunt necesare pentru

asigurarea respectări drepturilor și libertăților constituționale ale cetățenilor în

condițiile egalității depline în fața legii. Reglementările invocate au fost reluate și

incorporate în textul legilor procedurale, fiind coroborate cu tratatele internaționale,

Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și Convenția Europeană

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, care nu impun

condiții privind limba în care se desfășoară procesul, prezumând că ședința de

judecată se desfășoară în limba națională a statului.

Conform art. 13 din Constituția RM, limba de stat a Republicii Moldova este

limba moldovenească, funcționând pe baza grafiei latine, care în lumina Hotărârii

Curții Constituționale nr. 36 din 5 decembrie 2013, urmează a fi înțeleasă ca limba

română. Caracterul oficial al limbii instituie obligativitatea utilizării acesteia în

raporturile cetățenilor cu autoritățile statului, în această limbă fiind redactate și aduse

la cunoștința publică toate actele oficiale ale statului.

Din cele menționate, rezultă că, procedura judiciară poate fi efectuată în altă

limbă, însă documentele procesuale judiciare se întocmesc în mod obligatoriu și în

2

limba de stat. Astfel, cetățenii care nu posedă sau nu vorbesc limba de stat au dreptul

să se exprime în limba maternă în cadrul procedurilor judiciare, chiar și în ipoteza

în care cunosc limba de stat, fiind un beneficiu legal acordat acestora. Totodată,

dreptul de a se exprima în limba maternă în cadrul procedurilor orale desfășurate în

fața instanței judecătorești, include și dreptul de a întocmi și înainta în instanță acte

de procedură sau alte cereri în această limbă.

În aceste condiții, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție concluzionează că, atunci când cererea de recurs în

Secțiunea 1 este redactată într-o altă limbă decât limba de stat, este aplicabilă

sancțiunea procedurală sub forma restituirii cererii de recurs.

Or, instanțele de judecată nu se pot preocupa de traducerea cererilor înaintate

instanței (de chemare în judecată, apel sau recurs) dintr-o altă limbă în limba de stat

din simplul considerent că, această pretinsă obligație depășește cadrul

împuternicirilor de a înfăptui justiția în mod imparțial și echidistant. Obligația

instanței de judecată este de a asigura participanții la proces să ia cunoștință de

actele, de lucrările dosarului și să vorbească în judecată prin interpret, în cazul când

nu cunosc limba de stat.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că, recursul declarat

de către Valentina Cozima împotriva încheierii din 20 decembrie 2019 a Curții de

Apel Chișinău, nu corespunde prevederilor art. 437 alin. (1) CPC, fiind redactat într-

o altă limbă decât limba oficială în care se desfășoară procesul și nu este însoțit de

traducere, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție ajunge la concluzia de a restitui recursul declarat de către Valentina

Cozima.

În conformitate cu art. 270 și 4261 alin. (2) CPC, Colegiul civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se restituie recursul declarat de către Valentina Cozima împotriva încheierii

din 20 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă, la cererea de

chemare în judecată depusă de către Valentina Cozima împotriva Centrului expertize

independente „Cexin” societate cu răspundere limitată cu privire la repararea

prejudiciului material și moral.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nicolae Craiu

Mariana Pitic

3