2ra-1097/20 — Încasarea cheltuielilor

Dosarul nr. 2ra-1097/20

Prima instanță: Judecătoria Anenii Noi (jud. Gh. Mîra)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A.Panov, I. Țurcan, L. Prutean)

Î N C H E I E R E

11 noiembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Mariana Pitic

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de către Nadejda Romanova,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Petru

Romanov împotriva Nadejdei Romanova cu privire la încasarea cheltuielilor de

judecată,

împotriva deciziei din 18 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La data de 2 martie 2017, Petru Romanov a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Nadejdei Romanova cu privire la încasarea cheltuielilor de

judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că la data de 15 septembrie 2015, Nadejda

Romanova, reprezentată de avocatul Victor Cuțulab s-a adresat în instanța de

judecată cu cerere de chemare în judecată către Iana Lavrentieva, intervenient

accesoriu Petru Romanov privind declararea nulității parțiale a actelor juridice.

Prin încheierea din 19 aprilie 2016 a Judecătoriei Bender, cauza respectivă a

fost scoasă de pe rol pe motivul neprezentării la ședințele de judecată și a înștiințării

instanței.

La momentul adresării reclamantului în instanța de judecată, acesta a fost

nevoit să fie asistat de un avocat, pe motiv că el nu este jurist de profesie și nu

cunoaște legislația pentru a-și apăra drepturile și interesele procesuale. Astfel, s-a

adresat către biroul avocatului ,Aurelia Grigoriu pentru a-i fi acordată asistență

juridică pe cauza civilă privind declararea nulității parțiale a actelor juridice.

Pentru acordarea serviciilor de asistență juridică în baza contractului de

asistență juridică și mandatului nr. 0876821din 9 octombrie 2015, Petru Romanov

a achitat în contabilitatea biroului avocatului ,Aurelia Grigoriu suma de 1000 euro,

echivalentul la 21 000 de lei, pentru reprezentarea intereselor reclamantului în

1

instanța de fond și suma de 500 lei, cheltuieli de transport, pentru fiecare ședință

de judecată.

Pe parcursul examinării cauzei au avut loc 6 ședințe de judecată, pentru care

s-au suportat cheltuieli de transport în sumă de 3 000 de lei, respectiv și suma dată

reclamantul solicită a fi încasată de la Nadejda Romanova pe motiv că a înaintat

instanței de judecată cereri neîntemeiate, pentru care a suportat pagube materiale.

A solicitat Petru Romanov prin cererea inițială și cererea de concretizare

admiterea acțiunii, încasarea de la Nadejda Romanova în beneficiul său a sumei de

27,50 de lei achitați pentru scrisorile recomandate, taxa de stat pentru eliberarea

copiilor de pe procesele verbale în mărime de 20 de lei, suma de 24 000 de lei

cheltuieli de asistență juridică și cheltuieli de transport, 720 de Lavrenti Eva lei

taxa de stat achitată la acțiunea inițială, 6 500 de lei pentru asistența juridică, 3 000

lei pentru ședințele de judecată, iar în total suma de 34 267,50 de lei.

Prin hotărârea din 24 septembrie 2019 a Judecătoriei Anenii Noi, acțiunea a

fost admisă parțial, s-a încasat de la Nadejda Romanova în beneficiul lui Petru

Romanov cheltuielile de judecată legate de asistență juridică în sumă de 5 000 de

lei, 150 de lei taxa de stat și taxa pentru copii de pe procesele verbale și servicii

poștale în cuantum de 47,50 lei, iar în total suma de 5 197,50 de lei.

Prin decizia din 18 februarie 2020 a Curții de Apel Comrat a fost respins

apelul declarat de Petru Romanov și s-a menținut hotărârea din 24 septembrie 2019

a Judecătoriei Anenii Noi.

În favoarea acestei soluții instanțele ierarhic inferioare au reținut că, cauza nu

a fost una complexă, nu au fost ridicate probleme juridice de esență, timpul și

munca depusă de către avocat nu a fost excesivă fiind prezent doar la 3 ședințe de

judecată, de către avocat nu au fost aplicate careva aptitudini speciale deosebite și

nu a fost întocmit un borderou privind munca efectiv prestată. Instanța de apel a

menționat că participarea efectivă a avocatului la doar 3 ședințe de judecată, iar

suma de 5 000 lei încasată de către instanța de fond pentru cheltuielile de asistență

juridică este una reală, necesară și rezonabilă, nefiind temei de a o majora. Or, suma

de 34 267,50 de lei este excesiv de exagerată.

La 22 iunie 2020, Nadejda Romanova a depus prin intermediul oficiului poștal

cerere de recurs împotriva deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe.

În motivarea cererii de recurs a indicat că nu pot fi admise bonurile de plată

prezentate deoarece avocatul A.Grigoriu nu a activat în conformitate cu prevederile

legală, nefiind admisă în calitate de avocat.

Aceste înscrisuri prezentate nu confirmă faptul achitării de către Petru

Romanov a sumelor solicitate, deoarece au fost eliberate de un birou individual de

avocați neexistent la momentul eliberării.

A solicitat Nadejda Romanova admiterea cererii de recurs, casarea hotărârea

din 24 septembrie 2019 a Judecătoriei Anenii Noi și a deciziei din 18 februarie

2020 a Curții de Apel Comrat cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a

acțiunii.

Examinând admisibilitatea recursului, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

2

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea

recursului se decide în lipsa acesteia.

La 3 iulie 2020, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului

copia cererii de recurs cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței. Însă,

Petru Roman nu a depus referință prin care să-și expună opinia asupra motivelor

invocate în recursul declarat de Nadejda Romanova.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție, examinând temeiurile invocate în cererea de recurs declarată

de Nadejda Romanova în raport cu materialele cauzei civile, consideră că acesta

este inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 431 alin. (2) din Codul de procedură civilă, asupra

admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Comrat a pronunțat decizia contestată la 18 februarie 2020,

care a fost expediată în adresa participanților la proces la data de 5 mai 2020 (vol.II,

f.d.59). Astfel, calea de atac în ordine de recurs demarată la data de 22 iunie 2020

de către Nadejda Romanova, este în interiorul termenului legal.

Examinând temeiurile recursului declarat de către Nadejda Romanova,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, instanța de recurs reține că examinarea admisibilității recursului

presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu

temeiurile prevăzute la art. 432 Codul de procedură civilă.

La caz, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată că, argumentele invocate de Nadejda Romanova

3

în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată,

respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei

Curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al

Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, reieșind din

prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) din Codul de procedură civilă, în sarcina

recurentei este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelor

încălcări esențiale sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a

normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea declarării

recursului ca fiind admisibil.

La caz, criticile invocate de Nadejda Romanova nu pot duce la admisibilitatea

recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de procedură

civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii

circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de

apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind

necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de ilegalitate pe

care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor.

Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul

de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din

punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Or, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, condiția

legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând determinarea greșelilor anume

imputate instanței de apel, o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept,

precum și indicarea probelor pe care se bazează.

Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul său cu

soluția dată de instanța de apel, iar criticile invocate în recurs nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea recursului ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată

în cererea de recurs declarată de către Nadejda Romanova.

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de

fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (Helmers împotriva Suediei 9

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

4

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

În asemenea circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor

care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil și consideră că,

recursul declarat de Nadejda Romanova, nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept urmare, este

inadmisibil.

În temeiul art. 270, art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 lit. a) și art. 440 Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Nadejda Romanova.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Mariana Pitic

Nicolae Craiu

5