2ra-1331/20 — cu privire la stabilirea domiciliului copiilor minori, încasarea pensiei pentru întreținere ș.a.

2ra-1331/20 — cu privire la stabilirea domiciliului copiilor minori, încasarea pensiei pentru întreținere ș.a. (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-1331/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Buiucani (jud. L. Lavric)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Anton, I. Țurcan, V. Cotorobai)

DECIZIE

6 noiembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

Mariana Pitic

Nicolae Craiu

examinând recursul declarat de Radu Ciubuc

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Ecaterinei Ciubuc,

reprezentată de avocatul Natalia Zamfir împotriva lui Radu Ciubuc cu privire la

stabilirea domiciliului copiilor minori, încasarea pensiei pentru întreținerea și

oferirea dreptului copiilor minori de a ieși temporar peste hotarele țării, însoțiți de

mama, fără acordul tatălui și încasarea cheltuielilor de judecată și la

cererea reconvențională a lui Radu Ciubuc, reprezentat de avocatul Eduard

Hadei împotriva Ecaterinei Ciubuc cu privire la oferirea dreptului copiilor minori de

a ieși temporar peste hotarele țării, însoțiți de tata, fără acordul mamei

împotriva deciziei din 28 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost admis apelul declarat de Ecaterina Ciubuc, casată parțial hotărârea din

22 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani și pronunțată în această

parte o nouă hotărâre

constată:

La 7 martie 2018, Ecaterina Ciubuc, reprezentată de avocatul Natalia Zamfir

a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Radu Ciubuc, intervenient

accesoriu Direcția pentru protecția drepturilor copilului sect. Buiucani

mun. Chișinău cu privire la stabilirea domiciliului copiilor minori, încasarea pensiei

pentru întreținerea și oferirea dreptului copiilor minori de a ieși temporar peste

hotarele țării, însoțiți de mama, fără acordul tatălui și încasarea cheltuielilor de

judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că la 28 iulie 2007, a încheiat căsătoria cu Radu

Ciubuc, trecută în Registrul de stare civile la nr. 400, de către Oficiul Stării Civile

1

sect. Centru mun. Chișinău, din care s-au născut doi copii XXXXX XXXXX, născut

la XXXXX și XXXXX XXXXX, născut la XXXXX .

A comunicat că prin hotărârea nr. 2-1181/16 din 29 ianuarie 2016 a

Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău, a fost desfăcută căsătoria.

A considerat că, deoarece pârâtul este încadrat în câmpul muncii în România,

copiii fiind atașați foarte mult de ea, locul de trai al copiilor urmează a fi stabilit la

domiciliul ei.

Totodată, a comunicat reclamanta că din 1 ianuarie 2018, pârâtul nu a

participat în niciun mod la întreținerea copiilor minori, eschivând-se nejustificat de

la obligațiile sale, deși pentru întreținerea copiilor sunt necesare cheltuieli majore.

A menționat că pârâtul nu are un loc de bază, venit permanent într-o sumă

stabilă, astfel, pensia pentru întreținea copiilor minori urmează a fi încasată într-o

sumă bănească fixă.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 58, 74, 76, 63 Codul

familiei, art. 166, 167 CPC.

A solicitat admiterea acțiunii, stabilirea locului de domiciliu al copiilor minori

XXXXX XXXXX și XXXXX XXXXX cu mama, încasarea din contul pârâtului în

beneficiul ei a pensiei pentru întreținerea copiilor minori în mărime fixă pentru

XXXXX XXXXX – 2 190 de lei lunar și pentru XXXXX XXXXX – 1 690 de lei,

începând cu 1 ianuarie 2018 până la atingerea majoratului, oferirea dreptului copiilor

minori de a ieși temporar peste hotarele țării, însoțiți de mama, fără acordul tatălui.

Pe parcursul examinării cauzei, Radu Ciubuc, reprezentat de avocatul Eduard

Hadei a depus cerere reconvențională împotriva Ecaterinei Ciubuc, intervenient

accesoriu Direcția pentru protecția drepturilor copilului sect. Buiucani

mun. Chișinău cu privire la oferirea dreptului copiilor minori de a ieși temporar peste

hotarele țării, însoțiți de tata, fără acordul mamei.

În motivarea acțiunii reconvenționale, având în vedere prevederile art. 64

Codul familiei, a considerat că, deoarece nu locuiește în prezent în Republica

Moldova, fiind în dificultate de a-și exercita drepturile conferite de lege în privința

copiilor săi minori, este în drept de a-și vedea și comunica cu copiii săi.

Așadar, a menționat că nu deține niciun titlu oficial care i-ar permite să-și vadă

copiii săi la domiciliul lui din străinătate – XXXXX.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 166, 167, 172, 173 CPC,

art. 64 Codul familiei.

A solicitat admiterea acțiunii reconvenționale, oferirea dreptului copiilor

minori XXXXX XXXXX și XXXXX XXXXX de a ieși temporar peste hotarele

țării, însoțiți de tata, fără acordul mamei și încasarea din contul Ecaterinei Ciubuc în

beneficiul său a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 22 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani,

a fost admisă parțial acțiunea înaintată de Ecaterina Ciubuc.

A fost stabilit domiciliul copiilor minori XXXXX XXXXX și XXXXX

XXXXX la domiciliul mamei Ecaterina Ciubuc.

A fost încasată de la Radu Ciubuc în beneficiul Ecaterinei Ciubuc pensia

pentru întreținerea copilului minor XXXXX XXXXX în mărime fixă de 1 100 de lei

lunar, începând cu 1 ianuarie 2018 și până la atingerea majoratului de către copil.

2

A fost încasată de la Radu Ciubuc în beneficiul Ecaterinei Ciubuc pensia

pentru întreținerea copilului minor XXXXX XXXXX în mărime fixă de 1 000 de lei

lunar, începând cu 1 ianuarie 2018 și până la atingerea majoratului de către copil.

Au fost încasate de la Radu Ciubuc în beneficiul Ecaterinei Ciubuc cheltuielile

de judecată formate din taxa de stat în mărime de 100 de lei și cheltuielile de asistență

juridică în mărime de 5 000 de lei, iar în total suma de 5 100 de lei.

În rest, au fost respinse cerințele înaintate de Ecaterina Ciubuc ca

neîntemeiate.

A fost respinsă acțiunea reconvențională înaintată de Radu Ciubuc ca

neîntemeiată.

A fost încasată de la Radu Ciubuc în beneficiul statului taxa de stat în mărime

de 756 de lei.

Prin decizia din 28 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis

apelul declarat de Ecaterina Ciubuc, casată parțial hotărârea din 22 octombrie 2018

a Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani, în partea încasării pensiei de întreținere și

pronunțată în această parte o nouă hotărâre, prin care a fost admisă cererea de

chemare în judecată a Ecaterinei Ciubuc împotriva lui Radu Ciubuc cu privire la

încasarea pensiei de întreținere.

A fost încasată de la Radu Ciubuc în beneficiul Ecaterinei Ciubuc suma

pensiei de întreținere pentru XXXXX XXXXX în mărime de 2 190 de lei, iar pentru

XXXXX XXXXX în mărime de 1 690 de lei.

A fost încasată de la Radu Ciubuc în beneficiul statului suma de 1 396,80 de

lei.

În rest, a fost menținută hotărârea din 22 octombrie 2018 a Judecătoriei

Chișinău sediul Buiucani în partea contestată.

Prin decizia suplimentară din 9 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, au fost

compensate cheltuielile de asistență juridică din contul lui Radu Ciubuc în beneficiul

Ecaterinei Ciubuc în sumă de 2 000 de lei.

La 23 aprilie 2020, prin intermediul Oficiului poștal, Radu Ciubuc a declarat

recurs împotriva deciziei din 28 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei

instanțe, precum și încasarea din contul Ecaterinei Ciubuc în beneficiul lui a taxei

de stat la depunerea cererii de recurs.

În motivarea recursului a invocat că instanța de apel a examinat superficial

argumentele înaintate de el, iar decizia recurată este ilegală și pasibilă casării,

deoarece nu corespunde exigenților enunțate de normele de drept material, nu este

clară, nu este înțeleasă de părțile implicate în litigiu și nu răspunde în mod sigur și

expres la toate cererile și obiecțiile fonnulate de el, formulările din conținutul

deciziei nu corespund exigenților de corectitudine, certitudine, concretețe,

deplinătate, claritate, consecutivitate, logică, elocvență, lipsă de rezerve

(necondiționalitate), sobrietate, oficialitate și pertinență.

Încălcarea normelor de drept material este evidentă, deoarece argumentele

aduse de instanța de apel pentru justificarea soluției sale au la bază două motive și

anume, declarațiile verbale despre pretinsele proprietăți ale lui din România și

încadrarea în câmpul de muncă în România, precum și informația oficială de la

3

Biroului Național de Statistică pe semestrul I anul 2017, ce reprezintă o perioadă

anterioară datei de la care se solicită încasarea pensiei de întreținere a copiilor

minori, aspecte care nu au fost examinate și evaluate în ansamblu cu celelalte probe

din dosar și circumstanțele de fapt și de drept.

Instanța de apel a interpretat în mod eronat legea și nu a elucidat pe deplin

circumstanțele pricinii și vădit eronat a încasat disproporționat de mare suma

bănească fixă pensia de întreținere în mărime de 2 190 de lei și corespunzător, 1 690

de lei, în condițiile în care intimata nu a prezentat nicio probă ce ar confirma

mărimea și temeinicia încasării acesteia.

A remarcat că sumele încasate cu titlu de pensie de întreținere a copiilor

minori reprezintă mai mult decât veniturile lui, în condițiile în care potrivit datelor

de la Biroul Național de Statistică, minimul de existență pentru copii în

mun. Chișinău în anul 2018, cu vârsta 1-6 ani constituie 1 540,70 de lei lunar, iar cu

vârsta 7-17 ani – 2 031,70 de lei lunar.

Astfel, în condițiile prevăzute de norma de drept material, ambii părinți în

egală măsură răspund de întreținerea copilului, rezultă că cheltuielile de întreținere

se împart la doi, deci fiecare părinte este obligat să achite lunar câte 770,35 de lei

pentru XXXXX XXXXX și 1 015,85 de lei pentru XXXXX XXXXX, circumstanță

care, de asemenea, instanța de apel nu a pus-o în discuție și nu s-a expus asupra

acestui aspect.

Faptul că Ecaterina Ciubuc nu a prezentat datele oficiale actualizate a Biroului

Național de Statistică cu referire la valoarea minimului de existență pentru un copil

minor în mediul urban și vârsta copilului pe anul 2018, a determinat încasarea

exagerată, neîntemeiată și lipsită de suport legal a pensiei de întreținere a copiilor,

într-o sumă bănească fixă mai mare față de informația oficială de la Biroul Național

de Statistică.

Totodată, intimata nu a prezentat care sunt cheltuielile de facto pentru

întreținerea copiilor minori ce depășește suma stabilită de Biroul Național de

Statistică, în condițiile în care la dosar lipsesc probe ce ar determina temeinicia

instanței de judecată să-l oblige la plata pensiei de întreținere pentru fiecare copil

minor a sumelor exagerate.

A subliniat că instanța de apel, la emiterea deciziei contestate, eronat s-a bazat

pe datele oficiale a Biroului Național de Statistică privind cuantumul de existență în

semestrul I anul 2017, în circumstanțele când intimata a solicitat încasarea pensiei

de întreținere din 1 ianuarie 2018, fapt ce atestă suplimentar că instanța de apel

superficial a examinat cauza și nu a intrat în esența acesteia.

La fel, instanța de apel eronat a determinat că dânsul deține în posesie și

folosință bunuri imobile și beneficiază de venituri stabile în România sau Republica

Moldova, iar intimata nu a prezentat nicio probă concludentă eliberată de unica

autoritatea publică din România, conform Legii cadastrului și a publicității

imobiliare nr. 7/1996 - Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară din

România, ce ar demonstra că dânsul deține în proprietate în România bunuri imobile

în baza extrasului de carte funciară din România pe fiecare bun imobil.

Nu corespund realității declarațiile intimatei precum că bunul imobil amplasat

în România îi aparține lui cu drept de proprietate, întrucât, dânsul îl folosește în

4

comodat, ca loc de domiciliu permanent, unde au viza de reședință inclusiv copii

XXXXX XXXXX și XXXXX XXXXX, care anual pe tot parcursul sezonului

estival, sărbătorilor de iarnă și cu orice ocazie posibilă, domiciliază la această adresă,

iar toate cheltuielile sunt suportate integral de către el.

A evidențiat recurentul că nu este încadrat în câmpul muncii în România, nu

are înregistrate careva venituri impozabile pentru perioada fiscal impozabilă a anilor

2018 - 2020.

Totodată, a menționat că este în relații de căsătorie cu o altă persoană și are

mai mulți copii, inclusiv din a doua căsătorie, corespunzător, este obligat să întrețină

toți copii din ambele căsătorii.

A mai comunicat că în anul 2015 a contractat un credit bancar în România

pentru procurarea ap. X din mun. XXXXX str-la XXXXX cu suprafața de 128,6 m2,

în care în prezent locuiește intimata cu copii.

La divorț, a cedat în favoarea copiilor partea lui din acest apartament și a

preluat în totalitate obligația de a rambursa creditul bancar din cont propriu.

A conchis că se află într-o situație materială foarte grea, ținând cont de

încheierea nr. 1231/2015 cu privire la obligarea lui la plata sumei de 178 280 de

euro, circumstanță care urmează a fi luată în calcul de instanța de recurs pentru

admiterea recursului declarat și casarea deciziei instanței de apel.

La 20 august 2020, în adresa Ecaterinei Ciubuc și Direcției pentru protecția

drepturilor copilului sect. Buiucani mun. Chișinău a fost expediată copia cererii de

recurs depusă de Radu Ciubuc, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței,

fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului

(f. d. 180), fiind recepționată de către Ecaterina Ciubuc și Direcția pentru protecția

drepturilor copilului sect. Buiucani mun. Chișinău la 22 august 2020, ceea ce se

atestă prin avizele de recepție anexate la actele cauzei (f. d. 182-183).

La 15 septembrie 2020, Ecaterina Ciubuc, reprezentată de avocatul Natalia

Zamfir a depus referință la recursul declarat de Radu Ciubuc, solicitând respingerea

recursului.

Până la data stabilită pentru examinarea recursului, în adresa Curții Supreme

de Justiție nu a parvenit referința prin care Direcția pentru protecția drepturilor

copilului sect. Buiucani mun. Chișinău să-și expună poziția față de temeiurile

recursului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată la

30 ianuarie 2020 la adresa electronică a reprezentantului recurentului, avocatului

Eduard Hadei, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la actele

cauzei (f. d. 137).

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție va nota că prin Hotărârea Parlamentului RM nr. 55 din 17 martie 2020, a fost

declarată stare de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova pe perioada

17 martie – 15 mai 2020. Potrivit pct. 1 din Anexa la Dispoziția nr. 1 din 18 martie

2020 a Comisiei pentru Situații Excepționale a RM, pe durata stării de urgență

5

termenele de prescripție și termenele de decădere de orice fel nu încep să curgă, iar

dacă au început să curgă, se suspendă pe toată durata stării de urgență instituite

potrivit Hotărârii Parlamentului nr. 55 din 17 martie 2020.

Astfel fiind, se atestă că termenul de declarare a recursului, prevăzut de art.

434 alin. (1) CPC, care urma să expire la data de 30 martie 2020, a fost suspendat de

drept pe toată durata stării de urgență, adică până la 15 mai 2020.

Prin urmare, termenul de declarare a recursului urmează a fi calculat începând

cu data de 16 mai 2020, astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor

legale și a declarat recursul la 23 aprilie 2020 în termenul legal.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră următoarele.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină decizia instanței de apel și,

după caz, hotărârea primei instanțe, precum și încheierile atacate cu recurs.

După cum denotă actele cauzei, Ecaterina Ciubuc, reprezentată de avocatul

Natalia Zamfir înaintând acțiunea în judecată împotriva lui Radu Ciubuc,

intervenient accesoriu Direcția pentru protecția drepturilor copilului sect. Buiucani

mun. Chișinău, a solicitat stabilirea locului de domiciliu al copiilor minori XXXXX

XXXXX și XXXXX XXXXX cu mama, încasarea din contul pârâtului în beneficiul

ei a pensiei pentru întreținerea copiilor minori în mărime fixă pentru XXXXX

XXXXX – 2 190 de lei lunar și pentru XXXXX XXXXX – 1 690 de lei, începând

cu 1 ianuarie 2018 până la atingerea majoratului, oferirea dreptului copiilor minori

de a ieși temporar peste hotarele țării, însoțiți de mama, fără acordul tatălui.

La rândul său, Radu Ciubuc, reprezentat de avocatul Eduard Hadei înaintând

cererea reconvențională împotriva Ecaterinei Ciubuc, intervenient accesoriu

Direcția pentru protecția drepturilor copilului sect. Buiucani mun. Chișinău, a

solicitat oferirea dreptului copiilor minori XXXXX XXXXX și XXXXX XXXXX

de a ieși temporar peste hotarele țării, însoțiți de tata, fără acordul mamei și încasarea

din contul Ecaterinei Ciubuc în beneficiul său a cheltuielilor de judecată.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a admis parțial acțiunea

înaintată de Ecaterina Ciubuc, a stabilit domiciliul copiilor minori XXXXX

XXXXX și XXXXX XXXXX la domiciliul mamei Ecaterina Ciubuc, a încasat de

la Radu Ciubuc în beneficiul Ecaterinei Ciubuc pensia pentru întreținerea copilului

minor XXXXX XXXXX în mărime fixă de 1 100 de lei lunar, începând cu 1 ianuarie

2018 și până la atingerea majoratului de către copil, a încasat de la Radu Ciubuc în

beneficiul Ecaterinei Ciubuc pensia pentru întreținerea copilului minor XXXXX

XXXXX în mărime fixă de 1 000 de lei lunar, începând cu 1 ianuarie 2018 și până

la atingerea majoratului de către copil, a încasat de la Radu Ciubuc în beneficiul

Ecaterinei Ciubuc cheltuielile de judecată formate din taxa de stat în mărime de 100

de lei și cheltuielile de asistență juridică în mărime de 5 000 de lei, iar în total suma

de 5 100 de lei, în rest a respins cerințele înaintate de Ecaterina Ciubuc ca

neîntemeiate, a respins acțiunea reconvențională înaintată de Radu Ciubuc ca

6

neîntemeiată și a încasat de la Radu Ciubuc în beneficiul statului taxa de stat în

mărime de 756 de lei.

Judecând apelul declarat de Ecaterina Ciubuc, instanța de apel prin decizia din

28 noiembrie 2019, a admis apelul, a casat parțial hotărârea din 22 octombrie 2018

a Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani, în partea încasării pensiei de întreținere și

a pronunțat în această parte o nouă hotărâre, prin care a admis cererea de chemare în

judecată a Ecaterinei Ciubuc împotriva lui Radu Ciubuc cu privire la încasarea

pensiei de întreținere, a încasat de la Radu Ciubuc în beneficiul Ecaterinei Ciubuc

suma pensiei de întreținere pentru XXXXX XXXXX în mărime de 2 190 de lei, iar

pentru XXXXX XXXXX în mărime de 1 690 de lei, a încasat de la Radu Ciubuc în

beneficiul statului suma de 1 396,80 de lei, în rest, a menținut hotărârea din

22 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani în partea contestată.

Iar prin decizia suplimentară din 9 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, au

fost compensate cheltuielile de asistență juridică din contul lui Radu Ciubuc în

beneficiul Ecaterinei Ciubuc în sumă de 2 000 de lei.

Este de menționat că prin recursul declarat de către Radu Ciubuc, acesta

invocă dezacordul cu decizia instanței de apel din 28 noiembrie 2019, doar în partea

prin care a fost casată hotărârea primei instanțe și emisă o nouă hotărâre, prin care a

fost admisă cererea de chemare în judecată a Ecaterinei Ciubuc împotriva lui Radu

Ciubuc cu privire la încasarea pensiei de întreținere și încasată de la Radu Ciubuc în

beneficiul Ecaterinei Ciubuc suma pensiei de întreținere pentru XXXXX XXXXX

în mărime de 2 190 de lei, iar pentru XXXXX XXXXX în mărime de 1 690 de lei.

Examinând decizia în partea recurată, prin prisma criticilor formulate în

recurs, a actelor dosarului și cadrului legal aplicabil speței, instanța de recurs

constată că recursul este nefondat.

Astel, se va reține că materialele dosarului atestă cu certitudine că Radu

Ciubuc și Ecaterina Ciubuc sunt părinții copiilor minori XXXXX XXXXX născut

la XXXXX și XXXXX XXXXX născut la XXXXX , fapt ce rezultă din certificatele

de naștere seria NA-VI nr. 0492205 eliberat la 23 decembrie 2008 de OSC mun.

Chișinău și seria NA-VI nr. 2018739 eliberat la 18 octombrie 2014 de OSC mun.

Chișinău (f. d. 10-11).

Potrivit art. 74 alin. (1)-(3) Codul familiei, părinții sunt obligați să-și întrețină

copiii minori și copiii majori inapți de muncă care necesită sprijin material. Modul

de plată a pensiei de întreținere se determină în baza unui contract încheiat între

părinți sau între părinți și copilul major inapt de muncă. Dacă lipsește un atare

contract și părinții nu participă la întreținerea copiilor, pensia de întreținere se

încasează pe cale judecătorească, la cererea unuia dintre părinți, a tutorelui copilului

sau a autorității tutelare teritoriale.

Conform art. 75 alin. (1) Codul familiei, pensia de întreținere pentru copilul

minor se încasează din salariul și/sau din alte venituri ale părinților în mărime de 1/4

– pentru un copil, 1/3 – pentru 2 copii și 1/2 – pentru 3 și mai mulți copii.

Iar prevederile art. 76 alin. (1) Codul familiei, stipulează cert că în cazurile

când părintele care datorează întreținere copilului său are un salariu și/sau alte

venituri neregulate sau fluctuabile ori primește salariu și/sau alte venituri, total sau

parțial, în natură, ori nu are un salariu și/sau alte venituri, precum și în alte cazuri

7

cînd, din anumite motive, încasarea pensiei de întreținere, sub forma unei cote din

salariu și/sau alte venituri, este imposibilă, dificilă sau lezează substanțial interesele

uneia dintre părți, instanța judecătorească poate să stabilească cuantumul pensiei de

întreținere într-o sumă bănească fixă plătită lunar sau, concomitent, într-o sumă

bănească fixă și sub forma unei cote din salariu și/sau alte venituri conform art. 75.

Instanța de recurs, la caz, va pune accent, însă, pe prevederile art. 76 alin. (2)

Codul familiei, care stipulează că, cuantumul sumei bănești fixe încasate în

conformitate cu alin. (1) se determină de instanța judecătorească, ținându-se cont de

starea materială și familială a părților, de alte circumstanțe importante și păstrându-

se, dacă este posibil, nivelul anterior de asigurare materială a copilului.

Așadar, având în susținere prevederile normelor enunțate, instanța de recurs

reține ca întemeiată soluția instanței de apel cu privire la admiterea integrală a

cerinței Ecaterinei Ciubuc cu privire la încasarea pensiei de întreținere a copiilor

minori, or actele cauzei denotă cu certitudine că Radu Ciubuc este angajat în câmpul

muncii pe teritoriul României, deține în posesie și folosință un spațiu locativ cu

suprafața de 178,42 m2 și teren din categoria curți-construcții cu suprafața de 526 m2,

la fel, are angajate mai multe credite bancare pe care le achită regulat, astfel că aceste

împrejurări atestă indubitabil că are un venit mai mare decât invocă, prin urmare,

trebuie să asigure și copiilor minori un trai cuviincios.

În acest context, se va nota că într-adevăr informația plasată pe pagina oficială

a Biroului Național de Statistică, la momentul depunerii cererii de chemare în

judecată, indică că valoarea minimului de existență în anul 2017 pentru un copil în

vârstă de 1-6 ani din orașe mari a constituit în medie 1690,30 de lei și pentru un copil

în vârstă de 7-17 ani – 2190 de lei, însă, în opinia instanței de recurs aceste sume nu

pot fi considerate ca satisfăcătoare și destule pentru un trai plin de decență a copiilor,

pentru a fi puse pe seama ambilor părinți, în mod egal.

Or, fiind stabilit locul de trai al copiilor minori cu mama, în mod evident

aceasta contribuie la educația și întreținerea copiilor, atât în plan material, cât și

psihologic.

Față de toate aceste considerente, instanța de recurs nu constată în speță temei

de admitere a recursului, având în vedere că instanța de apel s-a pronunțat asupra

tuturor aspectelor importante în cauză, având în susținere cadrul legal aplicabil în

speță, fapt ce impune respingerea recursului și menținerea deciziei în partea încasării

pensiei de întreținere a copiilor minori.

Dat fiind faptul că în rest decizia instanței de apel nu a fost contestată cu

recurs, instanța de recurs consideră inoportun, prin prisma prevederilor art. 442

alin. (1) CPC, de a se expune cu privire la legalitatea acesteia în partea necontestată.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, art. 445 alin. (3) Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se respinge recursul declarat de Radu Ciubuc.

Se menține decizia din 28 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată a Ecaterinei Ciubuc, reprezentată de avocatul

8

Natalia Zamfir împotriva lui Radu Ciubuc cu privire la stabilirea domiciliului

copiilor minori, încasarea pensiei pentru întreținerea și oferirea dreptului copiilor

minori de a ieși temporar peste hotarele țării, însoțiți de mama, fără acordul tatălui

și încasarea cheltuielilor de judecată și la cererea reconvențională a lui Radu Ciubuc,

reprezentat de avocatul Eduard Hadei împotriva Ecaterinei Ciubuc cu privire la

oferirea dreptului copiilor minori de a ieși temporar peste hotarele țării, însoțiți de

tata, fără acordul mamei, în partea încasării pensiei de întreținere a copiilor minori.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, Ala Cobăneanu

judecătorul

Judecătorii Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

Mariana Pitic

Nicolae Craiu

9