3r-236/20 — anularea ordinului si incasarea salariului pentru lipsa fortata de la locul de munca
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea ordinului si incasarea salariului pentru lipsa fortata de la locul de munca
- Temei legal
- depunerea apelului
3r-236/20 — anularea ordinului si incasarea salariului pentru lipsa fortata de la locul de munca (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 3r-236/20
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: I. Secrieru)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: M. Guzun, G. Dașchevici, V. Clima)
DECIZIE
4 noiembrie 2020 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Nina Vascan
Victor Burduh
examinând recursurile depuse de Serviciul de Protecție și Pază de Stat și
Oprea Viorel,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de
Oprea Viorel împotriva Serviciului de Protecție și Pază de Stat cu privire la anularea
ordinului și încasarea salariului pentru lipsa forțată de la locul de muncă,
împotriva încheierii din 24 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care au fost
declarate inadmisibile apelurile depus de către Oprea Viorel și Serviciul de Protecție și
Pază de Stat împotriva hotărârii din 25 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani, pe motiv că motivarea apelurilor nu a fost depusă în termenul prevăzut de lege,
c o n s t a t ă :
La 29 octombrie 2018, Oprea Viorel a depus cererea de chemare în judecată
împotriva Serviciului de Protecție și Pază de Stat privind anularea ordinului Serviciului
de Protecție și Pază de Stat nr. 242 p/r din 4 septembrie 2018 cu privire la sancționare și
ordinului Serviciului de Protecție și Pază de Stat nr. 242 p/r din 4 septembrie 2018 cu
privire la concediere, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la locul de muncă și
constatarea încetării contractului de muncă în temeiul art. 35 alin. (1) lit. b) din Legea cu
privire la Serviciul de Protecție și Pază de Stat nr. 134 din 13 iunie 2008.
Prin hotărârea din 25 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, acțiunea
a fost admisă parțial, fiind anulat actul administrativ individual defavorabil – ordinul
Serviciului de Protecție și Pază de Stat nr. 242 p/r din data de 4 septembrie 2018 cu privire
la sancționare și ordinul Serviciului de Protecție și Pază de Stat nr. 243 p/r din data de 4
septembrie 2018 cu privire la concediere, ca ilegale. S-a obligat Serviciul de Protecție și
Pază de Stat să emită act administrativ individual favorabil de calculare și achitare lui
Oprea Viorel a salariului pentru lipsa forțată de la serviciu. În rest cererea a fost respinsă
ca neîntemeiată. Hotărârea în partea achitării salariului pentru absență forțată de la muncă,
în mărimea unui salariu a fost pusă în executare imediat.
La 11 martie 2020, Oprea Viorel a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din
25 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.
La 12 martie 2020, Serviciul de Protecție și Pază de Stat a depus apel nemotivat
împotriva hotărârii din 25 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.
1
Prin încheierea din 24 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, au fost declarate
inadmisibile apelurile depuse de Oprea Viorel și Serviciul de Protecție și Pază de Stat
împotriva hotărârii din 25 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, pe motiv
că apelanții nu au prezentat motivarea apelurilor în modul stabilit de art. 232 alin. (2) Cod
administrativ.
La 27 iulie 2020, Serviciul de Protecție și Pază de Stat a depus recurs împotriva
încheierii din 24 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău.
În motivarea recursului a invocat dezacordul cu încheierea contestată, considerând-
o ilegală și neîntemeiată prin faptul că a fost emisă cu încălcarea și aplicarea eronată a
normelor de drept procedural.
A susținut că la caz, instanța de apel urma să emită o încheiere prin care să nu dea
curs cererii de apel și să ofere un termen pentru înlăturarea neajunsurilor și anume,
depunerea cererii de apel motivate împotriva hotărârii contestate.
Astfel, a relatat că încheierea de declarare a apelului ca inadmisibil este indisolubil
legată de un act judecătoresc de dispoziție prin care se stabilește apelantului un termen
pentru înlăturarea neajunsurilor, iar sancțiunea procedurală de declarare a apelului ca
fiind inadmisibil, survine doar în cazul neîndeplinirii în termen a indicațiilor instanței de
apel.
În opinia recurentului, încălcarea admisă de către instanța de apel constă în ignorarea
prevederilor art. 235 Cod administrativ, care stabilește că dacă cererea de apel nu
corespunde cerințelor prevăzute la art. 233 alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (1), judecătorul
stabilește apelantului un termen pentru înlăturarea neajunsurilor. Dacă apelantul a
înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanță, cererea de apel se consideră depusă
la data inițială.
A mai menționat că era în imposibilitate să prezinte apelul motivat deoarece nu avea
la dispoziție probele necesare în susținerea cererii de apel.
Recurentul Serviciul de Protecție și Pază de Stat a solicitat admiterea recursului,
anularea încheierii și adoptarea unei noi încheieri prin care să fie acordat un nou termen
pentru înlăturarea neajunsurilor și depunerea apelului motivat.
La 5 august 2020, Oprea Viorel a depus recurs împotriva încheierii din 24 iunie 2020
a Curții de Apel Chișinău.
În motivarea recursului a invocat dezacordul cu încheierea contestată, considerând-
o ilegală și pasibilă de a fi anulată.
Cu referire la prevederile art. 235 Cod administrativ, a afirmat că nu i-a fost stabilit
un termen pentru înlăturarea neajunsurilor stabilite în cererea de apel.
Recurentul Oprea Viorel a solicitat casarea încheierii recurate cu restituirea cauzei
instanței de apel pentru judecarea apelului în fond.
În conformitate cu art. 242 Cod administrativ, recursul împotriva încheierii
judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată
în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un
termen mai mic.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 24 iunie 2020.
Totodată, se constată că încheierea instanței de apel a fost notificată recurentului
Serviciului de Protecție și Pază de Stat în data de 16 iulie 2020, iar recurentului
Oprea Viorel la data de 22 iulie 2020, fapte ce se confirmă prin avizele de recepție a
scrisorilor recomandate (f. d. 150, f. d. 151).
2
Astfel, recursurile din 27 iulie 2020, respectiv din 5 august 2020 sunt depuse cu
respectarea termenului prevăzut de lege.
În conformitate cu art. 243 alin. (2) Cod administrativ, instanța competentă
soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.
Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile recursurilor, completul
specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră
recursurile neîntemeiate și care urmează a fi respinse din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, examinând recursul
împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge
recursul.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
menționează că în speță, obiectul recursurilor vizează legalitatea încheierii din 24 iunie
2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care au fost declarate inadmisibile apelurile depuse
de Oprea Viorel și Serviciul de Protecție și Pază de Stat împotriva hotărârii din
25 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, pe motiv că apelanții nu au
prezentat motivarea apelurilor în modul stabilit de art. 232 alin. (2) Cod administrativ.
Astfel, în conformitate cu art. 232 alin. (1) Cod administrativ, apelul se depune la
instanța de judecată care a emis hotărârea contestată în termen de 30 de zile de la
pronunțarea dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.
În corespundere cu art. 232 alin. (2) Cod administrativ, motivarea apelului se
prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate.
Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la instanța de judecată
care a emis hotărârea contestată.
În acest sens, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ constată că hotărârea motivată din 25 februarie 2020 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Rîșcani, a fost notificată apelantului Serviciului de Protecție și Pază de
Stat în data de 8 mai 2020, iar apelantului Oprea Viorel în data de 21 mai 2020, fapte ce
se confirmă prin avizele de recepție a scrisorilor recomandate (f. d. 140, f. d. 142).
Instanța de recurs reține că potrivit art. 1 din hotărârea Parlamentului Republicii
Moldova privind declararea stării de urgență nr. 55 din 17 martie 2020, a fost declarată
stare de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova pe perioada 17 martie – 15 mai
2020.
În conformitate cu art. 3 și art. 4 din aceiași hotărâre, dispozițiile Comisiei pentru
Situații Excepționale a Republicii Moldova sunt obligatorii și executorii pentru
conducătorii autorităților administrației publice centrale și locale, ai agenților economici,
ai instituțiilor publice, precum și pentru cetățeni și alte persoane aflate pe teritoriul
Republicii Moldova. Toate dispozițiile emise de Comisia pentru Situații Excepționale a
Republicii Moldova intră în vigoare din momentul emiterii.
Prin prisma pct. 1 din Anexa la dispoziția nr. 1 din data de 18 martie 2020 a Comisiei
pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, pe durata stării de urgență termenele
de prescripție și termenele de decădere de orice fel nu încep să curgă, iar, dacă au început
să curgă, se suspendă pe toată durata stării de urgență instituite potrivit Hotărîrii
Parlamentului nr. 55 din 17 martie 2020, astfel termenul de prezentare a apelului motivat
pentru Serviciul de Protecție și Pază de Stat, a început a curge de la data de 16 mai 2020.
3
Așadar, din analiza normelor enunțate rezultă că Serviciul de Protecție și Pază de
Stat urma să prezinte motivarea apelului în termen de 30 de zile, până la data de
15 iunie 2020.
Totodată, apelantul Oprea Viorel, urma să prezinte motivarea apelului în termen de
30 de zile de la data notificării hotărârii motivate, până la data de 22 iunie 2020, având în
vedere că ultima zi de prezentare a motivării apelului a fost o zi nelucrătoare.
În această privință, actele cauzei atestă că apelantul Serviciul de Protecție și Pază de
Stat și apelantul Oprea Viorel în termenul de 30 de zile acordat de lege, nu au depus
motivarea apelurilor, din care considerente instanța de apel prin încheierea din 24 iunie
2020 a Curții de Apel Chișinău, corect a declarat apelurile ca fiind inadmisibile.
Or, în conformitate cu art. 236 alin. (1) Cod administrativ, instanța de apel
examinează din oficiu admisibilitatea apelului, iar conform alin. (2) lit. e) al aceluiași
articol, apelul se declară inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă
sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2).
Argumentele recurenților precum că instanța urma să stabilească un termen pentru
înlăturarea neajunsurilor conform art. 235 Cod administrativ, nu pot fi reținute ca
întemeiate, deoarece rezultând din aceste prevederi legale, instanța de judecată stabilește
un termen pentru neînlăturarea neajunsurilor doar în cazurile prevăzute de art. 233 alin.
(1), (2) și art. 234 alin. (1), care nu cuprinde și cazul în care cererea de apel nu este
motivată.
De altfel, în atare situații art. 232 alin. (2) Cod administrativ, stabilește fără
interpretări că motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile
de la data notificării hotărârii motivate.
Din contextul normei enunțate, este de înțeles că ține de obligația părților de a
prezenta motivarea apelului în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii
motivate, iar instanța de judecată nu este ținută de faptul acordării unui termen pentru
înlăturarea neajunsurilor în acest sens.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
consemnează că potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului,
participanții procesului de judecată urmează să-și asume un rol activ, urmărind cu
diligență derularea procesului său și să dispună cu bună-credință de drepturile sale
procedurale.
În această ordine, completul specializat în cauze de contencios administrativ reține
că recurenții, fiind interesați de soluționarea prezentului litigiu în ordine de apel, urmau
să întreprindă măsurile necesare de a proteja drepturile sale de acces la instanță prin
prezentarea motivată a apelului conform prevederilor art. 232 alin. (2) Cod administrativ,
fapt ce la caz nu se atestă.
În speță, s-a constatat că apelanții cunoscând despre necesitatea depunerii a motivării
apelului nu și-au exercitat dreptul de a prezenta motivarea apelului în termen de 30 de
zile de la notificare, termen imperativ prevăzut de lege, aspect ce impune prin prisma art.
236 alin. (2) lit. e) Cod administrativ, de a declara inadmisibile cererile de apel.
Așa fiind, se constată ca întemeiată soluția instanței de apel cu privire la declararea
apelurilor ca inadmisibile, fiind cert stabilit că Serviciul de Protecție și Pază de Stat și
Oprea Viorel nu au prezentat motivarea apelurilor în termenul stabilit de lege, motiv din
care survin sancțiunile procedurale prevăzute de art. 10 alin. (1) Cod de procedură civilă,
pentru subiectul obligat în raport procedural, în caz de neîndeplinire sau de îndeplinire
4
defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare abuzivă a unui drept
procedural.
Prin urmare, argumentele invocate în cererile de recurs sunt neîntemeiate și nu
constituie temei de anulare a încheierii recurate.
Ca și consecință, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție menționează că, în cazul admiterii unui astfel de apel, se va încălca
principiul securității raporturilor juridice, garantat de articolul 6 și preambulul Convenției
Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.
În context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ amintește că art. 6 § 1 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului îi
garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instanță cu orice contestație referitoare
la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil. Instanța europeană a relatat însă în practica
sa constantă că „dreptul la o instanță” nu este absolut.
În această privință, Curtea Europeană, în mai multe cauze de acest gen, nu exclude
niciodată ipoteza că interesele unei bune administrări a justiției pot să justifice impunerea
unui termen de exercitare a căii de atac (cauza Bacev contra Fosta Republică Yugoslavă
a Macedoniei, Kemp contra Luxembourg, Diaz Ochoa contra Spaniei), în carte înalta
Curte a arătat că termenul fixat de legea internă este o restricție ce guvernează accesul la
justiție.
Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea instanței de
apel este întemeiată și legală, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursurile depuse de
Serviciul de Protecție și Pază de Stat și Oprea Viorel.
În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, completul specializat
pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și
de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d e c i d e :
Se resping recursurile depuse de Serviciul de Protecție și Pază de Stat și
Oprea Viorel.
Se menține încheierea din 24 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de
contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Oprea Viorel
împotriva Serviciului de Protecție și Pază de Stat cu privire la anularea ordinului și
încasarea salariului pentru lipsa forțată de la locul de muncă.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței,
Judecătorul Tamara Chișca-Doneva
Judecătorii Nina Vascan
Victor Burduh
5