3ra-929/20 — anularea deciziei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea deciziei
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
3ra-929/20 — anularea deciziei (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr.3ra-929/2020
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (G. Cazacu)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru)
Î N C H E I E R E
04 noiembrie 2020 mun.Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas
judecătorii Nina Vascan
Victor Burduh
examinând admisibilitatea recursului depus de Societatea cu Răspundere Limitată
,,Restofood”, reprezentată de avocatul Igor Selchin,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de
Societatea cu Răspundere Limitată ,,Restofood” împotriva Serviciului Fiscal de Stat cu
privire la anularea deciziei,
împotriva deciziei din 03 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău,
c o n s t a t ă :
La 09 octombrie 2019 SRL „Restofood”, reprezentată de avocatul Igor Selchin, a
înaintat cerere de chemare în judecată împotriva Serviciului Fiscal de Stat privind
anularea deciziei nr. 128/1530 din 07 august 2019 emisă de Direcția Generală
Administrare Fiscală (DGAF) mun. Chișinău a Serviciului Fiscal de Stat asupra cazului
de încălcare a legislației fiscale.
În motivarea acțiunii a indicat că, la data de 16 iulie 2019 ora 20.36 inspectorii
Direcției control fiscal operativ nr.2 din cadrul DGAF mun. Chișinău - Spalatu Cătălina
și Bileac Mihail au efectuat un control fiscal la fața locului prin metoda verificării
operative la cafenea, terasa de vară amplasată în XXX care aparține SRL „Restofood”.
În rezultat a fost întocmit actul de control fiscal nr. 1-836999 din 16 iulie 2019 în care
s-a indicat că la efectuarea cumpărăturii de control în valoare de 172,95 de lei, au fost
transmise mijloace bănești în sumă de 200 de lei, din care s-a dat rest 28 de lei, și
totodată pretinsul client a refuzat de rest. Echipamentul de Casă și Control (ECC) nu
ar fi fost utilizat, bonul de casă nu a fost emis și nu a fost înmânat.
A menționat reclamantul că în concluziile actului, organul fiscal a invocat
încălcarea prevederilor art. 8 alin. (2) lit. c) a Codului fiscal aprobat prin Legea nr.
1163- XIII din 24 aprilie 1997 și alin.(1) p.35, Cap.VI anexa 3 a Hotărârii Guvernului
nr.141 din 27 februarie 2019 cu privire la aplicarea Echipamentului de Casă și de
Control la efectuarea decontărilor, prin efectuarea decontărilor în numerar la încasarea
sumei de 172,95 de lei pentru consumație. În aceiași zi, la 16 iulie 2019 ora 21.21
1
agentul constatator Bileac Mihail - Inspector superior al Direcției Control Fiscal
Operativ nr.2 din cadrul DGAF mun. Chișinău a SFS a întocmit procesul-verbal cu
privire la contravenție Seria MF nr. 158272 în privința persoanei din cadrul SRL
„Restofood” Josu Angela, invocând comiterea de către ultima a faptei contravenționale
prevăzute de art. 2931 alin.(4) din Codul contravențional al RM.
Agentul constatator a invocat că la data 16 iulie 2019, ora 19.09 Josu Angela a
încălcat prevederile art. 8 alin. (2) lit. c) a Codului fiscal, aprobat prin Legea din 24
aprilie 1997 și prevederile pct. 35 alin. (1), Cap. VI anexa 3 din Regulamentul cu privire
la aplicarea Echipamentelor de Casă și de Control la efectuarea decontărilor, aprobat
prin Hotărârea Guvernului nr. 141 din 27 februarie 2019, prin efectuarea decontărilor
în numerar fără utilizarea Echipamentelor de Casa și de Control existente la consumația
de 172,95 de lei prin ce a comis fapta contravențională prevăzută de art. 2931 alin. (4)
din Codul contravențional. Tot la 16 iulie 2019, ora 21.35 agentul constatator a aplicat
pretinsului contravenient Josu Angela sancțiunea contravențională sub formă de
amendă în mărime de 20 u.c. (1000 lei).
Reclamantul a indicat că, salariatul Josu Angela, care a deservit inspectorii în
cadrul cumpărăturii de control nu a admis careva încălcări. Din înregistrarea video se
constată cu certitudine că chelnerul Josu Angela a încasat de la inspectorii-clienți
conform notei de plată – 200 de lei la ora 20.15, astfel nu poate fi vorba de nici o
încălcare contravențională pretinsă a fi comisă de ultima la ora 19.09 după cum este
menționat în procesul - contravențional Seria MF nr. 158272.
Prin Decizia nr. 128/1530 din 07 august 2019 emisă de Direcția Generală
Administrare Fiscală mun. Chișinău a Serviciului Fiscal de Stat asupra cazului de
încălcare a legislației pretinsă a fi comisă de SRL „Restofood” s-a decis a aplica pentru
încălcările legislației fiscale 8000 de lei, amendă pentru încălcarea regulilor de utilizare
a MCC pentru efectuarea încasărilor bănești în numerar, fără utilizarea MCC existente,
conform prevederilor art.254 alin. (1) Cod fiscal.
A specificat reclamantul că, din explicațiile salariatului Josu Angela și a
administratorului localului Stoicov Andrei care se confirmă prin înregistrările video, s-
a constatat că chelnerul Josu Angela a primit banii de la Bileac Mihail în sumă de 200
de lei, care a menționat că fără rest, după care s-a pornit spre sală pentru a închide
contul, fiind stopată în drum la câteva mese pentru a primi comanda, iar când a ajuns
la aparatul de casă la orele 20.20 i s-a interzis să închidă contul, fiind stopată de către
inspectorul Direcției control fiscal operativ nr.2 din cadrul DGAF mun. Chișinău
Spalatu Cătălina care a invocat că s-a inițiat un control fiscal și numai după finisarea
lui se va putea închide contul.
A susținut că din actul de control fiscal nr. 1-836999 din 16 iulie 2019 nu s-a
constatat nici o încălcare or, sumele din casă, de la terminal și de la chelneri
corespundeau numerarului calculat. De asemenea, începând cu ora 20.36 și pînă la
21.15 s-a invocat că se anexează procesul- verbal cu privire la contravenție Seria MF
nr. 158272 din 16 iulie 2019 întocmit la ora 21.21 ceea ce este imposibil, deoarece la
momentul întocmirii actului de control, nu a fost inițiat nici un proces contravențional.
Probatoriul anexat demonstrează lipsa încălcărilor în acțiunile salariatului Josu Angela
și cu atât mai mult lipsa încălcărilor din partea contribuabilului SRL „Restofood”, care
a respectat toate prevederile legale.
Reclamantul a relatat că, bonul fiscal a fost emis, dar nu a fost înmânat pentru că
clientul-inspectorul Direcției control fiscal operativ nr.2 din cadrul DGAF mun.
2
Chișinău - Bileac Mihail a refuzat să-l primească. Din momentul primirii sumei pentru
bunurile consumate de către inspectori - ora 20.15 și până la ora 20.20, momentul când
inspectorii au interzis chelnerului închiderea contului, au trecut nu mai mult de 4
minute, termen admisibil prevăzut de norma legală. Legislatorul nu a prevăzut un
termen fix pentru eliberarea bonului fiscal, astfel urmează a lua în considerare mai
multe circumstanțe care formează un timp rezonabil la eliberarea acestuia cum ar fi
genul serviciului, distanța de la locul consumatorului până la echipamentul de casă și
de control, alte comenzi solicitate de consumatorii clienți de la chelner, timpul de seară
fiind cel mai încărcat cu numărul de clienți.
Explică reclamantul că, în comparație cu persoana care activează în calitate de
casieriță care are obligația de a elibera imediat bonul de casă, în atribuțiile chelnerului
pe lângă respectarea disciplinei de casă la efectuarea decontărilor cu clienții, mai sunt
și alte atribuții, respect față de alți clienți, flexibilitate în raport cu acestea, menținerea
unei atmosfere plăcute, fără nervozitate, care în consecință și formează acel termen
rezonabil.
A notat reclamantul că decizia nr.128/1530 din 07 august 2019 emisă de către
DGAF mun. Chișinău a Serviciului Fiscal de Stat a fost contestată la Serviciul Fiscal
de Stat la data 05 septembrie 2019.
Prin decizia nr.329 din 19 septembrie 2019 emisă de către Serviciul Fiscal de Stat,
recepționată la 26 septembrie 2019, ultimul a respins contestația depusă și a menținut
decizia nr.128/1530 din 07 august 2019 emisă de către DGAF mun. Chișinău a
Serviciului Fiscal de Stat.
A solicitat reclamantul anularea deciziei nr. 128/1530 din 07 august 2019 emisă
de Direcția Generală Administrare Fiscală mun. Chișinău a Serviciului Fiscal de Stat
asupra cazului de încălcare a legislației fiscale.
Prin hotărârea din 24 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a
fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea înaintată de SRL „Restofood” împotriva
Serviciului Fiscal de Stat privind anularea deciziei asupra cazului de încălcare a
legislației fiscale.
Prin decizia din 03 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea
de apel depusă de SRL „Restofood” și a fost menținută hotărârea din 24 decembrie
2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.
În motivarea deciziei Curtea de Apel Chișinău a specificat că argumentele
apelantului/recurentului cu privire la faptul că, în acțiunile salariatului Josu Angela și
contribuabilului SRL „Restofood”, nu au fost admise încălcări, fiind respectate
prevederile legale, sânt neîntemeiate or, din materialele dosarului, precum și din
explicațiile părților se atestă cu certitudine că la efectuarea cumpărăturii de 172,95 de
lei nu s-a eliberat bonul de casă și nu s-a utilizat mașina de calcul și control,
circumstanță probantă a încălcării fiscale, care a stat la baza aplicării sancțiunii legale
- amenda.
A relatat că, fiind analizată legalitatea deciziei Serviciului Fiscal de Stat, Colegiul
civil al Curții de Apel Chișinău, consideră că este justă și întemeiată concluzia instanței
de fond de respingere a acțiunii or, actul administrativ a fost emis de o autoritate
competentă, în limitele atribuțiilor conferite de lege, Serviciul Fiscal de Stat
exercitându-și dreptul discreționar conform prevederilor art. 225 alin. (1) și (2) Cod
administrativ în limitele legale.
3
La 05 august 2020 SRL ,,Restofood”, reprezentată de avocatul Igor Selchin, a
depus recurs împotriva deciziei din 03 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând
admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond,
cu emiterea unei hotărâri noi de admitere a acțiunii.
În motivarea recursului avocatul recurentului a invocat că SRL ,,Restofood” nu
poate acționa fără a fi reprezentată de persoane fizice și activează doar prin intermediul
persoanelor fizice responsabile – angajaților, astfel în cazul în care în acțiunile
persoanei responsabile nu există componență contravențională, nu i se poate incrimina
aceiaș normă și recurentului SRL ,,Restofood”, care este totalmente interdependentă
de acțiunile lucrătorului său, astfel nu poate exista încălcare fiscală nici în privința
acesteia.
A specificat că instanțele de fond și de apel au încălcat drepturile fundamentale
ale recurentului, dreptul la un proces echitabil și dreptul de a fi prezumat nevinovat atât
timp cât vinovăția sa n-a fost în mod legal stabilită sau nu a fost recunoscută vinovată
într-un proces contravențional sau penal.
A menționat avocatul recurentului că din bonul fiscal anexat, de care s-a refuzat
să-l primească inspectorul Direcției control fiscal operativ nr. 2 din cadrul DGAF mun.
Chișinău Bileac Mihail se evidențiază ora emiterii predcecului care este 20.03, iar
închiderea contului 20.48. Astfel, chiar și dacă pretinsa oră a comiterii faptei
contravenționale era 19.09, procesul-verbal cu privire la contravenție Seria MF nr.
158272 a fost întocmit la data 16 iulie 2019 ora 21.21 când bonul fiscal deja la ora
20.48 era trecut prin Echipamentul de Casă și de Control, astfel lipsind componența a
faptei contravenționale și încălcării fiscale.
În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca
instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.
În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune
la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,
dacă legea nu stabilește un termen mai mic.
Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile
de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de
recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.
La caz, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată, în prezența
participanților la proces, la data de 03 iunie 2020. Decizia Curții de Apel Chișinău a
fost expediată participanților și a fost recepționată de către recurent la data de 20 iulie
2020 (f.d. 145).
Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ menționează că SRL ,,Restofood”, s-a conformat prevederilor legale și a
depus recursul la 05 august 2020, în termenul prevăzut de art. 245 Cod administrativ.
La 25 august 2020 în adresa Serviciului Fiscal de Stat, a fost expediată copia
recursului, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.
La 11 septembrie 2020, Serviciul Fiscal de Stat a depus referință împotriva cererii
de recurs depusă de SRL ,,Restofood”, prin care a solictat recunoașterea recursului ca
fiind inadmisibil.
Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,
completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.
4
Prin prisma art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție
examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul
se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul
administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele
a)-f).
Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea
recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să
însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de
legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.
Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul
neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv
al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient
de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din
examinarea cererii în completul de 5 judecători.
În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ
dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a
cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept
procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-
o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.
Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs
trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate
mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării
recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la
art. 245 alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs
în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească
cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în
contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în
special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de
contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont
pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal
fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces
la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului
Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul
condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o
reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă
de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui
recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de
drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.
5
Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform
jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și
procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme
cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31,
Seria A, nr. 212-A).
Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
conchide că recursul depus de SRL ,,Restofood”, reprezentată de avocatul Igor Selchin,
este inadmisibil.
În conformitate cu art. 230, 246 din Codul administrativ, completul specializat
pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial
și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată ,,Restofood”, reprezentată
de avocatul Igor Selchin, se declară inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă
Președintele completului,
judecătorul Maria Ghervas
judecătorii Nina Vascan
Victor Burduh
6