3r-259/20 — contestarea actului administrativ

Dosar nr. 3r-259/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (G. Cazacu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău ( M. Guzun, G. Dașchevici, V. Clima)

D E C I Z I E

28 octombrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

Judecători Victor Burduh

Nina Vascan

examinând recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de Gheorghe Scutelnic împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la

contestarea actului administrativ,

împotriva încheierii din 01 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins ca neîntemeiată cererea Casei Naționale de Asigurări Sociale privind

repunerea în termenul de apel și s-a declarat inadmisibil apelul depus de Casa

Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 03 decembrie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă :

La 04 iunie 2019 Gheorghe Scutelnic a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, prin care a solicitat anularea

răspunsului Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. S-898/19 din 02 mai 2019

privind refuzul calculării pensiei, încasarea din contul Casei Naționale de Asigurări

Sociale a diferenței de pensie neachitată în sumă totală de 255172,96 lei, cu

obligarea acesteia să-i recalculeze și achite începând cu 01 iunie 2019 – viitor pensia

conform art. 32 din Legea nr. 544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul

judecătorului în mărime de 80 % din salariul lunar achitat efectiv și compensarea

cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 03 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

cererea de chemare în judecată înaintată de Gheorghe Scutelnic s-a admis integral

(f.d.61).

La 03 ianuarie 2020 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus apel

nemotivat împotriva hotărârii din 03 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani, prin care a solicitat repunerea apelului în termen, admiterea acestuia,

1

casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de respingere a cererii

de chemare în judecată (f.d.69-70).

La 11 februarie 2020 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus motivarea

apelului, în care a reiterat pretențiile inițiale și a solicitat admiterea acestora

(f.d.76-79).

Prin încheierea din 01 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca

neîntemeiată cererea Casei Naționale de Asigurări Sociale privind repunerea în

termenul de apel și s-a declarat inadmisibil apelul depus de Casa Națională de

Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 03 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani (f.d.92-95).

La 26 august 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus cerere de

recurs împotriva încheierii din 01 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

anularea încheierii instanței de apel și adoptarea unei noi încheieri de admitere a

cererii privind repunerea în termen a apelului (f.d.98-101, 110-112).

În motivarea recursului recurenta a indicat că nu este de acord cu încheierea

contestată și nici cu concluzia instanței de apel pe care o consideră eronată din

următoarele motive.

Astfel, recurenta a invocat că nu a fost prezentă la pronunțarea dispozitivului

hotărârii din 03 decembrie 2019.

Mai mult, Casa Națională de Asigurări Sociale nu a fost citată pentru ședințele

de judecată din 25 octombrie 2019, 25 noiembrie 2019, 03 decembrie2019, iar

informația despre rezultatul ședințelor de judecată pe site-ul oficial al instanțelor de

judecată până la data de 03 ianuarie 2020 a fost imposibil de accesat, probe care au

fost prezentate instanței de apel odată cu înaintarea cererii de repunere în termen a

apelului.

În această ordine de idei, recurenta a precizat că informațiile despre rezultatele

ședințelor de judecată cât și publicarea dispozitivului hotărârii au fost introduse în

baza de date de către instanța de fond, doar după data de 02 ianuarie 2020 la

insistența reprezentantului său. Iar, dispozitivul hotărârii din 03 decembrie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani până în prezent nu i-a fost comunicat de către

prima instanță. Astfel, din motive independente de voința sa, a fost în imposibilitate

de a-și exercita dreptul legal de atac asupra actului emis.

Tot aici, recurenta a subliniat că deși dispozitivul hotărârii a fost pronunțat la

03 decembrie 2019, pe portalul instanțelor de judecată acesta figurează cu data de

26 decembrie 2019, dată la care a și fost înregistrat, dar publicat la 02 ianuarie 2020.

Așadar, recurenta consideră că toate aceste circumstanțe i-au încălcat drepturile

procesuale la un proces echitabil, fiind lipsită de dreptul de atac asupra actului

judecătoresc emis.

În concluzie, Casa Națională de Asigurări Sociale a notat că a prezentat

argumente relevante și justificate referitor la motivul omiterii termenului de apel.

Astfel, inacțiunile instanței de fond, care nu a efectuat citarea pârâtului, notificarea

hotărârii și a publicat dispozitivul hotărârii în sistemul informațional al instanțelor

naționale în ultima zi a termenului de atac a actului judecătoresc, nu pot fi imputate

recurentei.

Prin urmare, poziția instanței de apel că Casa Națională de Asigurări Sociale

2

avea obligația pozitivă de a se interesa de rezultatul examinării cauzei, astfel încât

să exercite calea de atac în interiorul stabilit prin lege este neîntemeiată. Or, Casa

Națională de Asigurări Sociale a întreprins toate măsurile necesare în vederea

apărării drepturilor sale procesuale.

La 15 octombrie 2020 Gheorghe Scutelnic, reprezentat de avocatul Mihaela

Rotari a depus referință la cererea de recurs, prin care a solicitat respingerea

recursului Casei Naționale de Asigurări Sociale și menținerea încheierii instanței de

apel.

În conformitate cu art. 243 alin. (2) Cod administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

În speță, Colegiul nu consideră oportun de a cita participanții la proces pentru

a se pronunța cu privire la argumentele invocate în recurs, deoarece criticele

recurentei Casei Naționale de Asigurări Sociale au fost expuse cu suficientă claritate.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus de Casa

Națională de Asigurări Sociale urmează a fi declarat inadmisibil.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. a) Cod administrativ, examinând

recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie prin care declară

recursul inadmisibil.

După cum denotă actele cauzei, prin încheierea din 01 iulie 2020 a Curții de

Apel Chișinău, s-a respins ca neîntemeiată cererea Casei Naționale de Asigurări

Sociale privind repunerea în termenul de apel și s-a declarat inadmisibil apelul depus

de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 03 decembrie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d.92-95).

Totodată, din actele cauzei, rezultă că, recurenta a recepționat încheierea

contestată la data de 10 august 2020 la adresa poștei electronice, ceea ce se confirmă

prin extrasul anexat la dosar (f.d.96).

Sub acest, aspect, instanța de recurs precizează că art. 96 alin. (1) din Codul

administrativ, reglementează o atare modalitate de comunicare a actelor

judecătorești. Pentru aplicarea acestor norme de drept procedural, este necesar ca

acest mijloc să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii

lui. Așadar, confirmarea expedierii și recepționării documentului către partea

interesată se atestă prin extrasul eliberat de către operatorul poștei electronice. În

mod special, înscrisul dat conține: datele de identificare a poștei electronice a

expeditorului și a destinatarului; data calendaristică, anul, ora expedierii, precum și

atașamentul cu actul judecătoresc. Cu titlu de excepție, în caz de eroare tehnică sau

neexpediere a actului pe poșta electronică, extrasul pre-citat va cuprinde informații

cu privire aceste inexactități. Cu alte cuvinte, expeditorul va primi un mesaj separat

de la „Mail delivery system” sau extrasul dedus analizei va cuprinde mesajul de la

„Mail delivery system” conform căruia operatorul poștal va explica cauzele care au

stat la baza returnării mesajului către expeditor. De regulă, acesta este informat că

3

transmiterea mesajului nu a fost posibilă, deoarece adresa nu a fost găsită sau ea nu

poate primi e-mailuri.

Prin urmare, luând în considerare lipsa acestor mențiuni, extrasul atașat la

materialele cauzei de către reprezentantul instanței de apel demonstrează

incontestabil că încheierea din 01 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost

transmisă spre cunoștință recurentei și se încadrează în rigorile art. 96 alin. (1) din

Codul administrativ.

Colegiul reține că până a se expune referitor la argumentele invocate în recurs

cu privire la ilegalitatea încheierii contestate, urmează să verifice dacă la caz a fost

sau nu respectat termenul de depunere a recursului.

În conformitate art. 242 Cod administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic.

Din interpretarea corectă a prevederii legale enunțate, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție notează că

exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit

cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se

subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea

respectivului drept nu mai este posibilă.

La acest capitol, instanța de recurs reține și prevederile art. 63 alin. (1) Cod

administrativ, conform cărora calcularea termenelor în procedura administrativă se

efectuează în conformitate cu prevederile art. 259-266 din Codul civil.

Iar, în condițiile art. 261 alin. (1) Cod civil (art. 385 Cod civil în redacția din

01 martie 2019), dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment

sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, atunci ziua survenirii

evenimentului sau momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului.

Prin urmare, în speță prin prisma prevederilor art. 242 Cod administrativ,

termenul de procedură de 15 zile instituit de legiuitor pentru valorificarea dreptului

de a ataca în ordine de recurs încheierea din 01 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău

și-a început curgerea din ziua imediat următoare datei notificării actului judecătoresc

de dispoziție respectiv – 11 august 2020 și a expirat la data de 25 august 2020

(zi de marți).

Cu toate acestea, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recursul

împotriva încheierii din 01 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin intermediul

poștei electronice la 26 august 2020 (f.d.98-102), adică după expirarea termenului

stabilit de lege, nefiind confirmată temeinicia unei asemenea întârzieri, prin anumite

probe. Mai mult, recurenta nu a depus o cerere cu privire la repunerea recursului în

termen și nici nu a prezentat instanței probe incontestabile ce ar demonstra

imposibilitatea îndeplinirii actului procedural în termenul prevăzut de lege.

Aici, instanța de recurs relevă că recurenta Casa Națională de Asigurări Sociale

fiind cea interesată în soluționarea prezentului litigiu, avea obligația de a întreprinde

măsurile necesare de a-și proteja drepturile sale de acces la instanță. Or, conform

jurisprudenței constante a CtEDO, ține de obligația părților de a lua măsurile

4

necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție (Van Harn versus

Germany, nr.7557/03 din 11 septembrie 2007).

Respectiv, având în vedere că la caz nu a fost respectat termenul de depunere a

recursului, Colegiul nu se va expune referitor la argumentele invocate în recurs

referitor la legalitatea încheierii din 01 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

Din considerentele menționate și ținând cont de faptul că Casa Națională de

Asigurări Sociale nu a respectat prevederile articolului 242 Cod administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Casa Națională

de Asigurări Sociale împotriva încheierii din 01 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

Or, admiterea spre examinare a unui recurs după expirarea termenului stabilit

de lege, ar avea un efect incompatibil cu principiul securității raporturilor juridice,

garantat de articolul 6 din Convenție, ceea ce este inadmisibil.

În conformitate cu art. 230, 243 alin. (1) lit. a), alin. (2) Cod administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e :

Se declară inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale

împotriva încheierii din 01 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de

contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe

Scutelnic împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea

actului administrativ.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Maria Ghervas

Judecători Victor Burduh

Nina Vascan

5