3r-259/20 — contestarea actului administrativ

Dosar nr. 3r-259/20 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (G. Cazacu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău ( M. Guzun, G. Dașchevici, V. Clima) D E C I Z I E 28 octombrie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas Judecători Victor Burduh Nina Vascan examinând recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe Scutelnic împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva încheierii din 01 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins ca neîntemeiată cererea Casei Naționale de Asigurări Sociale privind repunerea în termenul de apel și s-a declarat inadmisibil apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 03 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, c o n s t a t ă : La 04 iunie 2019 Gheorghe Scutelnic a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, prin care a solicitat anularea răspunsului Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. S-898/19 din 02 mai 2019 privind refuzul calculării pensiei, încasarea din contul Casei Naționale de Asigurări Sociale a diferenței de pensie neachitată în sumă totală de 255172,96 lei,

cu obligarea acesteia să-i recalculeze și achite începând cu 01 iunie 2019 – viitor pensia conform art. 32 din Legea nr. 544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului în mărime de 80 % din salariul lunar achitat efectiv și compensarea cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea din 03 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani cererea de chemare în judecată înaintată de Gheorghe Scutelnic s-a admis integral (f.d.61). La 03 ianuarie 2020 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 03 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, prin care a solicitat repunerea apelului în termen, admiterea acestuia, 1 casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de respingere a cererii de chemare în judecată (f.d.69-70).

La 11 februarie 2020 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus motivarea apelului, în care a reiterat pretențiile inițiale și a solicitat admiterea acestora (f.d.76-79). Prin încheierea din 01 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca neîntemeiată cererea Casei Naționale de Asigurări Sociale privind repunerea în termenul de apel și s-a declarat inadmisibil apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 03 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d.92-95). La 26 august 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 01 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând anularea încheierii instanței de apel și adoptarea unei noi încheieri de admitere a cererii privind repunerea în termen a apelului (f.d.98-101, 110-112).

În motivarea recursului recurenta a indicat că nu este de acord cu încheierea contestată și nici cu concluzia instanței de apel pe care o consideră eronată din următoarele motive. Astfel, recurenta a invocat că nu a fost prezentă la pronunțarea dispozitivului hotărârii din 03 decembrie 2019. Mai mult, Casa Națională de Asigurări Sociale nu a fost citată pentru ședințele de judecată din 25 octombrie 2019, 25 noiembrie 2019, 03 decembrie2019, iar informația despre rezultatul ședințelor de judecată pe site-ul oficial al instanțelor de judecată până la data de 03 ianuarie 2020 a fost imposibil de accesat, probe care au fost prezentate instanței de apel odată cu înaintarea cererii de repunere în termen a apelului.

În această ordine de idei, recurenta a precizat că informațiile despre rezultatele ședințelor de judecată cât și publicarea dispozitivului hotărârii au fost introduse în baza de date de către instanța de fond, doar după data de 02 ianuarie 2020 la insistența reprezentantului său. Iar, dispozitivul hotărârii din 03 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani până în prezent nu i-a fost comunicat de către prima instanță. Astfel, din motive independente de voința sa, a fost în imposibilitate de a-și exercita dreptul legal de atac asupra actului emis.

Tot aici, recurenta a subliniat că deși dispozitivul hotărârii a fost pronunțat la 03 decembrie 2019, pe portalul instanțelor de judecată acesta figurează cu data de 26 decembrie 2019, dată la care a și fost înregistrat, dar publicat la 02 ianuarie 2020. Așadar, recurenta consideră că toate aceste circumstanțe i-au încălcat drepturile procesuale la un proces echitabil, fiind lipsită de dreptul de atac asupra actului judecătoresc emis. În concluzie, Casa Națională de Asigurări Sociale a notat că a prezentat argumente relevante și justificate referitor la motivul omiterii termenului de apel. Astfel, inacțiunile instanței de fond, care nu a efectuat citarea pârâtului, notificarea hotărârii și a publicat dispozitivul hotărârii în sistemul informațional al instanțelor naționale în ultima zi a termenului de atac a actului judecătoresc, nu pot fi imputate recurentei.

Prin urmare, poziția instanței de apel că Casa Națională de Asigurări Sociale 2 avea obligația pozitivă de a se interesa de rezultatul examinării cauzei, astfel încât să exercite calea de atac în interiorul stabilit prin lege este neîntemeiată. Or, Casa Națională de Asigurări Sociale a întreprins toate măsurile necesare în vederea apărării drepturilor sale procesuale. La 15 octombrie 2020 Gheorghe Scutelnic, reprezentat de avocatul Mihaela Rotari a depus referință la cererea de recurs, prin care a solicitat respingerea recursului Casei Naționale de Asigurări Sociale și menținerea încheierii instanței de apel. În conformitate cu art. 243 alin. (2) Cod administrativ, instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces. În speță, Colegiul nu consideră oportun de a cita participanții la proces pentru a se pronunța cu privire la argumentele invocate în recurs, deoarece criticele recurentei Casei Naționale de Asigurări Sociale au fost expuse cu suficientă claritate. Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale urmează a fi declarat inadmisibil. În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente. În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. a) Cod administrativ, examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie prin care declară recursul inadmisibil.

După cum denotă actele cauzei, prin încheierea din 01 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins ca neîntemeiată cererea Casei Naționale de Asigurări Sociale privind repunerea în termenul de apel și s-a declarat inadmisibil apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 03 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d.92-95). Totodată, din actele cauzei, rezultă că, recurenta a recepționat încheierea contestată la data de 10 august 2020 la adresa poștei electronice, ceea ce se confirmă prin extrasul anexat la dosar (f.d.96). Sub acest, aspect, instanța de recurs precizează că art. 96 alin. (1) din Codul administrativ, reglementează o atare modalitate de comunicare a actelor judecătorești.

Pentru aplicarea acestor norme de drept procedural, este necesar ca acest mijloc să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii lui. Așadar, confirmarea expedierii și recepționării documentului către partea interesată se atestă prin extrasul eliberat de către operatorul poștei electronice. În mod special, înscrisul dat conține: datele de identificare a poștei electronice a expeditorului și a destinatarului; data calendaristică, anul, ora expedierii, precum și atașamentul cu actul judecătoresc. Cu titlu de excepție, în caz de eroare tehnică sau neexpediere a actului pe poșta electronică, extrasul pre-citat va cuprinde informații cu privire aceste inexactități. Cu alte cuvinte, expeditorul va primi un mesaj separat de la „Mail delivery system” sau extrasul dedus analizei va cuprinde mesajul de la „Mail delivery system” conform căruia operatorul poștal va explica cauzele care au stat la baza returnării mesajului către expeditor.

De regulă, acesta este informat că 3 transmiterea mesajului nu a fost posibilă, deoarece adresa nu a fost găsită sau ea nu poate primi e-mailuri. Prin urmare, luând în considerare lipsa acestor mențiuni, extrasul atașat la materialele cauzei de către reprezentantul instanței de apel demonstrează incontestabil că încheierea din 01 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost transmisă spre cunoștință recurentei și se încadrează în rigorile art. 96 alin. (1) din Codul administrativ. Colegiul reține că până a se expune referitor la argumentele invocate în recurs cu privire la ilegalitatea încheierii contestate, urmează să verifice dacă la caz a fost sau nu respectat termenul de depunere a recursului.

În conformitate art. 242 Cod administrativ, recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Din interpretarea corectă a prevederii legale enunțate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție notează că exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.

La acest capitol, instanța de recurs reține și prevederile art. 63 alin. (1) Cod administrativ, conform cărora calcularea termenelor în procedura administrativă se efectuează în conformitate cu prevederile art. 259-266 din Codul civil. Iar, în condițiile art. 261 alin. (1) Cod civil (art. 385 Cod civil în redacția din 01 martie 2019), dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, atunci ziua survenirii evenimentului sau momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului.

Prin urmare, în speță prin prisma prevederilor art. 242 Cod administrativ, termenul de procedură de 15 zile instituit de legiuitor pentru valorificarea dreptului de a ataca în ordine de recurs încheierea din 01 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău și-a început curgerea din ziua imediat următoare datei notificării actului judecătoresc de dispoziție respectiv – 11 august 2020 și a expirat la data de 25 august 2020 (zi de marți). Cu toate acestea, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recursul împotriva încheierii din 01 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin intermediul poștei electronice la 26 august 2020 (f.d.98-102), adică după expirarea termenului stabilit de lege, nefiind confirmată temeinicia unei asemenea întârzieri, prin anumite probe.

Mai mult, recurenta nu a depus o cerere cu privire la repunerea recursului în termen și nici nu a prezentat instanței probe incontestabile ce ar demonstra imposibilitatea îndeplinirii actului procedural în termenul prevăzut de lege. Aici, instanța de recurs relevă că recurenta Casa Națională de Asigurări Sociale fiind cea interesată în soluționarea prezentului litigiu, avea obligația de a întreprinde măsurile necesare de a-și proteja drepturile sale de acces la instanță. Or, conform jurisprudenței constante a CtEDO, ține de obligația părților de a lua măsurile 4 necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție (Van Harn versus Germany, nr.7557/03 din 11 septembrie 2007). Respectiv, având în vedere că la caz nu a fost respectat termenul de depunere a recursului, Colegiul nu se va expune referitor la argumentele invocate în recurs referitor la legalitatea încheierii din 01 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

Din considerentele menționate și ținând cont de faptul că Casa Națională de Asigurări Sociale nu a respectat prevederile articolului 242 Cod administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva încheierii din 01 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău. Or, admiterea spre examinare a unui recurs după expirarea termenului stabilit de lege, ar avea un efect incompatibil cu principiul securității raporturilor juridice, garantat de articolul 6 din Convenție, ceea ce este inadmisibil.

În conformitate cu art. 230, 243 alin. (1) lit. a), alin. (2) Cod administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se declară inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva încheierii din 01 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe Scutelnic împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ. Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas Judecători Victor Burduh Nina Vascan 5