3ra-1022/20 — cu privire la contestarea actelor administrative

3ra-1022/20 — cu privire la contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr.3ra-1022/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – I. Secrieru

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – M. Guzun, V. Clima, G. Dașchevici,

ÎNCHEIERE

28 octombrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Asociația Obștească

Clubul de Jocuri Intelectuale „Roșu și Negru”, reprezentată de avocatul Elena Organ,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de către Asociația Obștească Clubul de Jocuri Intelectuale „Roșu și Negru”

împotriva Direcției generale de administrare fiscală mun. Chișinău și Serviciului

Fiscal de Stat cu privire la contestarea actelor administrative,

împotriva deciziei din 24 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins apelul depus de către Asociația Obștească Clubul de Jocuri Intelectuale „Roșu

și Negru”, împotriva hotărârii din data de 28 ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani,

constată:

La 15 octombrie 2018 Asociația Obștească Clubul de Jocuri Intelectuale „Roșu

și Negru” a depus cerere de chemare în judecată, în procedura contenciosului

administrativ, împotriva Direcției generale de administrare fiscală mun. Chișinău și

Serviciului Fiscal de Stat, prin care a solicitat anularea deciziei Direcției generale de

administrare fiscală mun. Chișinău nr. 119/1199 din 12 iulie 2018 asupra cazului de

încălcare a legislației și anularea deciziei Serviciului Fiscal de Stat nr. 305 din 06

septembrie 2018 pe marginea contestației împotriva deciziei nr. 119/1199 din 12 iulie

2018 (f.d. 4-8).

În motivarea acțiunii Asociația Obștească Clubul de Jocuri Intelectuale „Roșu și

Negru” a indicat că inspectorii fiscali ai Direcției control fiscal post operațional nr.4

din cadrul Direcției generale administrare fiscală mun. Chișinău, în baza deciziei de

inițiere a controlului fiscal nr.23061/11 din 11 iunie 2018 au efectuat controlul fiscal

prin metoda verificării totale la Asociația Obștească Clubul de Jocuri Intelectuale

„Roșu și Negru” în legătură cu inițierea procedurii de lichidare.

Controlul a fost efectuat de la 11 iunie 2018 până la 15 iunie 2018 și a cuprins

perioada 27 iunie 2014 – 30 aprilie 2018. În urma controlului a fost întocmit actul de

control nr. 5-688099 din data de 15 iunie 2018. Nefiind de acord cu actul de control,

la 28 iunie 2018 Asociația Obștească Clubul de Jocuri Intelectuale „Roșu și Negru” a

depus dezacord în acest sens.

1

La 12 iunie 2018 a fost emisă decizia nr. 119/1199 privind sancționarea

Asociației Obștești Clubul de Jocuri Intelectuale „Rosu și Negru”, prin care s-a

constatat încălcarea legislației fiscale prin neprezentarea declarațiilor cu privire la

impozitul pe venit pentru perioada fiscală A/2014 și A/2016, fapte care nu au generat

apariția obligațiilor fiscale suplimentare la buget privind impozitul pe venit din

activitatea de întreprinzător, lipsa parțială a evidenței contabile pentru perioada 25

martie 2017 – 27 mai 2017, aferentă activității în domeniul jocurilor de noroc, ceea

ce a făcut imposibilă efectuarea controlului fiscal privind corectitudinea calculării și

achitării impozitului pe venit reținut la sursa de plată din alte plăți decât cele salariale,

privind eschivarea de la calcularea și plata impozitului pe venit reținut la sursa de

plată cu 397 667 lei, inclusiv: pentru L/03/2017 cu 30 338 lei, pentru L/04/2017 cu

136 252 lei, pentru L/05/2017 cu 231 077 lei, neplata în termen a impozitului pe venit

reținut la sursa de plată pentru perioadele L/03/2017-L/05/2017, neprezentarea dărilor

de seamă privind venitul achitat și impozitul pe venit reținut din acesta (forma IRV

14) pentru perioada fiscală L/03/2017-L05/2017, fapte care au generat apariția

obligației suplimentare la buget.

Astfel, prin decizia nr.119/1199, s-a constatat că Asociația Obștească Clubul de

Jocuri Intelectuale „Roșu și Negru” a încălcat normele legislației fiscale, pentru ce s-a

decis încasarea la buget a impozitelor și taxelor calculate urmare a controlului, a

majorărilor de întârziere precum și amenzilor în sumă totală de 811 891 lei.

Asociația reclamantă a indicat că nu este de acord cu decizia nr.119/1199,

menționând că Asociația Obștească Clubul de Jocuri Intelectuale „Roșu și Negru”

este o organizație non profit, creată cu scopul nelucrativ, conform actului de

constituire și în temeiul art. 50, art. 60 din Codul civil.

Asociația Obștească Clubul de Jocuri Intelectuale „Roșu și Negru” ,în temeiul

art.189 din Codul fiscal, a prezentat inspectorilor fiscali probe în susținerea faptului

că nu a obținut în perioada martie 2017- mai 2017 venit impozabil precum și

declarația cu privire la impozitul pe venit pentru A/2014, depusă în forma IVAO la

data de 18 februarie 2015 cu date „zero”, fapte care nu au generat apariția obligațiilor

fiscale la buget. Astfel, a considerat concluzia privind eschivarea de la calculul și

plata impozitului pe venit reținut la sursa de plată cu 397 667 lei, indicată în actul de

control, nu corespunde realității și calcularea sumei date a fost efectuată incorect, ori

în perioada martie 2017- mai 2017 nu a obținut venituri impozabile.

La caz, inspectorii fiscali nu au luat în considerație că asociația își desfășoară

activitatea în baza statutului și notificării Direcției generale comerț, alimentație

publică și prestări servicii nr. 11715 din 02 martie 2017 – Centrul de reabilitare și

agrement, scopul fiind activitatea de agrement și nu pentru obținerea veniturilor.

Asociația reclamantă a mai indicat că în temeiul art.9 din Codul fiscal organul

fiscal are atribuția de a se implică în asigurarea colectării depline și la termen a

impozitelor și taxelor, amenzilor și penalităților, dar nu este în drept să stabilească

sau decidă dacă activitatea asociației cade sau nu sub incidența Legii nr. 291 din 16

decembrie 2016 cu privire la organizarea și desfășurarea jocurilor de noroc.

Camera de licențiere a explicat clar care activități pot fi considerate ca activități

în domeniul jocurilor de noroc (cazinou, loterie, săli cu automate de joc cu câștiguri

bănești, pariuri pentru competiții sportive, jocurile de noroc prin rețelele electronice).

2

În opinia Asociației Obștești Clubul de Jocuri Intelectuale „Roșu și Negru”,

activitatea acesteia nu cade sub incidența Legii nr. 291 din 16 decembrie 2016 cu

privire la organizarea și desfășurarea jocurilor de noroc.

Din categoriile de jocuri intelectuale face parte poker-ul sportiv prevăzut în

statutul său, care nu generează obținerea recompensei financiare la turneele

organizate. Recunoașterea jocului „poker sportiv” ca fiind intelectual a fost aprobată

prin ordinul Ministerului Tineretului și Sportului nr.321 din 08 iunie 2010, care a fost

abrogat prin ordinul Ministerului Tineretului și Sportului nr.281 din data de 04 mai

2012, abrogarea căruia a fost anulată prin ordinul Ministerului Tineretului și

Sportului nr.449 din data de 06 iunie 2014.

Asociația Obștească Clubul de Jocuri Intelectuale „Roșu și Negru” a susținut că

a activat în perioada 24 martie 2017-27 mai 2017, perioadă în care nu a fost nici o

abrogare a ramurii poker-ului sportiv conform notificării Direcției generale comerț,

alimentație publică și prestări servicii, nr.11715 din 02 martie 2017.

Pentru a demonstra inspectorilor fiscali lipsa câștigurilor de la jocuri cum este

poker-ul sportiv, asociația a prezentat dovada proceselor - verbale a zilelor de

operațiune cu descrierea fiecărei sume primite și întoarsă în calitate de gaj pentru

cipurile primite și întoarse, toate sumele de bani primite și întoarse în calitate de gaj

au fost introduse în mașina de casă și control în poziția „bon de serviciu”.

La fel, a indicat că în perioada 24 martie 2017 – 27 mai 2017 nu a avut

posibilitate și timp să ducă evidența numărului mare de vizitatori, în baza de date

figurând doar 22 vizitatori, care au luat cunoștință cu condițiile de participare la

turnee și anume că, în localurile unde se desfășurau turneele nu exista posibilitatea de

a câștiga mijloace bănești, deoarece asociația nu este întreprindere cu scop lucrativ ce

practică genul de activitate din domeniul jocurilor de noroc.

În așa condiții, Asociația Obștească Clubul de Jocuri Intelectuale „Roșu și

Negru” a susținut că nu este plătitor de impozit pe venit reținut la sursa de plată

conform art. 901, alin. (33) din Codul fiscal. În cazul admiterii existenței obligației de

reținere a 18 % din câștigurile de la jocurile de noroc, inspectorii fiscali urmau să

identifice forma în care era organizat jocul de noroc conform legislației.

În alt context, Asociația Obștească Clubul de Jocuri Intelectuale „Roșu și

Negru” a indicat că Legea nr. 291 din 16 decembrie 2016 cu privire la organizarea și

desfășurarea jocurilor de noroc reglementează modul de organizare și desfășurare a

jocurilor de noroc, cât și tipurile jocurilor de noroc în Republica Moldova, și anume,

loterii, cazinou, automate cu câștig bănesc, pariuri la evenimente sportive, jocuri de

noroc prin sistem electronic.

La caz, asociației nici una din aceste categorii, nu-i poate fi atribuită, deoarece în

regulamentul privind organizarea și desfășurarea activității necomerciale a asociației

în domeniul popularizării, susținerii și dezvoltării jocurilor intelectuale, este stipulat,

că entitatea ține evidența zilnică a jocurilor intelectuale prin completarea proceselor-

verbale prezentate inspectorilor, în care se înscrie că vizitatorii nu au câștig din

participarea la turnee. Actele respective nu au fost luate în considerație de autoritatea

pârâtă.

Asociația reclamantă a mai indicat că art.2 al Legii nr. 291 din 16 decembrie

2016 cu privire la organizarea și desfășurarea jocurilor de noroc, reglementează și

noțiunea de câștig, care reprezintă mijloacele bănești, lucruri susceptibile aproprierii

individuale sau colective și drepturi patrimoniale, bilete ale loteriilor care se transmit

3

în proprietate jucătorului câștigător la jocuri de noroc pe baza rezultatelor favorabile

acestuia, la finalul jocului de noroc. Noțiunea de câștig impozabil include diferență

pozitivă rezultată în urma participării jucătorului în cadrul jocurilor de noroc și

impozitată conform legislației în vigoare, dintre suma de bani sau echivalentul

mijloaelor bănești obținute de jucător după încheierea jocului, ori a sesiunii de joc și

prezentate de către organizator și suma mizei de joc depuse.

Asociația Obștească Clubul de Jocuri Intelectuale „Roșu și Negru” a mai făcut

referire și la capitolul II al Codului fiscal, menționând că procesele - verbale ale zilei

operaționale confirmate prin bonuri de serviciu pentru sumele de mijloace bănești

introduse și sumele de mijloace bănești scoase, emise prin mașina de casă și control,

sunt documente, care confirmă activitatea operațională pe parcursul zilei. Astfel, a

considerat incorectă ignorarea acestor documente în procesul de control, fiind luate în

calcul doar bonurile de serviciu pentru sumele scoase.

În normele metodologice privind efectuarea decontărilor bănești în numerar din

domeniul jocurilor de noroc cu utilizarea mașinii de casă și control, aprobate prin

decizia comisiei interdepartamentale pentru mașina de casă și control nr.012-05/2008

din 24 ianuarie 2008 în redacția deciziei comisiei nr.17-6/3-22/02-2008 din 29 mai

2008, pe care se bazează organul de control în actul de control, sunt reglementate

decontări bănești în numerar din domeniul jocurilor de noroc și asigurării unei

evidențe complete și riguroase a mizelor depuse de jucători, a mizelor returnate

jucătorilor, a câștigurilor eliberate jucătorilor și impozitului reținut din câștiguri prin

intermediul mașinilor de casă și control precum și documentarea acestor operațiuni.

Pentru a determina suma câștigului impozabil plătitorul emite prin mașina de casă și

control, iar jucătorul preia, trei bonuri de casă: de tip A (mizele returnate) suma și

miza; de tip D (câștig spre plată) suma (1-p) Snet; de tip B (impozitul reținut) pe

suma p*Snet.

La caz, mașina de casă și control nu a fost programată pentru desfășurarea

activității în domeniul jocurilor de noroc și suma întoarsă vizitatorului conform

normelor metodologice, confirmată prin bonul nefiscal cu mențiunea „suma întoarsă”

nu poate fi considerată ca câștig impozabil. Suma întoarsă în cazul dat poate conține

atât și suma returnată, cât și suma câștigului. Determinarea operațiunilor nefiscale

sunt expuse în normele metodologice privind efectuarea decontărilor bănești în

numerar din domeniul jocurilor de noroc, în pct.4.8.-4.9.1.; operațiuni nefiscale – de

vărsare sau eliberare a numerarului pot fi utilizate pentru returnarea sumei

vizitatorului ca pentru eliberarea câștigului (câștig impozabil).

Nefiind de acord cu decizia nr. 119/1199 din 12 iunie 2018, Asociația Obștească

Clubul de Jocuri Intelectuale „Roșu și Negru” a contestat-o cu cerere prealabilă,

cerere care a fost respinsă prin decizia Serviciului Fiscal de Stat nr. 305 din 06

septembrie 2018.

În opinia Asociației Obștești Clubul de Jocuri Intelectuale „Rosu și Negru”

deciziile nr.119/1199 din 12 iulie 2018 și nr. 305 din 06 septembrie 2018 sunt ilegale.

Susținând că organul fiscal din proprie inițiativă și contrar legii a considerat că toată

suma întoarsă este suma câștigului impozabil, aceasta în situația în care normele

legale stabilesc că câștigul impozabil poate fi creat numai în cazul diferenței pozitive,

rezultată în urma participării jucătorului în cadrul jocurilor. Înseamnă că jucătorul,

pentru a participa în joc, a fost obligat de a miza oricare sumă, fără mizare

participarea în joc și câștigul nu este posibil. Respectiv, asociația a considerat că

4

determinarea câștigului impozabil nu este posibil nici într-o metodă directă, nici

indirectă, mai mult că în ultima metodă pentru calculul impozitului pe venit la sursa

de plată trebuie de luat în considerație toate aspectele de determinare și calculare a

câștigului impozabil.

Prin hotărârea din data de 28 ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani acțiunea Asociației Obștești Clubul de Jocuri Intelectuale „Roșu și Negru” a

fost respinsă ca fiind neîntemeiată (f.d. 134,140-154).

La 30 ianuarie 2020, în termen, Asociația Obștească Clubul de Jocuri

Intelectuale „Roșu și Negru” a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani din 28 ianuarie 2020, menționând că nu este de acord cu

hotărârea primei instanțe (f.d. 156).

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 24 iunie 2020 a respins apelul

depus de către Asociația Obștească Clubul de Jocuri Intelectuale „Roșu și Negru”,

împotriva hotărârii din data de 28 ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani. ( f.d. 189,190-201)

Instanțele de judecată, în temeiul legislației fiscale în colaborare cu legislația ce

reglementează jocurile de noroc, au constatat încălcarea de către Asociația Obștească

Clubul de Jocuri Intelectuale „Roșu și Negru” a legislației fiscale.

La caz, din actul nr. 3-569168, întocmit de Serviciul Fiscal de Stat la data de 15

martie 2018 rezultă că Asociația Obștească Clubul de Jocuri Intelectuale „Roșu și

Negru” a desfășurat activitate în domeniul jocurilor de noroc fără a deține licență

pentru perioada 25 martie 2017-27 mai 2017. La 19 martie 2018 s-a întocmit pe

numele conducătorului instituției Elena Cornilova procesul-verbal contravențional

privind încălcarea prevederilor art. 10, pct. 4 al Legii 845 din 03 ianuarie 1992, prin

desfășurarea activității în domeniul jocurilor de noroc fără licență pentru perioada 25

martie 2017 – 27 mai 2017.

În baza procesului- verbal contravențional s-a emis decizia de sancționare

contravențională cu amendă în mărime de 60 u.c, care a fost achitată de contravenient

conform ordinului de încasare din 19 martie 2018.

În acest context instanțele de judecată au menționat că prin necontestarea actelor

respective s-a demonstrat că Asociația Obștească Clubul de Jocuri Intelectuale „Roșu

și Negru” a recunoscut desfășurarea activității în domeniul jocurilor de noroc, prin

urmare sunt lipsite de temei argumentele asociației precum că activitatea desfășurată

de asocieție nu cade sub incidența Legii nr. 291 din 16 decembrie 2016 cu privire la

organizarea și desfășurarea jocurilor de noroc.

Instanțele de judecată au respins argumentul asociației privind lipsa competenței

organului fiscal în vederea aprecierii activității acestuia, deoarece Codul fiscal a

stabilit drepturile organelor fiscale, din care rezultă că Serviciul Fiscal de Stat și

funcționarii fiscali, în cadrul acțiunilor de exercitare a funcției: au dreptul să

efectueze controale asupra modului în care contribuabilii, serviciile de colectare a

impozitelor și taxelor locale, alte persoane respectă legislația fiscală; să ceară și să

primească gratuit de la orice persoană informații, date, documente necesare pentru

exercitarea atribuțiilor în limitele funcționale; să efectueze vizite fiscale conform

prevederilor prezentului cod; să controleze autenticitatea datelor din documentele de

evidență și din dările de seamă fiscale ale contribuabilului; să ridice de la contribuabil

documente în cazurile și în modul prevăzut de prezentul cod, de asemenea să ridice

de la contribuabil echipamentele de casă și de control utilizate la încasările în

5

numerar, în scopul verificării softurilor instalate în acestea, întocmind un proces-

verbal conform modului stabilit; să constate încălcările legislației fiscale și să aplice

măsurile de asigurare, de executare silită a stingerii obligației fiscale și de răspundere

prevăzute de legislație; să ceară și să verifice înlăturarea încălcării legislației fiscale,

să aplice, după caz, măsuri de constrîngere; să utilizeze metode și surse directe și

indirecte la estimarea obiectelor impozabile și la calcularea impozitelor și taxelor;

precum și alte acțiuni prevăzute de legislația fiscală.

Din atribuțiile enumerate, rezultă că organul fiscal este împuternicit prin Lege de

a efectua acțiuni ce țin de asigurarea administrării fiscale ce implică asigurarea

colectării impozitelor și taxelor și aplicarea măsurilor în vederea stabilirii și achitării

impozitelor date. În urma acțiunilor de control date de lege în atribuția sa, organul

fiscal examinează actele contabile ale contribuabilului vizat în control și stabilește

corectitudinea întocmirii, ducerii acestora, stabilirii și achitării impozitelor în

dependență de activitatea pe care o desfășoară vizatul, ce implică și posibilitatea de

apreciere a activității date ca fiind contrară celei statutare, ce a dus la eschivarea de la

plata anumitor impozite.

De asemenea, instanțele de judecată au constatat că Asociația Obștească Clubul

de Jocuri Intelectuale „Roșu și Negru” prin prisma art. 901, alin. (33) din Codul fiscal

este plătitoare de impozit pe venit, ori art. 52, alin. (2) din Codul fiscal prevede

expres care organizații necomerciale sunt scutite de la plata impozitelor pe venit.

Asociația Obștească Clubul de Jocuri Intelectuale „Roșu și Negru” nu întrunește

condițiile prevăzute de art. 52, alin. (2) din Codul fiscal.

În circumstanțele în care s-a constatat că asociația în cadrul activității sale

înregistra anumite venituri în contabilitate, ulterior scoase fără a fi confirmate

documentar, o astfel de activitate cade sub incidența prevederilor art. 52, alin. (6) din

Codul fiscal, în conformitate cu care, în cazul în care nu sunt respectate cerințele

prevăzute la alin.(2), organizația necomercială urmează a fi supusă impozitării în

modul general stabilit.

Instanțele de judecată au mai reținut că Asociația Obștească Clubul de Jocuri

Intelectuale „Roșu și Negru” nu a prezentat organului fiscal documentele aferente

activității întreprinderii în domeniul jocurilor de noroc pentru perioada 25 martie

2017 – 27 mai 2017, necesare efectuării controlului, din motivul lipsei acestora.

În concluzie instanțele de judecat au apreciat ca fiind corecte acțiunile organului

fiscal care a stabilit încălcarea legislației fiscale de către contribuabil, iar actele

administrative contestate ca fiind întemeiate, deoarece desfășurarea activității de

jocuri de noroc de către Asociația Obștească Clubul de Jocuri Intelectuale „Roșu și

Negru”, conform modului descris și constatat în actul din data de 15 martie 2018, nu

a fost negat și nici contestat de asociație. Urmare a acestui fapt s-a reținut încălcarea

de ducere necorespunzătoare a contabilității conform genului de activitate dat,

nedeclararea venitului și neprezentarea dărilor de seamă pentru aceasta și neachitarea

lui, ce în consecință implică sancțiuni de calculare și încasare a impozitului pe venit,

de aplicare a penalității pentru neachitare la timp a acestuia, precum și a amenzilor

pentru contabilitate necorespunzătoare genului de activitate.

Împotriva deciziei instanței de apel a depus recurs Asociația Obștească Clubul

de Jocuri Intelectuale „Roșu și Negru”, prin care a solicitat admiterea recursului,

casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi

hotărâri privind admiterea cererii de chemare în judecată.

6

În motivarea recursului Asociația Obștească Clubul de Jocuri Intelectuale „Roșu

și Negru” a indicat că instanța de apel cât și cea de fond au avut o abordare formală la

emiterea hotărârilor pe cauza dată, fără a lua în considerare normele de drept pe care

urma să le aplice la adoptarea deciziilor în cauza dată. Totodată, instanța de fond și de

apel a aplicat și tălmăcit incorect normele de drept. În opinia asociației recurente

decizia instanței de apel este una ambigue, argumentele expuse nefiind clare și care

reciproc se contrazic.

Reprezentantul asociației recurente a indicat că asociația este o organizație non-

profit, creată cu scop nelucrativ, așa cum este stipulat în actul de constituire și în

art.50 și art. 60 din Codul civil (redacție veche) și art.296 din Codul civil (redacție

nouă), iar organul fiscal nu putea sancționa asociația pentru faptul că acesta nu a

arătat venit din activitatea sa și nu a prezentat în acest sens declarația pe venit.

Asociația Obștească Clubul de Jocuri Intelectuale „Roșu și Negru” își desfășoară

activitatea în baza Statutului și Notificării Direcției generale comerț, alimentație

publica și prestări servicii nr. 11715 din 02 martie 2017 - Centru de reabilitare si

agrement. Scopul creării Asociației Obștești Clubul de Jocuri Intelectuale „Roșu și

Negru” a fost activitatea de agrement și nu pentru obținerea veniturilor.

Asociația Obștească Clubul de Jocuri Intelectuale „Roșu și Negru” a mai

menționat că Serviciul Fiscal de Stat, precum și Direcția generală de administrare

fiscală mun. Chișinău nu sunt persoane abilitate să determine și să încadreze o

activitate desfășurată de o persoană juridică ca fiind, ori nu un joc de noroc, o

activitate comercială sau necomercială. Legislatorul a determinat prin Lege în

competența cui sunt date aceste atribuții. Mai mult ca atât, legislatorul a stabilit care

activitate poate fi considerată joc de noroc și în ce formă această activitate poate fi

efectuată. Deci, pentru a practica un joc de noroc urmează să fie creată o persoană

juridică cu scop lucrativ, care are un capital social determinat de legislator.

Asociația recurentă a susținut că activitatea desfășurată de către asociație nu

cade sub incidența Legii nr. 291 din 16 decembrie 2016 cu privire la organizarea și

desfășurarea jocurilor de noroc. Astfel, nu este plătitoare de impozit pe venit reținut

la sursa de plata, conform art. 901, alin. (33) din Codul fiscal.

La 12 octombrie 2020 Serviciul Fiscal de Stat a depus demers de

inadmisibilitate a cererii de recurs, indicând că Asociația Obștească Clubul de Jocuri

Intelectuale „Roșu și Negru” nu a respectat termenul de contestare prevăzut de art.

245 din Codul administrativ și a depus recursul tardiv.

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea

recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs,

motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Serviciul Fiscal de Stat a invocat omiterea de către asociația recurentă a

termenului de depunere a recursului.

La acest capitol instanța de recurs menționează că decizia instanței de apel a

fost pronunțată la 24 iunie 2020. La 04 august 2020 instanța de apel a expediat prin

intermediul poștei electronice decizia motivată, solicitând participanților la proces

confirmarea recepționării mesajului. ( f.d. 206)

7

Avocatul Elena Organ, care apără interesele Asociației Obștești Clubul de

Jocuri Intelectuale „Roșu și Negru”, a recepționat decizia motivată a instanței de apel

la 05 august 2020, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică. (f.d. 213)

În aceste circumstanțe avocatul Elena Organ, în interesele Asociației Obștești

Clubul de Jocuri Intelectuale „Roșu și Negru” s-a conformat prevederilor art. 245 din

Codul administrativ și a depus recursul motivat la 04 septembrie 2020 în ultima zi a

termenului.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art.246, alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art.246 Codul

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)-f).Din analiza acestor prevederi rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-

o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs menționează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea

de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245, alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin

legal fundamental.

8

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în

acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.

141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu

chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c.

Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide că cererea de recurs depusă de către Asociația Obștească Clubul de

Jocuri Intelectuale „Roșu și Negru”, reprezentată de avocatul Elena Organ, este

inadmisibilă.

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul, depus de către Asociația Obștească Clubul de Jocuri Intelectuale

„Roșu și Negru”, reprezentată de avocatul Elena Organ, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

9