2ra-1247/20 — Decăderea din drepturile părintesti
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Decăderea din drepturile părintesti
- Temei legal
- Temeiurile declararii recursului
2ra-1247/20 — Decăderea din drepturile părintesti (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 2ra–1247/20
Prima instanță: Judecătoria Edineț (sediul central), (jud. M. Iftodi)
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. I. Secrieru, Iu. Cotruță, V. Mihaila)
Î N C H E I E R E
21 octombrie 2020 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție
În componența:
Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Galina Stratulat
Iurie Bejenaru
examinând admisibilitatea recursului declarat de Verstiuc Nina,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Verstiuc Nina
împotriva lui Tarchokov Arsen, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și
Protecția Familiei Edineț cu privire la decăderea din drepturile părintești,
împotriva deciziei din 02 iunie 2020 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost
respins apelul declarat de către Verstiuc Nina și menținută hotărârea din 22
noiembrie 2019 a Judecătoriei Edineț (sediul central),
con st ată:
La 20 iunie 2019, Verstiuc Nina a depus cerere de chemare în judecată
împotriva lui Tarchokov Arsen, intervenient accesoriu DASPF Edineț cu privire la
decăderea din drepturile părintești în privința copilului minor XXXX.
În motivarea cererii reclamanta a indicat că, la 22 ianuarie 2016, a înregistrat
căsătoria cu pârâtul Tarchokov Arsen, oficiată de OSC Troițk, or. Moscova,
transcrisă de OSC Edineț prin actul nr.49-T din 10 decembrie 2016. Ca rezultat al
conviețuirii comune, la XXXX, s-a născut fiul XXXX, fapt confirmat pin certificatul
de naștere înregistrat la XXXX sub numărul 224 la OSC Edineț.
La sfârșitul lunii decembrie 2016 familia s-a destrămat din vina pârâtului, care
a abandonat familia și a plecat la baștină sa din XXXX, Federația Rusă. Din
momentul plecării pârâtului din Republica Moldova și până la depunerea acțiunii în
instanță, Tarchokov Arsen nu a contribuit material la întreținerea copilului comun.
Rareori comunică prin rețele de socializare și de fiecare dată îi declară că, nu o va
ajuta material pentru întreținerea copilului, deoarece urmează să se descurce de una
singura, dânsul având copii și de la prima căsătorie.
1
Reclamanta a mai indicat că, din momentul plecării pârâtului din familie,
ultimul nu a trimis nici o felicitare pe numele copilului, nici haine, încălțăminte sau
cel puțin o jucărie. Astfel pârâtul s-a retras de la întreținerea materială a copilului,
nemaivorbind de participarea lui la educația, îngrijirea și protecția acestuia.
La acest capitolul nu există o hotărâre judecătorească și nici un titlu executoriu
privind încasarea pensiei de întreținere a copilului XXXX, însă acest fapt nu-l
eliberează pe pârât de la exercitarea obligațiunilor părintești prevăzute în art.58 și 74
Codului familiei, în care este expres prevăzut că părinții sunt obligați să-și întrețină
copiii minori.
Conform anchetei sociale din 23 mai 2019, efectuată de angajații Direcției
Asistența Socială și Protecția Familiei Edineț, se constată că reclamanta dispune de
condiții bune de trai, are locuință cu trei odăi în care locuiește cu copilul și bunica
sa, Verstiuc XXXX, având un venit lunar de XXXX lei.
În instanță reclamanta a solicitat să fie decăzut din drepturile părintești pârâtul
Tarchokov Arsen în privința fiului XXXX, născut la XXXX.
Prin hotărârea din 22 noiembrie 2019 a Judecătoriei Edineț (sediul central)
acțiunea înaintată de Verstiuc Nina a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.
Prin decizia din 02 iunie 2020 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul
declarat de către Verstiuc Nina și menținută hotărârea din 22 noiembrie 2019 a
Judecătoriei Edineț (sediul central).
Pentru a decide astfel instanțele ierarhic inferioare au reținut că, pentru
decăderea din drepturile părintești pe motivul eschivării de la plata pensiei de
întreținere este necesară existența unor probe concludente și pertinente care ar
demonstra cu certitudine că părintele (părinții) se eschivează cu rea credință, inclusiv
cu viclenie, de la plata pensiei de întreținere. Decăderea din drepturile părintești
constituie o sancțiune care poate fi aplicată de către instanța de judecată față de
părinții, care din culpa gravă, nu-și îndeplinesc obligațiunile față de copil sau fac
abuz de drepturile lor părintești.
Neexercitarea corespunzătoare a drepturilor părintești trebuie să aibă o anumită
gravitate pentru a atrage sancțiunea decăderii, astfel că nu orice atitudine sau
comportament necorespunzător al părinților conduce la decăderea din drepturile
părintești.
La 16 iulie 2020 (prin oficiul poștal), Verstiuc Nina a declarat recurs împotriva
deciziei din 02 iunie 2020 a Curții de Apel Bălți, solicitând casarea acesteia și a
hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă
în modul formulat.
În motivarea recursului a indicat că, instanța de apel la pronunțarea deciziei a
interpretat eronat legea.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 02
2
iunie 2020 și comunicată participanților la proces la 17 iunie 2020 (f. d. 91, 92, 93),
iar recursul a fost declarat la 16 iulie 2020. Astfel, se constată că recurenta s-a
conformat prevederilor legale și a declarat recursul împotriva deciziei din 02 iunie
2020 a Curții de Apel Bălți, în termen.
Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele
cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către
Verstiuc Nina, inadmisibil, din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și
alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de
procedură civilă.
În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.
În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în
care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3
judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra
inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu
conține nici o referire cu privire la fondul recursului.
Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții
de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului
de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind
din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina
recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării
acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea
eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea
considerării recursului ca fiind admisibil.
În speță, însă criticile invocate de Verstiuc Nina nu pot duce la admisibilitatea
recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură
civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii
circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de
apel.
Acest fapt denotă caracterul declarativ a recursului, fiind lipsit de esență, care
evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța de
apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursului, având în vedere
faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de
legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict
prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.
Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind
3
necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe
care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu
doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci
expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a
pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă
indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs
implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se
bazează.
Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acesteia
cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea
omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestuia ca fiind admisibil.
Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie
capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a
îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată
în cererea de recurs declarată de către Verstiuc Nina.
Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea
considerării recursului ca fiind admisibil.
În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale
Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Verstiuc Nina.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Galina Stratulat
Iurie Bejenaru
4