2ra-1273/20 — cu privire la recunoasterea dreptului de proprietate, revocarea contractului de donatie si radierea inscrierii din Registrul bunurilor imobile

Dosarul nr. 2ra-1273/20

Prima instanță: Judecătoria Orhei sediul central (jud. A. Romanaș)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, L. Pruteanu, I. Țurcan)

ÎNCHEIERE

16 octombrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Feodora

Stratulat, reprezentată de avocatul Natalia Covaliov

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Feodorei Stratulat împotriva

lui Ilie Stratulat și Angelei Stratulat cu privire la recunoașterea dreptului de

proprietate, revocarea contractului de donație și radierea înscrierii din Registrul

bunurilor imobile

împotriva deciziei din 9 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Feodora Stratulat și menținută hotărârea din 11 decembrie

2019 a Judecătoriei Orhei sediul central, prin care acțiunea a fost respinsă

constată:

La 19 octombrie 2018, Feodora Stratulat a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Ilie Stratulat și Angelei Stratulat cu privire la recunoașterea

dreptului de proprietate, revocarea contractului de donație și radierea înscrierii din

Registrul bunurilor imobile.

În motivarea acțiunii a invocat că a încheiat căsătoria cu Ilie Stratulat la

15 noiembrie 1946, împreună au construit casa de locuit din sat. XXXXX r-nul

XXXXX, iar la 8 februarie 2010, au obținut dreptul de proprietate asupra terenului

aferent casei de locuit din sat. XXXXX r-nul XXXXX, în baza titlului de

autentificare a dreptului deținătorului de teren, care a fost înregistrat la OCT Orhei

la 9 februarie 2010.

A relatat că la 20 martie 2009, dânsa a semnat procura nr. 1871, prin care a

împuternicit-o pe nora sa, Angela Stratulat, ca din numele său să efectueze toate

acțiunile și formalitățile pentru a dona fiului său, Ion Stratulat casa de locuit și

terenul din sat. XXXXX r-nul XXXXX.

Tot la 20 martie 2009, soțul său, Ilie Stratulat a semnat procura nr. 1873, prin

care a împuternicit-o pe nora, Angela Stratulat, ca din numele său să efectueze toate

1

acțiunile și formalitățile pentru a dona fiului său, Ion Stratulat casa de locuit și

terenul din sat. XXXXX r-nul XXXXX.

La 17 februarie 2010, a fost încheiat contractul de donație între Ilie Stratulat

și Ion Stratulat, reprezentat prin procură de Angela Stratulat.

La XXXXX, feciorul Ion Stratulat a decedat, iar la XXXXX, a decedat Ilie

Stratulat și în așa mod, nora Angela Stratulat, a devenit proprietară a întregii averi.

A remarcat reclamanta că în prezent îi vine greu, pensia este foarte mică, iar

alte venituri nu are, fiind ajutată de fiicele sale să supraviețuiască în situația în care

se află.

Știind că toată averea îi aparține nurorii sale, care lucrează peste hotarele țării,

o ruga să o ajute, dar pârâta a refuzat.

A indicat că în vara anului 2018, în perioada când Angela Stratulat venise în

vacanță în Moldova, a rugat-o să-i acorde ajutor, la care aceasta a refuzat spunând

că nu are timp să o ajute, că are de lucru peste hotare, dar ajutor să ceară de la fiice.

A considerat că o astfel de atitudine este nedemnă de un om, din care motiv

își întemeiază prezenta cerere.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 5, 6, 86, 166, 168 CPC,

art. 835 Cod civil.

A solicitat admiterea acțiunii, constatarea faptului privind recunoașterea

dreptului ei de proprietate asupra ½ cotă-parte din casa de locuit cu nr. cadastral

XXXXX și terenului cu nr. cadastral XXXXX din sat. XXXXX r-nul XXXXX,

revocarea contractului de donație nr. 2080 din 17 februarie 2010 încheiat între Ilie

Stratulat și Ion Stratulat, reprezentat în baza procurii de Angela Stratulat și radierea

înscrierii în Registru bunurilor imobile privind dreptul de proprietate a lui Ion

Stratulat asupra casei de locuit cu nr. cadastral XXXXX și terenului cu nr. cadastral

XXXXX din sat. XXXXX r-nul XXXXX.

Prin încheierea protocolară din 11 aprilie 2019 a Judecătoriei Orhei sediul

central, a fost atras în proces în calitate de intervenient notarul Iulia Lencuța.

Prin hotărârea din 11 decembrie 2019 a Judecătoriei Orhei sediul central, a

fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată.

Prin decizia din 9 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Feodora Stratulat și menținută hotărârea primei instanțe.

Întru consolidarea soluției adoptate, instanțele de judecată ierarhic inferioare

au ajuns la concluzia de a respinge pretenția din acțiune cu privire la recunoașterea

dreptului de proprietate asupra ½ cotă-parte din casa de locuit cu nr. cadastral

XXXXX și terenului cu nr. cadastral XXXXX din sat. XXXXX r-nul XXXXX, or

deși Feodora Stratulat nu se regăsea ca fiind inclusă în actele de proprietate a

imobilului aflat în litigiu, conștient și deliberat a eliberat procura nr. 1871 din

20 martie 2009, pe numele nurorii sale Angela Stratulat, pentru ca ultima din numele

său și pentru dânsa să efectueze toate acțiunile și formalitățile pentru a dona fiului

său, Ion Stratulat casa de locuit și terenul pentru construcții situat în sat. XXXXX

r-nul XXXXX.

Cu referire la netemeinicia pretenției privind revocarea contractului de

donație, instanțele de judecată ierarhic inferioare au stabilit că donatarul Ion

2

Stratulat, parte a contractului de donație nr. 208 din 17 februarie 2010 a decedat la

XXXXX, iar pârâții Angela Stratulat și Ilie Stratulat sunt soția supravețuitoare și

respectiv, fiul lui Ion Stratulat, adică potențialii moștenitori ai acestuia.

Prin urmare, în conformitate cu art. 835 alin. (4) Cod civil (în redacția de până

la 1 martie 2019), acțiunea de revocare a donației nu poate fi înaintată împotriva

eventualilor moștenitori ai donatarului decedat Ion Stratulat.

La 21 iulie 2020, Feodora Stratulat, reprezentată de avocatul Natalia Covaliov

a declarat recurs împotriva deciziei din 9 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei

instanțe, cu pronunțarea unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat că a încheiat căsătoria cu Ilie Stratulat la

15 noiembrie 1946, împreună au construit casa de locuit din sat. XXXXX r-nul

XXXXX, iar la 8 februarie 2010, au obținut dreptul de proprietate asupra terenului

aferent casei de locuit din sat. XXXXX r-nul XXXXX, în baza titlului de

autentificare a dreptului deținătorului de teren, care a fost înregistrat la OCT Orhei

la 9 februarie 2010.

Respectiv, urmează a fi admis capătul de cerere privind recunoașterea

dreptului de proprietate asupra ½ cotă-parte din casa de locuit și terenul aferent

acesteia.

A menționat că în prezent nu își mai poate asigura singură întreținerea, de

aceea pretenția privind rezoluțiunea contractului de donație o consideră întemeiată,

în acest sens fiind anexate la materialele cauzei depozițiile martorilor.

La 7 august 2020, în adresa lui Ilie Stratulat și Angelei Stratulat a fost

expediată copia cererii de recurs depusă de Feodora Stratulat, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

anexată la materialele dosarului (f. d. 155), corespondența menționată fiind returnată

de către Oficiul Poștal cu mențiunea „plecat” (f. d. 157).

Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție nu a parvenit referința prin care

intimații să-și expună poziția față de temeiurile recursului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 21 iulie 2020 împotriva deciziei din 9 iunie 2020 a Curții de Apel

Chișinău în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului declarat de Feodora Stratulat, reprezentată

de avocatul Natalia Covaliov, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

3

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Feodora Stratulat, reprezentată

de avocatul Natalia Covaliov, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin. (2), (3) și (4) CPC.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia

probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a

apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a

probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul

privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

4

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr. 26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat

de Feodora Stratulat, reprezentată de avocatul Natalia Covaliov urmează a fi

considerat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Feodora Stratulat, reprezentată

de avocatul Natalia Covaliov.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

5