3r-252/20 — contestarea actului administrativ

3r-252/20 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3r-252/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – M. Gandrabur

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru

DECIZIE

30 septembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Victor Burduh

Maria Ghervas

examinând recursul depus de către Svetlana Butnaru, reprezentată de avocatul

Andrian Paladii,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de către Svetlana Butnaru împotriva Serviciului Fiscal de Stat cu

privire la contestarea actului administrativ,

împotriva încheierii din 22 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

declarat inadmisibil apelul depus de către Svetlana Butnaru împotriva hotărârii din

18 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, deoarece motivarea

apelului nu a fost depusă în termenul prevăzut de lege,

constată:

La 01 august 2018, Svetlana Butnaru a depus cerere de chemare în judecată în

procedura contenciosului administrativ împotriva Serviciului Fiscal de Stat cu

privire la anularea deciziei nr. 103 din 25 aprilie 2018 asupra cazului de încălcare a

legislației fiscale și anularea deciziei nr. 227 din 05 iulie 2018 privind respingerea

contestației (vol. I, f.d. 3-11).

Prin hotărârea din 18 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a

respins ca neîntemeiată acțiunea înaintată de Svetlana Butnaru (vol. III, f.d. 91, 98-

122).

La 17 aprilie 2020, Svetlana Butnaru, reprezentată de avocatul Andrian

Paladii, a depus apel împotriva hotărârii din 18 martie 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani (vol. III, f.d. 126-129).

Prin încheierea din 22 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a declarat

inadmisibil apelul depus de către Svetlana Butnaru, reprezentată de avocatul

Andrian Paladii împotriva hotărârii din 18 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani, deoarece motivarea apelului nu a fost depusă în termenul prevăzut

de lege (vol. III, f.d. 134-135).

La 29 iulie 2020, Svetlana Butnaru, reprezentată de avocatul Andrian Paladii,

a depus la Curtea de Apel Chișinău recurs motivat împotriva încheierii din 22 iulie

2020 a Curții de Apel Chișinău (vol. III, f.d. 138-140).

În motivarea recursului a invocat că instanța de apel a ignorat prevederile

1

art. 97 alin. (3), 110 alin. (1), 114 și 223 din Codul administrativ și admis o

modalitate de notificare care nu este prevăzută în Codul administrativ. Astfel, în

lipsa unei confirmări a recepționării hotărârii primei instanțe, Curtea de Apel

Chișinău a aplicat o prezumție a recepționării, în lipsa oricărei confirmări în acest

sens.

De asemenea, reprezentantul recurentei a notat că, în data de 28 mai 2020, nu

a primit nicio notificare de la poșta de e-mail adresa „jrc@justice.md”, care este

adresa electronică a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Recurenta Svetlana Butnaru, reprezentată de avocatul Andrian Paladii, a

solicitat prin cererea de recurs anularea încheierii din 22 iulie 2020 a Curții de

Apel Chișinău și restituirea cauzei spre examinare la Curtea de Apel Chișinău.

La 18 septembrie 2020, Curtea Supremă de Justiție a expediat pentru

notificare intimatului Serviciul Fiscal de Stat copia recursului depus de către

Svetlana Butnaru împotriva încheierii din 22 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

cu explicarea dreptului de a depune referință. Deși, conform avizului de recepție a

corespondenței DS2101010614AS, intimatul Serviciul Fiscal de Stat a recepționat

copia recursului la 22 septembrie, până la examinarea acestuia nu a făcut uz de

dreptul său procedural de a depune referință cu criticile sale față de motivele

recursului (vol. III, f.d. 146).

În corespundere cu articolul 241 alin. (1) din Codul administrativ, încheierile

primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de

hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.

Conform articolului 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea

contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești

împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.

Instanța de recurs consideră că Svetlana Butnaru, reprezentată de avocatul

Andrian Paladii, s-a conformat prevederilor legale și a respectat termenele

instituite de legiuitor la articolul 242 din Codul administrativ pentru demararea căii

de atac în ordine de recurs în secțiunea 1, deoarece încheierea contestată a instanței

de apel datează cu 22 iulie 2020 și a fost notificată reprezentantului recurentei la

28 iulie 2020 (vol. III, f.d. 134-135, 136), iar cererea de recurs motivată a fost

depusă la 29 iulie 2020 (vol. III, f.d. 138).

Prin prisma articolului 191 alin. (5) din Codul administrativ, Curtea Supremă

de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, deciziilor și

încheierilor curții de apel.

Potrivit articolului 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

În conformitate cu articolul 243 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ,

examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie prin

care anulează încheierea și adoptă o nouă încheiere.

Examinând recursul depus, prin prisma argumentelor invocate de recurentă și

a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept pertinente speței, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge

2

la concluzia de a-l admite, cu anularea încheierii instanței de apel și remiterii

cauzei la Curtea de Apel Chișinău, din motivele ce succed.

Din materialele cauzei rezultă că prin hotărârea din 18 martie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea înaintată

de Svetlana Butnaru (vol. III, f.d. 91, 98-122).

Conform scrisorii cu numărul de ieșire 5050, 5051, Judecătoria Chișinău,

sediul Rîșcani, a expediat la 23 martie 2020 în adresa participanților la proces,

inclusiv Svetlanei Butnaru pentru notificare dispozitivul hotărârii din 18 martie

2020 (vol. III, f.d. 92).

De asemenea, Colegiul atestă că potrivit extrasului din poșta electronică cu

adresa expeditorului „adrian_rosca@list.ru”, dispozitivul hotărârii din 18 martie

2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost notificat în mod electronic, prin

e-mail, reprezentantului recurentei, avocatului Andrian Paladii, la adresa cutiei

poștale electronice „paladiadrian@yahoo.com”, la 23 martie 2020 (vol.III, f.d. 93).

La 17 aprilie 2020, Svetlana Butnaru, reprezentată de avocatul Andrian

Paladii, a depus la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, prin intermediul e-mailului

apel împotriva hotărârii din 18 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

cu o motivare sumară a netemeiniciei hotărârii primei instanțe. Totodată, în cererea

de apel fiind menționat că argumente suplimentare vor fi prezentate instanței de

apel printr-o cerere suplimentară (vol. III, f.d. 126-127, 128-129).

Prin încheierea din 22 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a declarat

inadmisibil apelul depus de către Svetlana Butnaru, reprezentată de avocatul

Andrian Paladii împotriva hotărârii din 18 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani, deoarece motivarea apelului nu a fost depusă în termenul prevăzut

de lege (vol. III, f.d. 134-135).

Efectuând controlul judiciar al încheierii din 22 iulie 2020 a Curții de Apel

Chișinău, Colegiul a constatat din oficiu că instanța de apel nu a studiat cererea de

apel depusă de Svetlana Butnaru, reprezentată de avocatul Andrian Paladii, iar

drept consecință neîntemeiat a conchis că apelanta nu a depus motivarea apelului.

În debut, instanța de recurs învederează că, la 01 aprilie 2019, a intrat în

vigoare Codul administrativ al Republicii Moldova.

Conform articolului 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare pînă la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

În conformitate cu art. 194 alin. (2) din Codul administrativ, în procedura de

examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din

oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului

material.

Colegiul consideră că pertinente speței sunt prevederile art. 232 din Codul

administrativ, (1) apelul se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea

contestată în termen de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului hotărîrii, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis hotărîrea

contestată transmite neîntârziat apelul împreună cu dosarul judiciar, după

3

motivarea hotărârii, instanței de apel.

(2) Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile

de la data notificării hotărîrii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul,

motivarea apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărîrea

contestată.

În corespundere cu art. 233 alin. (1) din Codul administrativ, cererea de apel

trebuie să conțină datele prevăzute la art. 211 alin. (1) lit. a)-d) și să indice

hotărârea care se contestă cu apel.

La rândul său art. 211 alin. (1) din Codul administrativ stipulează că, în

cererea de chemare în judecată se indică:

a) instanța la care a fost depusă;

b) numele și prenumele sau denumirea reclamantului, domiciliul sau sediul

acestuia; dacă reclamantul este o persoană juridică, se indică datele bancare și

codul fiscal;

c) numele și prenumele reprezentantului legal sau împuternicit și adresa lui, în

cazul în care cererea se depune de un reprezentant;

d) denumirea pârâtului în calitate de autoritate publică și sediul acesteia.

Conform art. 233 alin. (3) din Codul administrativ, cererea de apel poate

cuprinde și alte date importante pentru soluționarea cauzei, precum și demersurile

apelantului.

Din conținutul coroborat al normelor precitate rezultă că legiuitorul nu a

reglementat în concret noțiunea de „motivare a apelului”, aceasta având un înțeles

echivoc și discreționar participanților la proces, care fac uz de dreptul procedural

de a contesta hotărârea primei instanțe.

Colegiul opinează că, reieșind din caracterul devolutiv al apelului, noțiunea de

„motivare a apelului” în lato sensu presupune în sine arătarea unor critici, care sunt

de natură să facă vizibile netemeinicia hotărârii contestate.

Astfel, evidențierea în cererea de apel a celor mai mici critici de manifestare a

dezacordului cu soluția pronunțată de prima instanță, cu indicarea temeiurilor de

netemeinicie a hotărârii contestate, pe care se întemeiază calea de atac, precum și

dezvoltarea lor pot fi privite în esență ca o motivare în lato sensu a apelului.

Sub acest aspect Colegiul învederează că, în opinia Înaltei Curți de la

Strasbourg, cererea este considerată admisibilă în cazul în care reclamantul

exprimă, fie și în mod sumar, obiectul cererii sale și cel puțin o precizare sumară

cu privire la natura încălcării pretinse.

Implicit circumstanțelor speței, Colegiul decelează că, în cererea de apel

depusă de către avocatul Andrian Paladii la 17 aprilie 2020, sunt inserate

temeiurile și motivele apelului, or, acesta a indicat că, în opinia sa, prima instanță a

interpretat și aplicat eronat normele de drept material ce reglementează termenul de

prescripție, în concret art. 214 alin. (4), 2262 și 264 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal.

De asemenea, acesta a invocat că, prima instanță a ignorat faptul efectuării

controlului fiscal repetat pentru perioada 2012-2016, iar drept consecință controlul

s-a efectuat pentru o perioadă ce depășește limitele legale.

În atare circumstanțe, instanța de recurs vădește în apelul depus de către

avocatul Andrian Paladii motivarea greșelilor, care în opinia sa sunt imputate

instanței inferioare, expunându-și criticile în fapt și în drept pe care se bazează

aceste greșeli. Prin urmare, această cerere conține obiectul cererii și cel puțin o

precizare sumară cu privire la natura pretinselor încălcări admise pe prima instanță.

4

Respectiv, Curtea de Apel Chișinău trebuia să efectueze controlul judiciar al

hotărârii din 18 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, prin prisma

argumentelor sumare invocate de reprezentantul apelantei, avocatul Andrian

Paladii, în cererea depuse la 17 aprilie 2020.

În lumina acestor circumstanțe, Colegiul ajunge la concluzia că instanța de

apel neîntemeiat a conchis că apelanta Svetlana Butnaru, reprezentată de avocatul

Andrian Paladii, nu a depus în termenul prevăzut de lege motivarea apelului

împotriva hotărârii din 18 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Faptele relatate generează anularea încheierii recurate, deoarece menținerea

acesteia în condițiile enunțate ar constitui o încălcare a dreptului reclamanților și ar

îngrădi accesul acestora la justiție, garantat de art. 6 § 1 din Convenția Europeană

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție notează că dreptul de acces la un

tribunal constituie un element inerent al tuturor garanțiilor procedurale prevăzute

în Convenție. Dreptul de acces la instanță trebuie să fie „concret și efectiv” (Bellet

împotriva Franței, § 38). Efectivitatea dreptului de acces impune ca un individ „să

beneficieze de o posibilitate clară și concretă de a contesta un act ce constituie o

ingerință în drepturile sale” (Bellet împotriva Franței, § 36; Nunes Dias împotriva

Portugaliei).

Conjunctura concluziilor trase de instanța de recurs și expuse supra profilează

temeinicia recursului și necesitatea admiterii acestuia, din alte motive decât cele

invocate de recurentă, cu anularea încheierii din 22 iulie 2020 a Curții de Apel

Chișinău și cu restituirea cauzei la Curtea de Apel Chișinău spre rejudecarea

problemei soluționate prin încheierea casată, în același complet de judecată.

Conform articolelor 193, 194, 241 și 243 alin. (1) lit. c), (2) și (3) din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul depus de către Svetlana Butnaru, reprezentată de avocatul

Andrian Paladii.

Se anulează încheierea din 22 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău și se

restituie la Curtea de Apel Chișinău cauza de contencios administrativ intentată la

cererea de chemare în judecată depusă de către Svetlana Butnaru împotriva

Serviciului Fiscal de Stat cu privire la contestarea actului administrativ, spre

rejudecare problema soluționată prin încheierea casată, în același complet de

judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Victor Burduh

Maria Ghervas

5