3r-218/20 — constatarea incalcarii dreptului la petitionare si repararea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- constatarea incalcarii dreptului la petitionare si repararea prejudiciului moral
- Temei legal
- temeiurile admisibilitatii apelului, persoana imputernicita, acceptarea apelului pe rol
3r-218/20 — constatarea incalcarii dreptului la petitionare si repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 3r-218/20
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A.Minciuna, V.Negru, E.Palanciuc)
D E C I Z I E
9 septembrie 2020 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Maria Ghervas
Victor Burduh
examinând recursul depus de Iulia Mîndru,
în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de Iulia Mîndru
împotriva Primăriei orașului Nisporeni cu privire la repararea prejudiciului moral
pentru încălcarea dreptului nepatrimonial,
împotriva încheierii din 6 aprilie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care
apelul declarat de Iulia Mîndru, reprezentată de avocatul Mihail Raileanu
împotriva hotărârii din 1 octombrie 2019 a Judecătoriei Ungheni, sediul Central a
fost considerat inadmisibil, pe motiv că a fost depus de o persoană neîputernicită,
c o n s t a t ă:
La 26 decembrie 2018, Iulia Mîndru a depus cerere de chemare în judecată în
ordinea contenciosului administrativ împotriva Primăriei orașului Nisporeni cu
privire la repararea prejudiciului moral pentru încălcarea dreptului nepatrimonial.
Prin hotărârea din 1 octombrie 2019 a Judecătoriei Ungheni, sediul Central,
cererea de chemare în judecată depusă de Iulia Mîndru a fost admisă parțial, fiind
recunoscut faptul că Primăria orașului Nisporeni i-a încălcat dreptul reclamantei la
petiționare, prin nesoluționarea în termenul prevăzut de Legea petiționării a petiției
din 18 decembrie 2014. A fost încasat din contul Primăriei orașului Nisporeni în
beneficiul Iuliei Mîndru prejudiciul moral în sumă de 2000 lei. În rest, acțiunea a
fost respinsă ca neîntemeiată.
La 30 octombrie 2019, Iulia Mîndru și reprezentantul acesteia avocatul
Mihail Raileanu au declarat apel nemotivat împotriva hotărârii din 1 octombrie
2019 a Judecătoriei Ungheni, sediul Central, care ulterior la data 12 noiembrie
2019 a fost completat cu motivare, solicitându-se admiterea apelului, casarea
hotărârii contestate cu pronunțarea unei decizii noi, de admitere integrală a acțiunii.
Prin încheierea din 19 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, apelul
declarat de Iulia Mîndru a fost acceptat spre examinare.
Prin încheierea din 30 ianuarie 2020, a fost declinată competența completului
specializat în materie civilă în favoarea completului specializat în materie de
contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău.
1
Prin încheierea din 6 aprilie 2020 a Curții de Apel Chișinău, apelul declarat de
Iulia Mîndru, reprezentată de avocatul Mihail Raileanu împotriva hotărârii din 1
octombrie 2019 a Judecătoriei Ungheni, sediul Central a fost considerat
inadmisibil, pe motiv că a fost depus de o persoană neîputernicită.
Invocând ilegalitatea acestei încheieri, la 22 iulie 2020, Iulia Mîndru a depus
recurs, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii din 6 aprilie 2020 a Curții
de Apel Chișinău cu remiterea cauzei la rejudecare pentru examinarea apelului în
fond.
În susținerea recursului s-a invocat dezacordul cu încheierea contestată,
considerând-o ilegală și neîntemeiată pe motiv că a fost emisă cu încălcarea
normelor de drept procedural, or, instanța de apel urma să țină cont de normele de
drept naționale, cât și de practica CEDO în vederea neîngrădirii dreptului privind
accesul liber la justiție.
Recurenta a susținut că instanța de apel a interpretat greșit prevederile art. 236
alin. (2) lit. c) Cod administrativ, or, atât cererea de apel inițială cât și cererea de
apel motivată au fost semnate atât de către dânsa cât și de către reprezentantul
acesteia – avocatul Mihail Raileanu.
În conformitate cu art. 242 Cod administrativ, recursul împotriva încheierii
judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea
contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea
nu stabilește un termen mai mic.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 6 aprilie 2020
(f.d.88), dar date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurentă la dosar
lipsesc, însă aceasta a fost recepționată de avocatul recurentei Ion Lunca la data de
14 iulie 2020 (f.d.96,verso).
Astfel, recursul depus de Iulia Mîndru la 22 iulie 2020 (f.d.99) este în termen.
În conformitate cu art. 243 alin. (2) Cod administrativ, instanța competentă
soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.
Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.
Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și care
urmează a fi admis, cu casarea încheierii instanței de apel și remiterea cauzei la
judecare în instanța de apel, pentru judecarea apelului.
În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.
În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. c) Cod administrativ, examinând
recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele
decizii: anulează încheierea și adoptă o nouă încheiere.
Din conținutul recursului depus de Iulia Mîndru, rezultă că recurenta nu este
de acord cu încheierea din 6 aprilie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care
apelul declarat de Iulia Mîndru, reprezentată de avocatul Mihail Raileanu
împotriva hotărârii din 1 octombrie 2019 a Judecătoriei Ungheni, sediul Central a
fost considerat inadmisibil, pe motiv că a fost depus de o persoană neîputernicită
(f.d.99).
La fel, s-a constatat că pentru a se pronunța astfel, instanța de apel a reținut că
apelul nemotivat depus la data de 30 octombrie 2019, cât și cel motivat depus
ulterior la data de 4 noiembrie 2019 împotriva hotărârii din 1 octombrie 2019 a
2
Judecătoriei Ungheni de către avocatul Mihail Raileanu în interesele Iuliei Mîndru,
a fost depus de o persoană neîputernicită. Or, din mandatul nr. 1429708 din 18
septembrie 2019, anexat la materialele cauzei, avocatul Mihail Raileanu, nu deține
dreptul de a semna și de a depune cererea de apel din numele clientului său,
precum și dreptul de a ataca hotărîrea judecătorească (f.d.46).
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție consideră însă că concluzia instanței de apel despre necesitatea declarării ca
inadmisibile a apelului depus de Iulia Mîndru, reprezentată de avocatul Mihail
Raileanu contravine normelor de drept procedural, precum și circumstanțelor
cauzei.
Într-adevăr, conform art. 236 alin. (1) și (2) lit. c) Cod administrativ, instanța
de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil,
apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se
declară inadmisibil în special cînd este depus de o persoană neîmputernicită.
Totodată, instanța de recurs menționează că, referirea instanței de apel la
această prevedere legală nu este relevantă în prezenta speță, în situația în care
aceleași cereri de apel (atât inițială cât și motivată) au fost semnate inclusiv de
către recurenta Iulia Mîndru, motiv pentru care la caz nu mai era necesar ca
instanța de apel să verifice împuternicirile avocatului, or, deși a fost semnată și de
client și de avocat, cererea urmează a fi catalogată ca un singur apel.
De menționat că art. 236 alin. (2) lit. c) Cod administrativ, la care a făcut
referire instanța de apel este pertinent numai la etapa primirii cererii de apel, iar
după finalizarea acestei etape, aplicabilitatea dispoziției menționate nu este
prevăzută.
La caz, această etapă a fost depășită în momentul când completul specializat
în materie civilă a Curții de Apel Chișinău, prin încheierea din 19 noiembrie 2019,
a acceptat spre examinare apelul declarat de Iulia Mîndru (f.d.67).
Respectiv, în cazul dat, instanța de apel a manifestat un formalism excesiv, ce
ține de aplicarea și interpretarea normei procesuale la care nu poate fi acceptată
într-u justificarea concluziei adoptate în condițiile concrete a prezentei cauze, din
care considerente încheierea urmează a fi casată, iar cauza remisă la rejudecare
pentru judecarea apelului. Or, Curtea de Apel Chișinău nu a dat importanță
normelor procedurale prevăzute de legiuitor și în consecință, greșit a declarat
inadmisibilă cererea de apel.
Din aceste considerente, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite
recursul, a casa încheierea instanțe de apel și a restitui cauza la Curtea de Apel
Chișinău pentru judecarea apelului.
În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. c) Cod administrativ, completul
specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
decide :
Se admite recursul depus de Iulia Mîndru.
Se anulează încheierea din 6 aprilie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în cauza
de contencios administrativ la acțiunea depusă de Iulia Mîndru împotriva Primăriei
3
orașului Nisporeni cu privire la repararea prejudiciului moral pentru încălcarea
dreptului nepatrimonial și se adoptă o nouă încheiere de remitere a cauzei la Curtea
de Apel Chișinău, în același complet de judecată, pentru judecarea apelului.
Decizia nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele ședinței,
judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Maria Ghervas
Victor Burduh
4