2ra-1036/20 — Încasarea îndemnizatiei

Dosarul nr. 2ra-1036/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. L.Mitrofan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M.Anton, A.Bostan, V.Cotorobai)

Î N C H E I E R E

26 august 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Mariana Pitic

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de către Călin Motricală,

reprezentat de avocatul Dorin Cojocaru,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Călin

Motricală împotriva Societății pe Acțiuni „Macon” cu privire la încasarea

îndemnizației unice, a prejudiciului moral cauzat prin vătămarea integrității

corporale și a cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 13 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La data de 15 martie 2019 Călin Motricală a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Societății pe Acțiuni „Macon” cu privire la încasarea

îndemnizației unice, a prejudiciului moral cauzat prin vătămarea integrității

corporale și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că a activat în cadrul Societății pe Acțiuni

,,Macon” din anul 1984, în baza contractului individual de muncă nr. 137 din 1 mai

2009, încheiat pe o perioadă nedeterminată. Inițial a activat în calitate de muncitor

la cântarul din carieră, ulterior, conform acordului suplimentar din 18 martie 2013

a fost modificat pct. 1 al contractului, fiind transferat în funcția de operator la

panoul de comandă la instalația de consacrare categoria III-a.

În anul 1995 fiind antrenat în câmpul muncii a suferit un accident de muncă,

iar în rezultat, conform certificatului seria DM nr. 072741 i-a fost stabilită pierderea

capacității de muncă în proporție de 40% fiindu-i acordat gradul III de invaliditate.

La 20 septembrie 2018, prin intermediul avocatului Călin Motricală a înaintat

administrației Societății pe Acțiuni ,,Macon” o cerere prealabilă prin care a solicitat

achitarea sumei de 8 960 de lei cu titlul de indemnizație unică și 50 000 de lei cu

titlul de prejudiciu moral. Totodată, a solicitat de a fi informat și să beneficieze în

continuare de serviciile medicale, la instituția contractată de Societatea pe Acțiuni

,,Macon”, menționând că nu este de acord ca angajatorul să-i achite doar

1

indemnizația unică, în legătură cu pierderea capacității de muncă provocată în urma

accidentului de muncă.

Prin notificarea din 28 decembrie 2018 a fost informat despre faptul că

urmează să comunice data și ora pentru a se prezenta și ridica doar indemnizația

unică solicitată.

A menționat că, nu este de acord să primească doar îndemnizația fără

repararea prejudiciului moral, deoarece, prin inacțiunile pârâtului manifestate prin

tăinuirea faptului că în urma accidentului beneficiază de acea îndemnizație, ia fost

cauzat un prejudiciu moral.

A solicitat Călin Motricală admiterea acțiunii, încasarea din contul Societății

pe Acțiuni ,,Macon” îndemnizația unică pentru pierderea capacității de muncă în

sumă de 8 960 de lei, încasarea prejudiciului moral cauzat în sumă de 50 000 de lei

și a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 20 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

acțiunea a fost admisă parțial, s-a încasat din contul Societății pe Acțiuni „Macon”

în beneficiul lui Călin Motricală suma de 8 960 de lei cu titlu de îndemnizație unică.

În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 4 iulie 2019, Călin Motricală reprezentat de avocatul Dorin Cojocaru a

depus cerere de apel, completată prin cererea de apel din 7 octombrie 2019

împotriva hotărârii din 20 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru în

partea în care acțiunea a fost respinsă.

Prin decizia din 13 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost respins

apelul declarat de Călin Motricală, reprezentat de avocatul Dorin Cojocaru și s-a

menținut hotărârea din 20 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

În favoarea acestei soluții instanța de apel a reținut că Societatea pe Acțiuni

„Macon” nu s-a eschivat de la plata îndemnizației unice, dar din contra a solicitat

rechizitele bancare pentru transferarea sumei.

Instanța de apel a reținut că reclamantul/apelant Călin Motricală pentru a

demonstra pretențiile sale în partea reparării prejudiciului moral a făcut referire de

drept la prevederile art. art. 329 Codul muncii. Însă, această normă de drept nu este

aplicabilă situației, deoarece potrivit acesteia angajatorul este obligat să repare

integral prejudiciul material și cel moral cauzat salariatului în legătură cu

îndeplinirea de către acesta a obligațiilor de muncă, în cazul discriminării

salariatului la locul de muncă sau ca rezultat al privării ilegale de posibilitatea de a

munci, dacă prezentul cod sau alte acte normative nu prevăd altfel.

În speță, Călin Motricală pretinde repararea prejudiciului moral pentru

omisiunea admisă de angajator și anume, pentru faptul că nu l-a informat despre

dreptul de a beneficia de indemnizație și neachitarea imediată, după producerea

accidentului de muncă, a acestei indemnizații.

Norma la care face referire în vederea întemeierii în drept a pretenției numite

nu reglementează și nu se aplică situației invocate de reclamant și constatată de

instanță.

La 26 mai 2020, Călin Motricală, reprezentat de avocatul Dorin Cojocaru a

depus cerere de recurs împotriva deciziei din 13 februarie 2020 a Curții de Apel

Chișinău.

În motivarea cererii de recurs a indicat că instanța de apel nu și-a păstrat

imparțialitatea și obiectivitatea luând ca bază exclusiv poziția părții oponente, fără

a ține cont de poziția sa și probele anexate și existente la dosar.

2

A solicitat Călin Motricală, reprezentat de avocatul Dorin Cojocaru admiterea

cererii de recurs, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei

instanțe în partea în care s-a respins acțiunea cu pronunțarea unei noi hotărâri de

admitere integrală a acțiunii.

Examinând admisibilitatea recursului, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea

recursului se decide în lipsa acesteia.

La 17 iunie 2020, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului

copia cererii de recurs cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței. Însă,

Societatea pe Acțiuni „Macon” nu a depus referință prin care să-și expună opinia

asupra motivelor invocate în cererile de recurs.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție, examinând temeiurile invocate în cererea de recurs declarată

de Călin Motricală, reprezentat de avocatul Dorin Cojocaru în raport cu materialele

cauzei civile, consideră că acestea sunt inadmisibile din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 431 alin. (2) din Codul de procedură civilă, asupra

admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 13 februarie 2020,

care a fost expediată în adresa participanților la proces la data de 25 martie 2020

(f.d.115). Astfel, calea de atac în ordine de recurs demarată la data de 26 mai 2020

de către Călin Motricală, prin intermediul avocatului Dorin Cojocaru, este în

interiorul termenului legal.

Examinând temeiurile recursului declarat de către Călin Motricală,

reprezentat de avocatul Dorin Cojocaru, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept

inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

3

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, instanța de recurs reține că examinarea admisibilității recursului

presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu

temeiurile prevăzute la art. 432 Codul de procedură civilă.

La caz, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată că, argumentele invocate de Călin Motricală,

reprezentat de avocatul Dorin Cojocaru în cererea de recurs nu se încadrează în

limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a

deciziei recurate.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei

Curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al

Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, reieșind din

prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) din Codul de procedură civilă, în sarcina

recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării

acelor încălcări esențiale sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a

normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea declarării

recursului ca fiind admisibil.

La caz, criticile invocate de Călin Motricală, reprezentat de avocatul Dorin

Cojocaru, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute

prin prisma art. 432 din Codul de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în

mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii

ilegalității soluției instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind

necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de ilegalitate pe

care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor.

Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul

de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din

punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Or, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, condiția

legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând determinarea greșelilor anume

imputate instanței de apel, o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept,

precum și indicarea probelor pe care se bazează.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul său

cu soluția dată de instanța de apel, iar criticile invocate în recurs nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea recursului ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată

4

în cererea de recurs declarată de către Călin Motricală, reprezentat de avocatul

Dorin Cojocaru.

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de

fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (Helmers împotriva Suediei 9

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

În asemenea circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor

care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil și consideră că,

recursul declarat de Călin Motricală, reprezentat de avocatul Dorin Cojocaru, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil.

În temeiul art. 270, art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 lit. a) și art. 440 Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Călin Motricală, reprezentat de

avocatul Dorin Cojocaru.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Mariana Pitic

Nicolae Craiu

5