2ra-1036/20 — Încasarea îndemnizatiei

Dosarul nr. 2ra-1036/20 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. L.Mitrofan) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M.Anton, A.Bostan, V.Cotorobai) Î N C H E I E R E 26 august 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Mariana Pitic Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursului depus de către Călin Motricală, reprezentat de avocatul Dorin Cojocaru, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Călin Motricală împotriva Societății pe Acțiuni „Macon” cu privire la încasarea îndemnizației unice, a prejudiciului moral cauzat prin vătămarea integrității corporale și a cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 13 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă: La data de 15 martie 2019 Călin Motricală a depus cerere de chemare în judecată împotriva Societății pe Acțiuni „Macon” cu privire la încasarea îndemnizației unice, a prejudiciului moral cauzat prin vătămarea integrității corporale și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că a activat în cadrul Societății pe Acțiuni ,,Macon” din anul 1984, în baza contractului individual de muncă nr. 137 din 1 mai 2009, încheiat pe o perioadă nedeterminată. Inițial a activat în calitate de muncitor la cântarul din carieră, ulterior, conform acordului suplimentar din 18 martie 2013 a fost modificat pct. 1 al contractului, fiind transferat în funcția de operator la panoul de comandă la instalația de consacrare categoria III-a. În anul 1995 fiind antrenat în câmpul muncii a suferit un accident de muncă, iar în rezultat, conform certificatului seria DM nr. 072741 i-a fost stabilită pierderea capacității de muncă în proporție de 40% fiindu-i acordat gradul III de invaliditate.

La 20 septembrie 2018, prin intermediul avocatului Călin Motricală a înaintat administrației Societății pe Acțiuni ,,Macon” o cerere prealabilă prin care a solicitat achitarea sumei de 8 960 de lei cu titlul de indemnizație unică și 50 000 de lei cu titlul de prejudiciu moral. Totodată, a solicitat de a fi informat și să beneficieze în continuare de serviciile medicale, la instituția contractată de Societatea pe Acțiuni ,,Macon”, menționând că nu este de acord ca angajatorul să-i achite doar 1 indemnizația unică, în legătură cu pierderea capacității de muncă provocată în urma accidentului de muncă. Prin notificarea din 28 decembrie 2018 a fost informat despre faptul că urmează să comunice data și ora pentru a se prezenta și ridica doar indemnizația unică solicitată.

A menționat că, nu este de acord să primească doar îndemnizația fără repararea prejudiciului moral, deoarece, prin inacțiunile pârâtului manifestate prin tăinuirea faptului că în urma accidentului beneficiază de acea îndemnizație, ia fost cauzat un prejudiciu moral. A solicitat Călin Motricală admiterea acțiunii, încasarea din contul Societății pe Acțiuni ,,Macon” îndemnizația unică pentru pierderea capacității de muncă în sumă de 8 960 de lei, încasarea prejudiciului moral cauzat în sumă de 50 000 de lei și a cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea din 20 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru acțiunea a fost admisă parțial, s-a încasat din contul Societății pe Acțiuni „Macon” în beneficiul lui Călin Motricală suma de 8 960 de lei cu titlu de îndemnizație unică.

În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. La 4 iulie 2019, Călin Motricală reprezentat de avocatul Dorin Cojocaru a depus cerere de apel, completată prin cererea de apel din 7 octombrie 2019 împotriva hotărârii din 20 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru în partea în care acțiunea a fost respinsă. Prin decizia din 13 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul declarat de Călin Motricală, reprezentat de avocatul Dorin Cojocaru și s-a menținut hotărârea din 20 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. În favoarea acestei soluții instanța de apel a reținut că Societatea pe Acțiuni „Macon” nu s-a eschivat de la plata îndemnizației unice, dar din contra a solicitat rechizitele bancare pentru transferarea sumei.

Instanța de apel a reținut că reclamantul/apelant Călin Motricală pentru a demonstra pretențiile sale în partea reparării prejudiciului moral a făcut referire de drept la prevederile art. art. 329 Codul muncii. Însă, această normă de drept nu este aplicabilă situației, deoarece potrivit acesteia angajatorul este obligat să repare integral prejudiciul material și cel moral cauzat salariatului în legătură cu îndeplinirea de către acesta a obligațiilor de muncă, în cazul discriminării salariatului la locul de muncă sau ca rezultat al privării ilegale de posibilitatea de a munci, dacă prezentul cod sau alte acte normative nu prevăd altfel. În speță, Călin Motricală pretinde repararea prejudiciului moral pentru omisiunea admisă de angajator și anume, pentru faptul că nu l-a informat despre dreptul de a beneficia de indemnizație și neachitarea imediată, după producerea accidentului de muncă, a acestei indemnizații.

Norma la care face referire în vederea întemeierii în drept a pretenției numite nu reglementează și nu se aplică situației invocate de reclamant și constatată de instanță. La 26 mai 2020, Călin Motricală, reprezentat de avocatul Dorin Cojocaru a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 13 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău. În motivarea cererii de recurs a indicat că instanța de apel nu și-a păstrat imparțialitatea și obiectivitatea luând ca bază exclusiv poziția părții oponente, fără a ține cont de poziția sa și probele anexate și existente la dosar. 2 A solicitat Călin Motricală, reprezentat de avocatul Dorin Cojocaru admiterea cererii de recurs, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe în partea în care s-a respins acțiunea cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

Examinând admisibilitatea recursului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele. În conformitate cu art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia. La 17 iunie 2020, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului copia cererii de recurs cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.

Însă, Societatea pe Acțiuni „Macon” nu a depus referință prin care să-și expună opinia asupra motivelor invocate în cererile de recurs. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, examinând temeiurile invocate în cererea de recurs declarată de Călin Motricală, reprezentat de avocatul Dorin Cojocaru în raport cu materialele cauzei civile, consideră că acestea sunt inadmisibile din următoarele considerente. În conformitate cu art. 431 alin. (2) din Codul de procedură civilă, asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători. În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 13 februarie 2020, care a fost expediată în adresa participanților la proces la data de 25 martie 2020 (f.d.115). Astfel, calea de atac în ordine de recurs demarată la data de 26 mai 2020 de către Călin Motricală, prin intermediul avocatului Dorin Cojocaru, este în interiorul termenului legal. Examinând temeiurile recursului declarat de către Călin Motricală, reprezentat de avocatul Dorin Cojocaru, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. 3 Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, instanța de recurs reține că examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute la art. 432 Codul de procedură civilă. La caz, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că, argumentele invocate de Călin Motricală, reprezentat de avocatul Dorin Cojocaru în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei Curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) din Codul de procedură civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelor încălcări esențiale sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil. La caz, criticile invocate de Călin Motricală, reprezentat de avocatul Dorin Cojocaru, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de ilegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor.

Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Or, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează. Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul său cu soluția dată de instanța de apel, iar criticile invocate în recurs nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea recursului ca fiind admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată 4 în cererea de recurs declarată de către Călin Motricală, reprezentat de avocatul Dorin Cojocaru. La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (Helmers împotriva Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului. În asemenea circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil și consideră că, recursul declarat de Călin Motricală, reprezentat de avocatul Dorin Cojocaru, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil. În temeiul art. 270, art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 lit. a) și art. 440 Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Călin Motricală, reprezentat de avocatul Dorin Cojocaru.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Mariana Pitic Nicolae Craiu 5