2ra-984/20 — contestarea clauzelor contractului de arendă funciară si modificarea procesului-verbal privind rezultatele licitării

2ra-984/20 — contestarea clauzelor contractului de arendă funciară si modificarea procesului-verbal privind rezultatele licitării (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-984/20

Prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul central (jud. M. Grosu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Danilov, O. Cojocaru, A. Pahopol)

ÎNCHEIERE

05 august 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nicolae Craiu

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Tudor Bondari,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Tudor

Bondari împotriva Primăriei municipiului Strășeni și Consiliului municipal Strășeni

cu privire la contestarea clauzelor contractului de arendă funciară și modificarea

procesului-verbal privind rezultatele licitării,

împotriva deciziei din 04 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul declarat de către Tudor Bondari și a fost menținută hotărârea

din 26 iunie 2019 a Judecătoriei Strășeni, sediul central,

constată:

La 28 septembrie 2017 Tudor Bondari a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Primăriei mun. Strășeni cu privire la contestarea clauzelor contratului de

arendă funciară și modificarea procesului-verbal privind rezultatele licitării.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 27 februarie 2017 a încheiat

cu Primăria mun. Strășeni contractul de arendă funciară nr. 708, în baza căruia i-a

fost transmis în arendă terenul cu suprafața de 0,3546 ha, cu nr. cadastral xxxx.

A menționat că, în baza procesului-verbal privind rezultatele licitării nr.02/02-

04 din 15 februarie 2017 i-a fost stabilită plata de arendă a terenului în mărime de

3000 de lei/anual.

A susținut că, conform pct. 3.3 din contractul de arendă funciară enunțat, i-a

fost stabilită plata anuală a impozitului funciar pentru terenului arendat în mărime

de 70,90 de lei.

A afirmat că, după încheierea contractului de arendă funciară nr. 708 din 27

februarie 2017, a consultat specialiștii în domeniul funciar din cadrul Institutului de

Pedologie, Agrochimie și Protecție a Solului „Nicolae Dimo” din municipiul

Chișinău, care în urma efectuării unor investigații pedologice în scopul aprecierii

notei de bonitate a lotului de teren au stabilit că, nota medie ponderată de bonitate

1

pe sectorul de teren cu nr. cadastral 8001216380, cu suprafața de 0,3546 ha, situat

în extravilanul municipiului Strășeni constituie 30,59 de puncte. Astfel, nota de

bonitate de 49 de puncte, indicată în actul de predare-preluare a terenului cu

nr.cadastral xxxx, cu suprafața de 0,3546 ha, care este parte componentă a

contractului de arendă funciară nr. 708 din 27 februarie 2017, este cu mult mai mare

decât cea calculată de specialiștii din cadrul Institutului de Pedologie, Agrochimie

și Protecție a Solului „ Nicolae Dimo” din municipiul Chișinău.

A considerat că, prețul inițial de arendă funciară a terenului enunțat este cu

mult mai mic decât cel care a fost indicat de pârât în procesul-verbal privind

rezultatele licitării nr. 02/02-04 din 15 februarie 2017.

A relevat că, la 14 iulie 2017 a depus o cerere la Primăria mun. Strășeni, prin

care a solicitat recalcularea cuantumului minim al plății pentru arenda terenului cu

suprafața de 0,3546 ha, cu nr. cadastral xxxx, reieșind din nota medie ponderată de

bonitate de 30,59 de puncte, modificarea pct. 2 din procesul-verbal nr. 02/02-04 din

15 februarie 2017, cu indicarea prețului inițial de arendă a bunului, reieșind din nota

medie ponderată de bonitate de 30,59 de puncte, în loc de 49 de puncte; micșorarea

impozitului funciar anual pentru terenul arendat indicat la pct. 3.3 din contractul de

arendă funciară nr.708 din 27 februarie 2017, reieșind din nota medie ponderată de

bonitate de 30,59 de puncte.

A invocat că, prin răspunsul nr. 857 din 08 august 2017, pe care l-a primit prin

intermediul oficiului poștal la 30 august 2018, pârâtul l-a informat că, legislația

Republicii Moldova nu prevede reducerea plății de arendă a bunului imobil câștigat

la licitația publică cu strigare.

A declarat că, la calcularea plății pentru arendă, arendatorul nu s-a conformat

prevederilor Legii nr. 198-XV din 15 mai 2003 cu privire la arenda în agricultură.

A solicitat obligarea Primăriei mun. Strășeni de a recalcula cuantumul minim

al plății pentru arenda terenului cu suprafața de 0,3546 ha, cu nr. cadastral xxxx,

reieșind din nota medie ponderată de bonitate de 30,59 de puncte, de a modifica pct.2

din procesul-verbal nr.02/02-04 din 15 februarie 2017, cu indicarea prețului inițial

de arendă a bunului, reieșind din nota medie ponderată de bonitate de 30,59 de

puncte, în loc de 49 de puncte, de a micșora plata pentru arenda terenului, indicată

la pct. 3.1 din contract, reieșind din nota medie ponderată de bonitate de 30,59 de

puncte și de a micșora plata anuală a impozitului funciar pentru terenul arendat

indicat la pct. 3.3 din contractul de arendă funciară nr. 708 din 27 februarie 2017,

reieșind din nota medie ponderată de bonitate de 30,59 de puncte și încasarea de la

Primăria mun. Strășeni a cheltuielilor ce țin de investigațiile pedologice efectuate, la

cererea sa, de către Institutul de Pedologie, Agrochimie și Protecție a Solului

„Nicolae Dimo” și a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 07 mai 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul central a fost

admisă acțiunea depusă de către Tudor Bondari.

Prin decizia din 11 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost admis

apelul declarat de către Primăria mun. Strășeni, reprezentată de către avocatul

Gheorghe Sclifos, a fost casată hotărârea primei instanțe și a fost restituită cauza

spre rejudecare în primă instanță.

Prin încheierea din 15 ianuarie 2019 a Judecătoriei Strășeni, sediul central a

2

fost atras în proces Consiliul municipal Strășeni în calitate de copârât.

Prin hotărârea din 26 iunie 2019 a Judecătoriei Strășeni, sediul central a fost

respinsă acțiunea depusă de către Tudor Bondari ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 04 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost respins

apelul declarat de către Tudor Bondari și a fost menținută hotărârea primei instanțe.

Instanța de apel a reținut că, la încheierea contractului de arendă funciară

nr.708 din 27 februarie 2017, Primăria mun. Strășeni și Consiliul municipal Strășeni

au ținut cont de art. 17 alin. (2) din Legea nr. 198 din 15 mai 2003 cu privire la

arenda în agricultură (în vigoare la momentul încheierii contractului), care prevedea

că, plata pentru arendă se determină în funcție de suprafața terenului arendat, de

bonitate, de relief și de măsura posibilității de a efectua lucrările în mod mecanizat,

de alte caracteristici ale terenului, de valoarea plantațiilor multianuale amplasate pe

el, dar nu va constitui mai puțin de 2% pe an din prețul normativ al terenului arendat.

La caz, instanța de apel a menționat că, materialele cauzei conțin probe, care

demonstrează că, Tudor Bondari și Primăria mun. Strășeni au încheiat benevol

contractul, fiind de acord cu toate clauzele contractului de arendă funciară a terenului

la licitație cu strigare, asumându-și toate obligațiunile, inclusiv de achitare a sumei

de 3000 de lei/anual pentru arenda terenului și a sumei de 70,90 de lei/anual pentru

impozitul funciar. Or, în cadrul judecării cauzei în instanța de apel s-a stabilit cu

certitudine că, apelantul nu a invocat ilegalitatea actelor, prin care a dobândit dreptul

de arendă a terenului și, anume, licitație cu strigare, fapt confirmat în fața primei

instanțe, motiv pentru care este obligat să-și onoreze obligațiunile stipulate în

contractual de arendă funciară.

Astfel, instanța de apel a remarcat faptul că, prețul inițial de arendă - 2000 de

lei/anual stabilit de către Consiliul municipal Strășeni corespunde prevederilor art.17

din Legea cu privire la arenda în agricultură (în vigoare la momentul emiterii

deciziei), ale art. 10 din Legea nr. 1308-XIII din 25 iulie 1997 privind prețul

normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului, ale Anexei la Legea nr.1308-

XIII din 25 iulie 1997 privind prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare a

pământului, ale Hotărârii Guvernului RM nr. 615 din 19 mai 2008 cu privire la

aprobarea Cadastrului funciar la data de 01 ianuarie 2008 și ale Hotărârii Guvernului

RM nr. 405 din 06 mai 2005 despre aprobarea Regulamentului privind modul de

calculare a cuantumului plății anuale pentru arenda bunurilor agricole.

Mai mult ca atât, instanța de apel a relevat că, prețul de licitație corespunde

legii, nu este mai mic decât prețul minim stabilit, iar dreptul de a stabili prețul inițial

de scoatere la licitație a bunului din proprietatea administrației publice locale este

conferit direct Consiliului local, nefiind posibilă orice imixtiune în acest proces

deliberativ în cadrul licitației, apelantul a oferit un preț de 3000 de lei/anual în

coraport cu prețul inițial de 2000 de lei/anual, stabilit prin decizia Consiliului

orășenesc Strășeni nr. 6/07 din 22 decembrie 2016.

Astfel, instanța de apel a conchis că, licitația a fost desfășurată cu scopul

dobândirii de către licitant a unui preț cât mai mare posibil, iar indicatorul bonității

solului este unul consultativ necesar pentru specialiștii administrației publice locale

și Consiliului la stabilirea prețurilor de vânzare-cumpărare sau arendă a bunurilor

din proprietatea administrației publice locale.

3

La 15 mai 2020 Tudor Bondari a declarat recurs împotriva deciziei instanței

de apel, solicitând admiterea acestuia și casarea integrală a deciziei instanței de apel

și hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri cu privire la admiterea

acțiunii, cu încasarea în mod solidar de la intimați a cheltuielilor de judecată.

În motivarea recursului a indicat că, decizia instanței de apel și hotărârea

primei instanțe sunt neîntemeiate și ilegale, deoarece instanțele judecătorești nu au

aplicat prevederile legale, care trebuiau să fie aplicate.

A menționat că, prin derogare de la prevederile art. 17 alin. (2) din Legea

nr.198-XV din 15 mai 2003 cu privire la arenda în agricultură și ale art. 916 din

Codul civil (în redacția până la 01 martie 2019), în special ale art. 34 din Codul

funciar, intimații, până la inițierea și desfășurarea licitației cu strigare nr. 02/02-04

din 15 februarie 2017, cît și pe parcursul examinării în instanță a prezentului litigiu,

nu a efectuat vreo investigație pedologică cu scopul determinării coeficientului de

bonitate a terenului cu nr. cadastral xxxx, cu suprafața de 0,3546 ha, amplasat în

xxxx, indiciu care face parte din calculul plății de arendă funciară și a impozitului

funciar anual, pe care le achită regulat.

A susținut că, la determinarea cuantumului plății arendei funciare și a

impozitului funciar anual, intimații nu au ținut cont de suprafața terenului,

potențialul de producție, structura parcelară și relieful terenului arendat, după cum

este prevăzut în art. 916 din Codul civil (în redacția până la 01 martie 2019).

A afirmat că, conform pct. 12 subpct. (2) lit. d) din Regulamentul privind

licitațiile cu strigare și reducere, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 136 din

10 februarie 2009, Primăria mun. Strășeni avea obligația de a calcula din start plata

inițială de arendă, până la desfășurarea licitației cu strigare din 15 februarie 2017,

care urma să fie adusă la cunoștința participanților la licitație, inclusiv și lui.

A relevat că, Primăria mun. Strășeni nu i-a prezentat careva informații,

documente sau calcule primare referitor la modul și formula de calcul a plății de

arendă funciară și a impozitului funciar pentru terenul cu nr. cadastral xxxx, cu

suprafața de 0,3546 ha, situat în xxxx.

A declarat că, Primăria mun. Strășeni i-a transmis actul privind parametrii

calitativi și cantitativi ai terenului după ce deja avusese loc licitația cu strigare din

15 februarie 2017, iar acest fapt contravine prevederilor Regulamentului privind

licitațiile cu strigare și reducere.

A invocat că, pe parcursul examinării cauzei în primă instanță și în instanța de

apel, reprezentanții intimaților nu au solicitat efectuarea unei alte investigații

pedologice, iar acest fapt denotă că, intimații au fost de acord cu investigațiile

pedologice efectuate de către specialiștii Institutului de Pedologie, Agrochimie și

Protecție a Solului „Nicolae Dimo” din mun. Chișinău.

A notat că, atît în contractul de arendă funciară nr. 708 din 27 februarie 2017,

cît și în procesul-verbal privind rezultatele licitației nr. 02/02-04 din 15 februarie

2017 a fost indicat că, plata pentru arenda funciară și impozitului anual pentru

terenul arendat au fost calculate reieșind din nota de bonitate de 49 de puncte, fapt

care nu corespunde adevărului, deoarece nota de bonitate calculată de către

specialiștii Institutului de Pedologie, Agrochimie și Protecție a Solului „Nicolae

Dimo” din mun. Chișinău este cu mult mai mică și constituie 30,59 de puncte.

4

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că, Curtea de Apel Chișinău a expediat în

adresa părților decizia contestată la 11 martie 2020, iar la 18 martie 2020 recurentul

a recepționat-o (f. d. 57, vol. II).

Astfel, recursul declarat de către Tudor Bondari la 15 mai 2020 este în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul

în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

5

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către Tudor Bondari nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în recursuri nu denotă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a

deciziei recurate.

Or, recursul exercitat asupra deciziilor instanței de apel are caracter

nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept

material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul

declarat de către Tudor Bondari, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Tudor Bondari ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de către Tudor Bondari se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nicolae Craiu

Mariana Pitic

6