3ra-633/20 — contestarea actului administrativ,, rectificarea cu radierea inscrisului din Registrul bunurilor imobile, anularea contractului de vinzare-cumparare

3ra-633/20 — contestarea actului administrativ,, rectificarea cu radierea inscrisului din Registrul bunurilor imobile, anularea contractului de vinzare-cumparare (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-633/20

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (L. Barbos)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol)

ÎNCHEIERE

29 iulie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Reghina Apostolova,

reprezentată de avocatul Vladimir Kovali și Consiliul mun. Chișinău,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Reghina Apostolova împotriva Oficiului Teritorial Chișinău,

filiala Întreprinderii de Stat „Cadastru”, intervenienți accesorii Consiliul

mun. Chișinău, Agenția Națională pentru Sănătate Publică, Agenția Proprietății

Publice, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova

cu privire la contestarea actelor administrative; obligarea la rectificarea cu radiere a

înscrisului din Registrul bunurilor imobile;

cererea de chemare în judecată înaintată de Agenția Națională pentru Sănătate

Publică împotriva Consiliul mun. Chișinău, intervenient principal Ministerul

Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova, intervenienți

accesorii Reghina Apostolova și Agenția Proprietății Publice, cu privire la

contestarea actului administrativ și anularea contractului de vânzare-cumpărare;

și cererea de chemare în judecată depusă de de Ministerul Sănătății, Muncii și

Protecției Sociale al Republicii Moldova împotriva Consiliul mun. Chișinău,

intervenienți accesorii Agenția Proprietății Publice, Reghina Apostolova, Guvernul

Republicii Moldova și Ministerul Justiției, cu privire la contestarea actului

administrativ și anularea contractului de vânzare-cumpărare,

împotriva deciziei din 19 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-au respins apelurile declarate de Reghina Apostolova și Consiliul mun. Chișinău

și s-a menținut hotărârea din 12 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă:

La 23 august 2011, Reghina Apostolova a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău (în continuare - OCT

Chișinău), filiala Întreprinderii de Stat „Cadastru”, intervenient accesoriu Consiliul

mun. Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ și obligarea înscrierii

dreptului de proprietate în Registrul bunurilor imobile.

1

În motivarea cererii de chemare în judecată Reghina Apostolova a relatat că la

06 iunie 2011 a depus cerere la OCT Chișinău, înregistrată sub nr. 0100/11/67625,

prin care a solicitat înregistrarea dreptului de proprietate asupra încăperilor

nelocative nr. XXXXXX cu suprafața totală de 101,1 m2, situate pe str.XXXXXX,

mun. XXXXXX.

Prin decizia registratorului de stat al OCT Chișinău Elena Crihan din

22 iulie 2011 s-a refuzat înregistrarea dreptului de proprietate a Reghinei

Apostolova asupra încăperilor respective, pe motiv că în Registrul bunurilor

imobile este înscrisă mențiunea la compartimentul „Grevarea drepturilor” că

spațiile respective se află în gestiunea economică al Centrului de Sănătate Publică

mun. Chișinău, în baza deciziei Primăriei mun. Chișinău nr. 25/15 din

30 octombrie 1998.

Reclamanta consideră că spațiile nelocuibile din str. XXXXXX (sect.

Buiucani) cu suprafața totală de 503 m2 se află în proprietatea administrației

publice locale a mun. Chișinău, în temeiul actului de transmitere-primire a fondului

locativ de la balanță, semnat de către reprezentantul statului în persoana

directorului-adjunct al Agenției Teritoriale de Privatizare Chișinău și

reprezentantul Consiliului mun. Chișinău în persoana vicepretorului sectorului

Buiucani și care a fost înregistrat la OCT Chișinău la 16 noiembrie 1999 cu

nr.2114-v/99.

Ulterior, prin decizia Consiliului mun. Chișinău nr. 54/30-27 din

03 august 2006 încăperile nr. XXXXXX, cu suprafața totală de 101,1 m2 au fost

transmise în locațiune Reghinei Apostolova. Totodată, conform pct. 2 al deciziei

Consiliului mun. Chișinău nr. 54/30-27 din 03 august 2006, a fost abrogată decizia

Primăriei mun. Chișinău nr. 25/15 din 30 octombrie 1998 „Cu privire la

transmiterea la balanță Centrului municipal de igienă și epidemiologie Chișinău a

încăperilor din str. XXXXXX”. În același timp, în baza deciziei Consiliului mun

Chișinău nr. 54/30-27 din 03 august 2006 Reghina Apostolova a obținut dreptul de

locațiune asupra 101,1 m2 din încăperile respective, fiind întocmit în această

privință contractul de locațiune nr.2/06/048. Ulterior, termenul contractului de

locațiune a fost prelungit prin decizia Consiliului mun. Chișinău nr.11/31-3 din

28 septembrie 2010.

Reclamanta a indicat că la 05 aprilie 2011, prin decizia Comisiei pentru

privatizare nr. 8 s-a dispus privatizarea de către Reghina Apostolova a încăperilor

nelocative nr. XXXXXX cu suprafața totală de 101,1 m2, situate pe str.XXXXXX,

mun. XXXXXX. Iar, ulterior între Consiliul mun. Chișinău și Reghina Apostolova

a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare a încăperilor nelocuibile cu

suprafața totală de 101,1 m.p. privind bunurile imobile respective.

Reclamanta consideră că, în temeiul deciziei Comisiei pentru privatizarea

încăperilor nelocuibile date în locațiune nr. 8 din 05 aprilie 2011, și a contractului

de vânzare-cumpărare a încăperilor nelocuibile cu suprafața totală de 101,1 m2

încheiat între Consiliul mun. Chișinău și Reghina Apostolova, la 27 mai 2011, a

dobândit dreptul de proprietate asupra încăperilor nelocative nr. XXXXXX cu

suprafața totală de 101,1 m2, situate pe str.XXXXXX, mun. XXXXXX.

Astfel, reclamanta a susținut că refuzul OCT Chișinău de ai înregistra dreptul

de proprietate asupra bunului imobil cumpărat, îi lezează expres dreptul de

2

proprietate garantat de art.315 Codul civil și art.46 din Constituția Republicii

Moldova.

Reclamanta Reghina Apostolova a solicitat anularea deciziei registratorului

OCT Chișinău, ÎS „Cadastru” Elena Crihan din 22 iulie 2011, prin care i s-a

refuzat înregistrarea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile situate pe

str.XXXXXX, mun. XXXXXX și obligarea OCT Chișinău să-i înregistreze în

Registrul bunurilor imobile dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile (soclu)

nr. XXXXXX cu suprafața totală de 101,1 m2, situate pe strada XXXXXX,

mun. XXXXXX.

Prin încheierea din 26 octombrie 2011 a Curții de Apel Chișinău s-au atras în

proces în calitate de intervenienți accesorii Centrul de Sănătate Publică și Agenția

Proprietății Publice (f.d.48, vol .I).

La 09 februarie 2012 Centrul de Sănătate Publică din mun. Chișinău a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului mun. Chișinău, intervenient

principal Ministerul Sănătății al Republicii Moldova, intervenient accesoriu

Agenția Proprietății Publice cu privire la recunoașterea nulității deciziei Comisiei

pentru privatizare nr. 8 din 05 aprilie 2011 și a contractului de vânzare-cumpărare

din 27 mai 2011.

În motivarea cererii de chemare în judecată Centrul de Sănătate Publică din

mun. Chișinău a relatat că conform înscrierilor efectuate în Registrul bunurilor

imobile și conform extrasului din Registrul bunurilor imobile, imobilul cu numărul

cadastral XXXXXX, amplasat în mun. XXXXXX, str. XXXXXX cu suprafața de

503,6 m2 (soclu) se află în proprietatea statului Republica Moldova din data de

24 februarie 2000.

Prin decizia din 30 octombrie 1998 Primăria mun. Chișinău a aprobat

transmiterea cu titlu gratuit la balanța Centrului Municipal de Igienă și

Epidemiologie Chișinău a încăperilor cu altă destinație decât cea locativă din

str. XXXXXX (soclu) cu suprafața de 516 m2. Actul de primire - predare a

încăperilor menționate a fost semnat la data de 01 februarie 1999 de către Regia

Locativă Comunală a Primăriei mun. Chișinău și Centrul Municipal de Igienă și

Epidemiologie Chișinău.

Ulterior, încăperile date, au fost transmise în gestiunea economică Centrului

de Medicină Preventivă mun. Chișinău și înregistrate la Agenția Relații Funciare și

Cadastru cu numărul cadastral XXXXXX.

Reclamantul a indicat că la 23 martie 2005, a fost emisă Hotărârea

Guvernului nr. 351, prin care s-au aprobat listele bunurilor imobile, proprietate a

statului, aflate în administrarea ministerelor, departamentelor și altor autorități ale

administrației publice centrale.

Astfel, reclamantul a precizat că conform anexei nr. 17 la Hotărârea

Guvernului nr. 351 din 23 martie 2005, blocul administrativ din mun. XXXXXX,

str. XXXXXX (soclu), cu suprafața de 503,6 m2 se află în proprietatea statului, dat

în administrarea Ministerului Sănătății, gestionat economic de Centrul de Medicină

Preventivă Municipal Chișinău (în prezent Centrul de Sănătate Publică mun.

Chișinău).

Prin urmare, la data aprobării deciziei de privatizare a încăperilor menționate

și semnării contractului de vânzare-cumpărare, din motiv că dreptul de proprietate

aparține statului Republica Moldova, Consiliul mun. Chișinău nu dispunea de

3

dreptul de a înstrăina acest imobil. Iar, în consecință contractul de vânzare-

cumpărare din 27 mai 2011 semnat între Consiliul mun. Chișinău și Reghina

Apostolova este nul. Or, la caz conform dispozițiilor pct.2 al Regulamentului cu

privire la privatizarea încăperilor nelocuibile date în locațiune, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 468 din 25 martie 2008, dreptul de vânzare-cumpărare în

cadrul privatizării încăperilor nominalizate revine Agenției Proprietății Publice

Centrul de Sănătate Publică mun. Chișinău a solicitat anularea Deciziei

Comisiei pentru privatizarea încăperilor nelocuibile date în locațiune nr. 8 din

05 aprilie 2011 ca fiind ilegală și a contractului de vînzare-cumpărare din

27 mai 2011 a încăperilor nelocuibile cu suprafața de 101,1 m2, încheiat între

Consiliul mun. Chișinău și Regina Apostolova (f.d.87-90, Vol.I).

Prin încheierea din 23 februarie 2012 a Curții de Apel Chișinău, s-a conexat

într-un singur proces cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de

Reghina Apostolova împotriva OCT Chișinău, filiala ÎS „Cadastru”, intervenienți

accesorii Consiliul mun. Chișinău, Centrul de Sănătate Publică, Agenția

Proprietății Publice cu privire la recunoașterea nulității deciziei registratorului

OCT Chișinău din 22 iulie 2011 „cu privire la refuzul de a înregistra dreptul de

proprietate asupra bunului imobil în Registrul bunurilor imobile” și acțiunea

depusă de Centrul de Sănătate Publică mun. Chișinău împotriva Consiliului

mun. Chișinău, intervenient principal Ministerul Sănătății al Republicii Moldova,

intervenient accesoriu Agenția Proprietății Publice cu privire la recunoașterea

nulității deciziei Comisiei pentru privatizare nr. 8 din 05 aprilie 2011 și a

contractorului de vânzare-cumpărare din 27 mai 2011 (f.d.83-84, Vol.I).

Prin încheierea din 27 martie 2012 a Curții de Apel Chișinău, s-a atras în

proces în calitate de intervenient accesoriu Reghina Apostolova (f.d.104, Vol.I).

La 03 octombrie 2012 Centrul de Sănătate Publică mun. Chișinău a depus

cerere privind extinderea pretențiilor acțiunii, prin care a solicitat anularea

dosarului de privatizare întocmit de Comisia Consiliului mun. Chișinău pentru

privatizarea încăperilor nelocuibile, proprietate municipală date în locațiune,

privind privatizarea în beneficiul Reginei Apostolova a încăperilor nr. XXXXXX

din str.XXXXXX, mun. XXXXXX (f.d.211-212, Vol.I).

La 01 noiembrie 2012 Ministerul Sănătății al Republicii Moldova și Centrul

de Sănătate Publică mun. Chișinău au depus cerere de concretizare a acțiunii, prin

care au solicitat anularea deciziei nr.8 din 05 aprilie 2011 a Comisiei pentru

privatizarea încăperilor nelocuibile, proprietate municipală, date în locațiune și a

contractului de vânzare-cumpărare din 27 mai 2011, încheiat între Consiliul

mun. Chișinău și Reghina Apostolova privind privatizarea încăperilor nr.

XXXXXX cu suprafața totală de 101,1 m2 din str.XXXXXX, mun. XXXXXX

(f.d.226-229, Vol.I).

Prin hotărârea din 28 februarie 2013 a Curții de Apel Chișinău, cererea de

chemare în judecată depusă de Reghina Apostolova împotriva OCT Chișinău,

filiala ÎS „Cadastru”, intervenient accesoriu Consiliul mun. Chișinău, Centrul de

Sănătate Publică din mun. Chișinău, Agenția Proprietății Publice s-a respins ca

neîntemeiată. S-a declarat nulă decizia Comisiei pentru privatizare nr.8 din

05 aprilie 2011 și contractul de vânzare-cumpărare, privatizare a încăperilor

nelocuibile cu suprafața de 101,1 m2, încheiat la 15 mai 2011 între Consiliul

mun. Chișinău și Reghina Apostolova (f.d.98, Vol.II).

4

Prin decizia din 19 iunie 2013 a Curții Supreme de Justiție, s-a admis recursul

declarat de Reghina Apostolova, s-a casat hotărârea din 28 februarie 2013 a Curții

de Apel Chișinău și s-a restituit cauza la rejudecare la Judecătoria Centru,

mun. Chișinău (f.d.158-167, Vol.II).

Prin încheierea protocolară din 20 noiembrie 2013 a Judecătoriei Centru,

mun. Chișinău, s-a atras în proces în calitate de intervenienți accesorii Guvernul

Republicii Moldova și Ministerul Justiției al Republicii Moldova (f.d.184, Vol.II).

Pe parcursul examinării cauzei Ministerul Sănătății al Republicii Moldova și

Centrul de Sănătate Publică mun. Chișinău au depus cerere de concretizare a

acțiunii, prin care au solicitat anularea contractului de vânzare-cumpărare din

27 mai 2011 încheiat între Consiliul mun. Chișinău și Reghina Apostolova

(f.d.235-236, Vol.II).

La 10 decembrie 2014 Reghina Apostolova a depus cerere de chemare în

judecată împotriva ÎS „Cadastru”, prin care a solicitat recunoașterea drept ilegală a

refuzului OCT Chișinău, ÎS „Cadastru” în satisfacerea cererii prealabile și

obligarea pârâtului la emiterea actului administrativ privind admiterea pretenției

înaintate. Concomitent, Reghina Apostolova a solicitat conexarea respectivei cereri

de chemare în judecată cu acțiunea inițială aflată pe rolul Judecătoriei Centru

mun. Chișinău (f.d.39 e – 39 f, Vol.II).

În motivarea cererii de chemare în judecată Reghina Apostolova a menționat

că pe parcursul examinării cererii de chemare în judecată inițiale, din referința

semnată de către Prim-ministru Republicii Moldova din 07 octombrie 2014, a aflat

că la 24 februarie 2000, în Registrul bunurilor imobile cu privire la bunul imobil

numărul cadastral XXXXXX cu suprafața de 503,6 m2 situat pe str.XXXXXX,

mun. XXXXXX, din care fac parte inclusiv încăperile nelocative nr. XXXXXX cu

suprafața de 101,1 m2, au fost introduse înscrieri, precum că aceste imobile sânt în

proprietatea Republicii Moldova.

Reghina Apostolova consideră înscrierile respective drept eronate, or, cele

relatate pot fi probate prin argumentele invocate în cererea de chemare în judecată

depusă la 23 august 2011.

Prin încheierea din 18 martie 2015 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, s-a

conexat cauza civilă nr.3-521/14 intentată la cererea de chemare în judecată depusă

de Reghina Apostolova împotriva OCT Chișinău, filiala ÎS „Cadastru”,

intervenienți accesorii Consiliul mun. Chișinău, Centrul de Sănătate Publică din

mun. Chișinău și Agenția Proprietății Publice cu privire la contestarea actului

administrativ, cererea de chemare în judecată depusă de Centrul de Sănătate

Publică din mun. Chișinău împotriva Consiliului mun. Chișinău, intervenient

principal Ministerul Sănătății al Republicii Moldova, intervenient accesoriu

Agenția Proprietății Publice cu privire la contestarea actului administrativ și

cererea de chemare în judecată depusă de Ministerul Sănătății împotriva

Consiliului mun. Chișinău, intervenienți accesorii Agenția Proprietății Publice,

Guvernul Republicii Moldova și Ministerul Justiției al Republicii Moldova cu

privire la contestarea actului administrativ, cu cauza civilă nr. 3-3000/14 la cererea

de chemare în judecată depusă de Reghina Apostolova împotriva ÎS „Cadastru”

privind recunoașterea ilegalității refuzului în admiterea cererii prealabile și radierea

dreptului de proprietate a Republicii Moldova asupra imobilului

(f.d.37-39, Vol.III).

5

Pe parcursul examinării cauzei Reghina Apostolova, reprezentată de avocatul

Vladimir Kovali a depus cerere de chemare în judecată concretizată, prin care a

solicitat recunoașterea ilegalității deciziei registratorului OCT Chișinău, Elena

Crihan din 22 iulie 2011, prin care s-a refuzat înregistrarea dreptului de proprietate

a Reghinei Apostolova asupra bunurilor imobile din str.XXXXXX,

mun. XXXXXX și a refuzului OCT Chișinău cu nr. A-395/14/01/-09/3118 din

18 noiembrie 2014 în rectificarea înscrisului din Registrul bunurilor imobile,

obligarea pârâtului în admiterea pretențiilor înaintate, prin rectificarea cu radierea

înscrisului în Registrul bunurilor imobile cu nr. 0100/11/30230 „Hotărârea

Guvernului nr.351” din subcapitolul 3.1.1. Grevarea drepturilor patrimoniale

(f.d.86-89, Vol.III).

Prin hotărârea din 12 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a

respins cererea de chemare în judecată depusă de Reghina Apostolova împotriva

Oficiul Teritorial Chișinău, filiala ÎS „Cadastru”, intervenienți accesorii Consiliul

mun. Chișinău, Agenția Națională pentru Sănătate Publică, Agenția Proprietății

Publice, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova în

partea pretenției privind recunoașterea ilegalității deciziei registratorului

OCT Chișinău, Elena Crihan din 22 iulie 2011, prin care s-a refuzat înregistrarea

dreptului de proprietate al Reghinei Apostolova asupra bunului imobil din

str.XXXXXX, mun. XXXXXX, ca fiind neîntemeiată.

S-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Reghina Apostolova

împotriva Oficiul Teritorial Chișinău, filiala ÎS „Cadastru”, intervenienți accesorii

Consiliul mun. Chișinău, Agenția Națională pentru Sănătate Publică, Agenția

Proprietății Publice, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al Republicii

Moldova în partea pretenției privind refuzul OCT Chișinău

nr.A-395/14/61-09-3118 din 18 noiembrie 2014 în rectificarea înscrisului din

Registrul bunurilor imobile și obligarea pârâtul în admiterea cerinței reclamantei,

prin rectificarea cu radierea înscrisului în Registrul bunurilor imobile cu

nr.0100/11/30230 ”Hotărârea Guvernului 351” din subcapitolul 3.1.1. Grevarea

drepturilor patrimoniale (f.d.86 vol. III), ca fiind depusă cu omiterea termenului de

prescripție.

S-a admis integral cererea de chemare în judecată înaintată de Agenția

Națională pentru Sănătate Publică împotriva Consiliul mun. Chișinău, intervenient

principal Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova,

intervenienți accesorii Apostolova Reghina, Agenția Proprietății Publice și cererea

de chemare în judecată înaintată de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției

Sociale al Republicii Moldova împotriva Consiliul mun. Chișinău, intervenienți

accesorii Agenția Proprietății Publice, Reghina Apostolova, Guvernul Republicii

Moldova și Ministerul Justiției al Republicii Moldova, cu privire la anularea

deciziei nr.8 din 05 aprilie 2011 a Comisiei pentru privatizarea încăperilor

nelocuibile, proprietate municipală date în locațiune și a contractului de vânzare-

cumpărare a încăperilor nelocuibile cu suprafața totală de 101,1 m2, încheiat între

Consiliul mun. Chișinău și Reghina Apostolova la 27 mai 2011.

S-a anulat decizia Comisiei pentru privatizarea încăperilor nelocuibile,

proprietate municipală date în locațiune nr. 8 din 05 aprilie 2011, ca fiind ilegală.

6

S-a anulat contractul de vânzare-cumpărare a încăperilor nelocuibile cu

suprafața totală de 101,1 m2, încheiat între Consiliul mun. Chișinău și Reghina

Apostolova la 27 mai 2011, ca fiind ilegal (f.d.236 a- 236, Vol.III).

La 15 martie 2018, Reghina Apostolova, reprezentată de avocatul Vladimir

Kovali a declarat apel împotriva hotărârii din 12 martie 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, prin care a solicitat admiterea cererii de apel, casarea

integrală a hotărârii primei instanțe în partea respingerii pretențiilor, cu emiterea în

această parte a unei noi hotărâri de admitere integrală a cererii de chemare în

judecată.

La 27 martie 2018, Consiliul mun. Chișinău a depus cerere de apel împotriva

hotărârii din 12 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care a

solicitat admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii primei instanțe, cu

emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a cererii de chemare în judecată.

Prin decizia din 19 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-au respins

apelurile declarate de Reghina Apostolova și Consiliul mun. Chișinău și s-a

menținut hotărârea din 12 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

(f.d.131-132, Vol.IV).

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că prima instanță corect a

concluzionat în privința respingerii pretenției ce ține de anularea deciziei

registratorului OCT Chișinău ÎS „Cadastru”, Elena Crihan din 22 iulie 2011, prin

care s-a refuzat înregistrarea dreptului de proprietate al Reghinei Apostolova

asupra bunurilor imobile - încăperile nelocative nr. XXXXXX, cu suprafața totală

de 101,1 m2, situate pe str.XXXXXX, mun. XXXXXX, în temeiul contractului de

vânzare-cumpărare a bunului în proprietate privată nr. 4644 din 27 mai 2011. Or,

această decizie este legală și a fost emisă în conformitate cu prevederile legislației

în vigoare.

Aici, instanța de apel a evidențiat că, statul Republica Moldova a dobândit

dreptul de proprietate asupra încăperilor din imobilul situat în str. XXXXXX,

soclu, cu suprafața 503,6 m2, și nr. cadastral XXXXXX la data de

24 februarie 2000. Blocul administrativ din mun. XXXXXX, str. XXXXXX, cu

suprafața de 503,6 m2 se află în proprietatea statului, fiind dat în administrarea

Ministerului Sănătății (actualmente - Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției

Sociale) și este gestionat economic de către Centrul de Medicină Preventivă

Municipal Chișinău (în prezent - Agenția Națională pentru Sănătate Publică).

Referitor la pretențiile privind recunoașterea ilegalității refuzului

OCT Chișinău, ÎS „Cadastru” în satisfacerea cererii prealabile, obligarea pârâtului

la emiterea actului administrativ solicitat și radierea înscrisului în Registrul

bunurilor imobile cu nr.0100/11/30230 ”Hotărârea Guvernului nr. 351” din

subcapitolul 3.1.1. Grevarea drepturilor patrimoniale, instanța de apel a relevat că

Reghina Apostolova a omis termenul de prescripție extinctivă de 30 de zile, în

interiorul căruia urma a fi intentată acțiunea în judecată, care a expirat la

22 august 2011, pe când acțiunea a fost depusă la 10 decembrie 2014. Iar,

Apostolova Reghina nu a solicitat repunerea în termenul de prescripție, nu a

invocat niciun motiv și nu a prezentat probe veridice, ce confirmă imposibilitatea

de a se adresa cu cererea de chemare în judecată în termen. Or, aceasta urma să se

conformeze prevederilor legale și să înainteze acțiunea în termen de 30 de zile de

la data când a aflat sau trebuia să afle despre încălcarea dreptului său.

7

Astfel, instanța de fond just a ajuns la concluzia tardivității acțiunii Reghinei

Apostolova în partea pretențiilor privind recunoașterea ilegalității refuzului

OCT Chișinău ÎS „Cadastru” în satisfacerea cererii prealabile, obligarea pârâtului

la emiterea actului administrativ solicitat și radierea înscrisului în Registrul

bunurilor imobile cu nr.0100/11/30230 ”Hotărârea Guvernului nr. 351” din

subcapitolul 3.1.1. Grevarea drepturilor patrimoniale.

Cu referire la pretenția înaintată de Centrul de Sănătate Publică mun. Chișinău

și Ministerul Sănătății (succesor în drepturi - Ministerul Sănătății, Muncii și

Protecției Sociale) privind anularea deciziei Comisiei pentru privatizarea

încăperilor nelocuibile date în locațiune nr. 8 din 05 aprilie 2011, prin care s-a

dispus vânzarea-cumpărarea (privatizarea) în beneficiul Reghinei Apostolova a

încăperilor nr. XXXXXX din imobilul situat pe str. XXXXXX, soclu, instanța de

apel a reținut următoarele.

Conform pct. 2 lit. a) din Regulamentul cu privire la privatizarea încăperilor

nelocuibile date în locațiune, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 468 din

25 martie 2008, vânzarea-cumpărarea încăperilor nelocuibile proprietate publică

date în locațiune se efectuează de către Agenția Proprietății Publice, în cazul

încăperilor care constituie proprietate de stat, inclusiv cele amplasate în imobilele

transmise, conform legislației, din gestiunea întreprinderilor de stat și a societăților

pe acțiuni în gestiunea asociațiilor de proprietari ai locuințelor privatizate.

Astfel, vânzarea-cumpărarea (privatizarea) imobilului situat pe str.XXXXXX,

mun. XXXXXX, soclu, cu suprafața 503,6 m2, cu nr. cadastral XXXXXX sau ale

unor părți ale acestuia ține de competența exclusivă a Agenției Proprietății Publice

subordonată Guvernului Republicii Moldova, cu condiția prealabilă a trecerii

bunului respectiv din domeniul public al statului în domeniul privat printr-o

hotărâre de Guvern adoptată în modul corespunzător.

La caz, Comisia pentru privatizarea încăperilor nelocuibile date în locațiune,

instituită de pe lângă Consiliul mun. Chișinău, nu deține atribuții sau împuterniciri

legale pentru a dispune vânzarea-cumpărarea (privatizarea) în tot sau în parte al

imobilului respectiv.

În acest sens, instanța de fond legal a admis cererea de chemare în judecată

înaintată de Centrul de Sănătate Publică mun. Chișinău (succesor în drepturi –

Agenția Națională pentru Sănătate Publică) și Ministerul Sănătății (succesor în

drepturi - Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale), cu anularea deciziei

Comisiei pentru privatizarea încăperilor nelocuibile date în locațiune nr. 8 din

05 aprilie 2011, prin care s-a dispus vânzarea-cumpărarea (privatizarea) în

beneficiul Reghinei Apostolova a încăperilor nr. XXXXXX din imobilul situat pe

str.XXXXXX, mun. XXXXXX, soclu.

Prima instanță just a anulat și contractul de vânzare-cumpărare încheiat la

27 mai 2011 între Consiliul mun. Chișinău și Reghina Apostolova privind

privatizarea încăperilor nr. XXXXXX, cu suprafața totală de 101,1 m2, din

imobilul situat pe str.XXXXXX, mun. XXXXXX soclu. Or, acesta este actul

juridic emis în baza deciziei Comisiei pentru privatizarea încăperilor nelocuibile

date în locațiune nr. 8 din 05 aprilie 2011, prin care s-a dispus vânzarea-

cumpărarea (privatizarea) în beneficiul Reghinei Apostolova a încăperilor nr.

XXXXXX din imobilul situat este str.XXXXXX, mun. XXXXXX, soclu, care a

fost anulată de către instanța de fond.

8

Mai mult, Reghina Apostolova și Consiliul mun. Chișinău nu au prezentat

dovada achitării sumei de 111210 lei, în contul trezorerial al Consiliului

mun. Chișinău, după cum este indicat în contract.

La fel, Reghina Apostolova și Consiliul mun. Chișinău nu au prezentat în

instanța de apel probe, pe care nu a avut posibilitatea să le prezinte instanței de

fond și care ar fi putut să schimbe soluția adoptată.

Concluzionând instanța de apel a conchis că, soluția primei instanțe este

întemeiată și legală, iar hotărârea urmează a fi menținută cu respingerea cererilor

de apel, ca fiind neîntemeiate.

La 03 martie 2020, Reghina Apostolova, reprezentată de avocatul Vladimir

Kovali a depus recurs împotriva deciziei din 19 noiembrie 2019 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu

remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel.

În motivarea cererii de recurs, recurenta Reghina Apostolova, reprezentată de

avocatul Vladimir Kovali a menționat că a luat cunoștință de decizia motivată a

Curții de Apel Chișinău la 07 februarie 2020, când a fost publicată pe pagina web a

instanței de apel.

Recurenta consideră hotărârea primei instanțe și decizia instanței de apel

pasibile de a fi casate cu pronunțarea unei noi decizii de admitere a cererii de

chemare în judecată, deoarece acestea au fost emise cu aplicarea unei legi care nu

trebuia să fie aplicată, interpretarea eronată a legii, aprecierea arbitrară a probelor

și încălcarea art. 6, 14 CEDO.

În susținerea poziției date recurenta a indicat că concluzia primei instanțe,

menținută de instanța de apel, precum că Reghina Apostolova și Consiliul

mun. Chișinău nu au prezentat dovada achitării sumei de 111210 lei, în contul

trezorerial al Consiliului mun. Chișinău, după cum este indicat în contract, este

absolut greșită și declarativă. Or, conform Extrasului din procesul-verbal nr.8 din

05 aprilie 2011 a Comisiei pentru privatizarea încăperilor nelocative, proprietate

municipală, date în locațiune costul stabilit de privatizare constituie 111210 lei.

Acest înscris a fost prezentat în ședința de judecată și certificat de către Centrul

Sănătate Publică.

Recurenta a susținut că în Actul de primire-predare nr.41, aprobat de

viceprimarul mun. Chișinău Nistor Grozavu, din 22 iunie 2011 este menționată

efectuarea plății în sumă de 111210 lei pentru încăperile din str.XXXXXX cu

suprafața de 101,1 m2. Mai mult, Consiliul mun. Chișinău nu a invocat neprimirea

acestor bani, iar Curtea de Conturi, organele financiare și de revizie nu au constatat

acest fapt în multiplele controale efectuate.

Reghina Apostolova, reprezentată de avocatul Vladimir Kovali a accentuat că

Autoritățile administrației publice locale au dreptul de a solicita transmiterea în

proprietatea publică a unității administrativ-teritoriale respective a bunurilor

imobile care sânt situate pe teritoriul ei și care pot fi folosite pentru satisfacerea

nemijlocită a necesităților colectivității respective. Refuzul de a transmite un bun

dintr-o formă de proprietate publică în alta, poate fi atacată în instanța

judecătorească.

Astfel, recurenta a precizat că la caz, nu este propunerea Guvernului și nici

decizia Consiliului mun. Chișinău de transmitere a bunului. Dimpotrivă, Consiliul

mun. Chișinău, prin decizia nr.2/37 din 24 februarie 2009 „Cu privire la declararea

9

proprietății publice a Consiliului mun. Chișinău asupra uneor imobile nelocuibile”

a declarat încăperile în litigiu proprietate municipală. Iar, de obligația organului

cadastral era înregistrarea acestora în Registrul bunurilor imobile, lucru care din

motive necunoscute nu s-a efectuat.

Prin urmare, recurenta a enunțat că aceasta, precum și alte circumstanțe

importante pentru soluționarea justă a cauzei nu au fost constatate de instanțele

ierarhic inferioare. Respectiv, concluziile acestora sunt în contradicție cu

circumstanțele cauzei, motiv din care le consideră nefondate și contrare normelor

de drept material și procedural.

Reghina Apostolova, reprezentată de avocatul Vladimir Kovali a relevat că

instanțele ierarhic inferioare au omis faptul că cererea prealabilă formulată de

Centrul de Sănătate Publică din mun. Chișinău a fost înregistrată cu nr. 05/5-4730

din 12 decembrie 2011, iar cererea de chemare în judecată a fost înregistrată la

08 decembrie 2012 cu nr. 05/5-698 și solicitarea recurentei de declarare a acțiunii

tardive a fost neglijată. Astfel, prima instanță și instanța de apel au tratat diferit

drepturile părților în proces, prin ce s-a încălcat art.14 CEDO.

În continuare, recurenta a invocat că de către instanța de apel i-a fost respinsă

fără a menționa temeiurile și motivul, cererea privind obligarea Ministerului

Justiției al Republicii Moldova și a Agenției Servicii Publice să prezinte

materialele care au stat la baza emiterii Hotărârii Guvernului nr.351 din

23 martie 2005, respectiv a refuzului de înregistrare a dreptului de proprietate a

Reghinei Apostolova asupra bunurilor imobile. Astfel, fiindu-i îngrădit dreptul la

dosarele administrative, prin ce a fost încălcat art. 6 CEDO.

Cu referire la aprecirea arbitrară a probelor de către instanțele ierarhic

inferioare, Reghina Apostolova, reprezentată de avocatul Vladimir Kovali a

menționat că prima instanță și instanța de apel au apreciat probele contrar

dispozițiilor art. 130 Codul de procedură civilă.

În final, recurenta a concluzionat că aplicarea eronată a legii, neaplicarea legii

care urma să fie aplicată și alte încălcări menționate la examinarea cauzei au dus la

examinarea greșită a acesteia.

La 26 februarie 2020 Consiliul mun. Chișinău a depus cerere de recurs

împotriva deciziei din 19 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

solicitat casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu

pronunțarea unei noi decizii de respingere a acțiunii.

În motivarea cererii de recurs, recurentul a menționat că consideră decizia

instanțe de apel neîntemeiată, ilegală și pasibilă casării, deoarece contravine

normelor dreptului material și procesual, iar la examinarea și adoptarea acesteia nu

au fost constatate și elucidate pe deplin circumstanțele care au importanță pentru

soluționarea cauzei.

În opinia recurentului, instanța de apel invocând motivul că statul Republica

Moldova a dobândit dreptul de proprietate asupra încăperilor din imobilul situat pe

str. XXXXXX, soclu, cu suprafața 503,6 m2 și nr. cadastral XXXXXX, din

momentul înregistrării dreptului respectiv în Registrul bunurilor imobile, adică din

data de 24 februarie 2000, nu a luat în considerare faptul că, la momentul

parvenirii cererii de înregistrare după stat a dreptului de proprietate asupra bunului

imobil în cauză, în Registru nominalizat existau mențiuni, că acest bun imobil se

află în proprietate municipală, precum și existau mențiuni la compartimentul

10

„grevarea drepturilor” după Centrul Municipal de Igienă și Epidemiologie (actual

Centrul Sănătate Publică Chișinău).

Conform art. 59 al Legii nr. 1543 din 25 februarie 1998 cadastrului bunurilor

imobile, drepturile asupra bunurilor imobile apărute anterior intrării în vigoare a

prezentei legi și neînscrise în Registrul bunurilor imobile se consideră valabile.

Aceste drepturi se înscriu în procesul înregistrării primare masive sau selective și

se consideră născute din ziua legalizării documentelor ce confirmă drepturile.

Conform art. 1 al Legii nr. 523 din 16 iulie 1999 cu privire la proprietatea

publică a unităților administrativ-teritoriale, se declară proprietate publică a

unităților administrativ-teritoriale toate bunurile mobile și imobile, aflate pe

teritoriul lor. Iar, evidența proprietății publice municipale, conform art. 13 al

aceleiași Legi, se ține în contabilitate, în mod distinct, conform normelor

metodologice elaborate de Ministerul Finanțelor și aprobate de Guvern.

Recurentul a menționat că OCT Chișinău inițial a recunoscut dreptul de

proprietate asupra blocului locativ și încăperilor din blocul locativ ca proprietate

municipală, însă contrar logicii nu a înregistrat acest drept în Registrul bunurilor

imobile. Astfel, este inexplicabil cum a înregistrat transmiterea blocului locativ în

gestiunea APLP-53/178 de la Primăria mun. Chișinău, în calitate de proprietar al

bunului imobil în temeiul deciziei nr. 3/12 din 28 ianuarie 1999. Iar, prin decizia

Primăriei nr. 25/15 din 30 octombrie 1998 a înregistrat transmiterea încăperilor din

acest bloc locativ, cu suprafața de 516 m2, de la Primăria mun. Chișinău, în calitate

de proprietar al bunului imobil în gestiunea Centrului municipal de igienă și

epidemiologie (actual Centrul Sănătate Publică Chișinău).

Mai mult, nici Guvernul Republicii Moldova si nici Centrul Sănătate Publică

Chișinău sau oricare alt participant la litigiu n-a contestat că încăperile nelocuibile,

care au fost transmise în folosință Centrului Municipal de Igienă și Epidemiologie

prin Decizia Primăriei nr. 25/15 din 30 octombrie 1998, erau cu drept de

proprietate a municipalității, de altfel probat și prin actul de transmitere-primire a

fondului locativ, aprobat prin ordinul nr. 38 din 01 iunie 1998 a Agenției

Teritoriale Chișinău de Privatizare și înregistrat la OCT Chișinău la

16 noiembrie 1999. Astfel, Centrul Sănătate Publică Chișinău a obtinut dreptul de

gestiune economică de la Primăria mun. Chișinău, dar nu de la Guvernul

Republicii Moldova.

Recurentul a subliniat că transmiterea în gestiune economică nu este temei de

obținere a dreptului de proprietate, or, dreptul de proprietate poate fi dobândit

numai în temeiurile prevăzute de art. 320 Codul civil. Respectiv, la

24 februarie 2000, OCT Chișinău în mod ilegal a efectuat înregistrarea, în

Registrul bunurilor imobile, dreptului de proprietate după Republica Moldova, a

încăperilor nelocative nr. cadastral XXXXXX cu suprafața de 503,6 m2 din

str.XXXXXX, neexistând niciun temei legal în acest sens.

Astfel, recurentul consideră că atât decizia Comisiei de Privatizare nr.8 din

05 aprilie 2011 cât și contractul de vânzare-cumpărare au fost emise de un organ

competent, în conformitate cu legislația în vigoare și temei de anulare nu există.

La 18 iunie 2020, IP „Agenția Servicii Publice” a depus referință împotriva

cererilor de recurs, prin care a solicitat respingerea ca inadmisibile a recursurilor

declarate de Reghina Apostolova, reprezentată de avocatul Vladimir Kovali și

Consiliul mun. Chișinău.

11

La 28 iulie 2020 Agenția Națională pentru Sănătate Publică a depus referință

la cererile de recurs, prin care a solicitat respingerea ca inadmisibile a recursurilor

declarate de Reghina Apostolova, reprezentată de avocatul Vladimir Kovali și

Consiliul mun. Chișinău cu menținerea deciziei instanței de apel.

Efectuând controlul judiciar al hotărârilor contestate prin prisma argumentelor

expuse în recurs, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că prin Legea nr.116 din data de 19 iulie 2018 a fost

adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. În conformitate cu art. 257

alin. (1) al Codului administrativ, prezentul cod a intrat în vigoare la

01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258, alin. (3) al Codului administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Astfel, din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat

pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Decizia

instanței de apel a fost pronunțată după intrarea în vigoare a Codului administrativ.

Examinând admisibilitatea cererilor de recurs, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Iar, conform art. 245 din același Cod, recursul se depune la instanța de apel în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța

de apel.

Din actele cauzei rezultă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată

la data de 19 noiembrie 2019.

Materialele cauzei atestă că decizia din 19 noiembrie 2019 a Curții de Apel

Chișinău a fost notificată reprezentantului Reghinei Apostolova, avocatului

Vladimir Kovali la data de 21 februarie 2020 (f.d.147, Vol. IV), iar ultimul în

cererea de recurs a indicat că a luat cunoștință de aceasta la 07 februarie 2020 pe

portalul instanțelor de judecată.

Cu referire la recursul declarat de Consiliul mun. Chișinău, instanța de recurs

relevă următoarele.

Conform materialele cauzei, Consiliului mun. Chișinău a recepționat copia

deciziei din 19 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău la 06 februarie 2020

(f.d.152, Vol.IV).

12

În aceste circumstanțe, recursurile declarate de Reghina Apostolova,

reprezentată de avocatul Vladimir Kovali și Consiliul mun. Chișinău la

03 martie 2020 și respectiv 26 februarie 2020, se consideră depuse în termen.

Examinând temeiurile invocate în cererile de recurs și referință în raport cu

materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție le consideră drept inadmisibile, din

următoarele motive.

Prin prisma art.246, alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din

art.246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special”

denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp

oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu

prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși

un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs menționează că pentru a trece testul de admisibilitate,

cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în

condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de

formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma

„motivarea recursului” de la art. 245, alin.(2) din Codul administrativ. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

13

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura

sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de

o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde

de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile

cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni

de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se

vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Astfel, completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție conchide că cererile de recurs depuse de către Reghina

Apostolova, reprezentată de avocatul Vladimir Kovali și Consiliul mun. Chișinău,

sunt inadmisibile.

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursurile depuse de către Reghina Apostolova, reprezentată de avocatul

Vladimir Kovali și Consiliul mun. Chișinău, se declară inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

14