3ra-745/20 — contestarea actului administrativ

3ra-745/20 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-745/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: L.Holevițcaia)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol)

Î N C H E I E R E

29 iulie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de Nina Duneț reprezentată de

avocatul Iuliana Pascal,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Nina Duneț împotriva Întreprinderii cu Capital Străin „Gaz Natural Fenosa

Furnizare Energie” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la contestarea

actului administrativ,

împotriva deciziei din 29 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul depus de Nina Duneț și a fost menținută hotărârea din 24 aprilie

2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă:

La 3 august 2012 Nina Duneț a depus cerere de chemare în judecată în

procedura contenciosului administrativ împotriva ÎCS „Gaz Natural Fenosa

Furnizare Energie” SRL cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii a indicat că la 18 iunie 2012 de către persoanele V.

Derevenco, S. Tomceac și S. Banaru a fost efectuat controlul echipamentului de

măsurare a energiei electrice furnizate la apartamentul nr. xxx, din bd. xxxxx, mun.

Chișinău. Persoanele menționate nu s-au prezentat și nu au prezentat nici o

legitimație, care ar confirma faptul că sunt angajații ÎCS „Gaz Natural Fenosa

Furnizare Energie” SRL, la fel nu au comunicat care este scopul și temeiul real de

efectuare a controlului.

În momentul efectuării controlului în apartament se afla doar fiul Serghei

Duneț, iar dânsa nu era acasă, despre care fapt fiul a înștiințat persoanele în cauză și

le-a cerut să aștepte până când se apropie proprietara apartamentului, însă ultimii au

ignorat și au efectuat controlul în lipsa proprietarului apartamentului.

Astfel, a menționat că presupușii reprezentanți ai ÎCS „Gaz Natural Fenosa

Furnizare Energie” SRL au întocmit actul nr. A 10411, în care au indicat depistarea

manipulării sigiliilor aplicate contorului.

Cu actul dat a luat cunoștință după ce a depus o plângere către ÎCS „Gaz Natural

Fenosa Furnizare Energie” SRL referitor la faptul că i-a fost stabilită spre plată o

1

sumă exagerată în mărime de 18 229,27 de lei și a solicitat să i se explice motivul,

însă ÎCS „Gaz Natural Fenosa Furnizare Energie” SRL i-a refuzat în satisfacerea

cererii, expediindu-i copiile actelor și a expertizei.

Reclamanta a relatat că potrivit legislației în vigoare la momentul efectuării

controlului, personalul operatorului de rețea era în drept să demonteze, în prezența

consumatorului final, echipamentul de măsurare, pentru ca acesta să fie prezentat la

constatarea tehnico-științifică, în cazul în care presupune că respectivul echipament

de măsurare este deteriorat, s-a intervenit în echipamentul de măsurare sau că

sigiliile aplicate sunt violate. Personalul operatorului de rețea este obligat să

întocmească un act de demontare, de modelul stabilit, în două exemplare, câte un

exemplar pentru fiecare parte. În actul de demontare se indică, în mod obligatoriu,

numărul și indicațiile echipamentului de măsurare, numărul sigiliilor aplicate,

precum și motivele demontării. Personalul operatorului de rețea împachetează

echipamentul de măsurare și/sau sigiliile aplicate într-o sacoșă proprie, aplică sigiliul

la sacoșă și prezintă echipamentul de măsurare consumatorului final pentru a fi

prezentat la constatarea tehnico-științifică, în termen de 15 zile calendaristice.

Consumatorul final nu este în drept să desigileze sacoșa în care a fost plasat

echipamentul de măsurare și/sau sigiliile aplicate. Instituția în care urmează să fie

efectuată constatarea tehnico-științifică, se alege de către consumatorul final.

De asemenea, a declarat că înainte de efectuarea constatării tehnico-științifice,

consumatorul este în drept să solicite efectuarea verificării metrologice a

echipamentului de măsurare, cheltuielile pentru verificarea metrologică fiind

suportate de către consumatorul final. Furnizorul și operatorul de rețea informează

obligatoriu despre acest drept consumatorul final.

În opinia reclamantei, la efectuarea controlului a fost încălcată procedura de

demontare a contorului și prezentarea acestuia la expertiză, având în vedere că

pentru a demonstra incorectitudinea funcționării contorului, ÎCS „Gaz Natural

Fenosa Furnizare Energie” SRL urma să-i transmită contorul pentru verificarea

metrologică, iar despre acest drept consumatorul urma să fie informat obligatoriu.

A arătat că în actele întocmite, un asemenea drept nici nu este specificat și astfel

în mod incorect ÎCS „Gaz Natural Fenosa Furnizare Energie” SRL a efectuat

expertiza unilateral, în condițiile în care acest drept prioritar aparține

consumatorului, cu atât mai mult că dânsa nu a fost informată despre concluziile

expertului, pentru a fi în cunoștință de cauză cu cele depistate și imputate.

A mai indicat că în actul contestat ÎCS „Gaz Natural Fenosa Furnizare Energie”

SRL, la capitolul martori nu a făcut nici o mențiune (care ar demonstra că martori

au fost prezenți), fapt ce reiese că actul a fost întocmit doar din spusele

reprezentanților societății pârâte, cu ce nu este de acord. Mai mult, a enunțat că actul

a fost întocmit în limba de stat, pe când fiul ei este vorbitor de limbă rusă, respectiv,

acesta nu a înțeles ce au făcut reprezentanții furnizorului și ce documente au

întocmit, fiindu-i comunicat doar să semneze, deși în act este menționat că textul i-

a fost tradus, pe când în realitate actul nu a fost tradus.

În susținerea incorectitudinii constatării consumului fraudulos a energiei

electrice, Nina Duneț a menționat și faptul că unii receptori indicați în actul de

control nu funcționau, iar reprezentanții furnizorului în primul rând trebuiau să se

convingă că aceștia sunt funcționabili și că într-adevăr consumă energie electrică.

2

În urma celor relatate, reclamanta a indicat că atât actul de control, cât și factura

urmează a fi anulate ca fiind nefondate, deoarece contorul anterior a mai fost

verificat de către ÎCS „Gaz Natural Fenosa Furnizare Energie” SRL și niciodată nu

sa depistat consum fraudulos. Mai mult, a indicat că panoul unde se află contorul

este situat pe scara blocului și respectiv, în acest panou au acces doar reprezentanții

ÎCS „Gaz Natural Fenosa Furnizare Energie” SRL și ai CCL nr.132.

La fel, a specificat că cercetând facturile și sumele achitate pentru consumul de

energie electrică, până la control și după control, a observat faptul că sumele practic

nu diferă deloc, ceea ce demonstrează că în nici un fel nu s-a intervenit în

echipamentul de măsurare a consumului de energie electrică.

A susținut că reprezentanții ÎCS „Gaz Natural Fenosa Furnizare Energie” SRL,

la întocmirea actelor, au dat dovadă de incapacitate profesională și o lipsă totală a

unor cunoștințe elementare cu care trebuie să fie înzestrată o persoană cu funcție de

control. A declarat că acest argument nu reprezintă în sine o critică formală în adresa

reprezentaților pârâtei, dar o realitate ce reiese din actele întocmite cu grave

încălcări. Actele contestate au fost întocmite unilateral, iar informația reflectată în

conținutul actelor la rubrica fraude depistate, nu reprezintă mai mult decât o

imaginație a persoanei care le-a întocmit.

Un alt criteriu ce demonstrează ilegalitatea actelor contestate în opinia

reclamantei vizează obligația persoanei, care întocmește actul, să indice obligatoriu

modalitatea de consum fraudulos, pe când la caz, concluzia existenței consumului

fraudulos, bazată pe actele întocmite, este denaturată, dat fiind faptul că nu s-a

indicat în acte prin ce modalități și cu ce mijloace s-a constatat că sigiliile au fost

manipulate.

De asemenea, a relatat că ÎCS „Gaz Natural Fenosa Furnizare Energie” SRL

prin întocmirea actului contestat și-a asumat dreptul de a calcula energia electrică

neevidențiată. Astfel, a considerat că acest drept a fost utilizat abuziv, cu rea-

credință, producând consecințe vătămătoare consumatorului.

Suplimentar, reclamanta a indicat că din suma înaintată spre plată de 18 229,27

de lei nu au fost excluse sumele care au fost achitate lunar, iar concluzionarea

consumului fraudulos reieșind din cele indicate în actele întocmite este imposibilă

în situația în care nu s-a indicat prin ce modalități și cu ce mijloace s-a constatat că

sigiliile au fost manipulate.

În drept, reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe prevederile Legii contenciosului

administrativ nr.793-XIV din 10 februarie 2000.

A solicitat anularea actului nr.A10411 și facturii de consum a energiei electrice

cu simbolul variabil 2171238160, NLC 2171238 în sumă de 18 229,27 de lei,

încasarea contravalorii daunelor morale cauzate de furnizor în mărime de 9 000 lei

și a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 24 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani

cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 29 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respins

apelul depus de Nina Duneț și a fost menținută hotărârea din 24 aprilie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut prin prisma

normelor de drept material ce reglementează raportul juridic litigios, în raport cu

3

circumstanțele cauzei, ca fiind justă concluzia primei instanțe referitoare la

netemeinicia acțiunii depuse de către Nina Duneț.

Astfel, instanța de apel a menționat că în urma efectuării controlului pe numele

consumatorului Nina Duneț, a fost emis actul de depistare a încălcării clauzelor

contractuale nr.A 10411 din 18 iunie 2012, pe motivul existenței suspiciunilor la

manipularea sigiliului furnizorului și la falsificarea sigiliilor de stat.

În acest sens, din analiza suportului probator administrat la caz, instanța de apel

a constatat certitudinea faptelor stabilite în actul de control, fapt confirmat și prin

rapoartele de expertiză detaliate, motiv din care argumentele invocate de către

apelantă au fost apreciate ca nefondate, atât timp cât actul de depistare a încălcării

clauzelor contractuale nr.A10411 din 18 iunie 2012 și factura pentru energia

electrică, au fost întocmite în conformitate cu prevederile legale.

Instanța de apel a respins critica apelantei cu referire la faptul că actele

contestate sunt lovite de nulitate, deoarece la rubrica semnătura martorilor, nu este

aplicată nici o semnătură, dat fiind că după cum este indicat în actele de control,

efectuarea controlului a avut loc în prezența lui Serghei Duneț, care potrivit

declarațiilor apelantei este fiul acesteia, ceea ce corespunde prevederilor pct.161 al

Hotărârii ANRE nr.393 din 15 decembrie 2010 cu privire la aprobarea

Regulamentului pentru furnizarea și utilizarea energiei electrice.

Tot în acest context, Curtea de Apel Chișinău a relevat că Serghei Duneț, fără

a menționa careva explicații, a semnat actul de depistare a încălcării clauzelor

contractuale, iar la rubrica „încălcări depistate”, a fost consemnat că textul a fost

tradus în limba rusă, la ce membrul familiei consumatorului nu a obiectat.

Prin urmare, Curtea de Apel Chișinău a conchis că prima instanță a dat o

apreciere obiectivă probelor administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei și corect a aplicat

normele de drept material și procedural, iar soluția de respingere a acțiunii este justă,

fiind rezultată din aprecierea probelor cercetate în cadrul procesului de judecată în

coraport cu normele de drept ce guvernează raportul juridic litigios.

La 11 ianuarie 2020 Nina Duneț a depus recurs împotriva deciziei din 29

octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

Prin încheierea din 11 martie 2020 a Curții Supreme de Justiție, a fost declarat

inadmisibil recursul depus de Nina Duneț.

Ulterior, în adresa Curții Supreme de Justiție a parvenit recursul din 27

decembrie 2019 depus de Nina Duneț reprezentată de avocatul Iuliana Pascal,

împotriva deciziei din 29 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

În susținerea recursului dat, a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o neîntemeiată și ilegală prin faptul că au fost încălcate și aplicate

eronat normele de drept material, precum și nu au fost constatate și elucidate pe

deplin toate circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei.

A declarat că probele administrare pe parcursul examinării cauzei cu certitudine

dovedesc faptul că Nina Duneț nu a intervenit în utilajul rețelei electrice a

operatorului de rețea, iar manipulările s-au făcut din start la instalarea contorului,

care putea fi instalat și de proprietarii anteriori.

La fel, a enunțat că asupra circumstanțelor cauzei urma să se expună în mod

obligatoriu reprezentanții CCL, dar acesta nu a fost atras în proces.

4

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

remiterea cauzei la rejudecare.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ,

reține că prin Legea nr.116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul

administrativ al Republicii Moldova, iar în condițiile art. 257 alin. (1) din Codul

administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 1 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 244 alin.(1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune

la instanța de apel.

La caz, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 29 octombrie

Nina Duneț și reprezentantului acesteia, avocatul Iuliana Pascal în data de 12

decembrie 2019 și respectiv 13 decembrie 2019 (f.d.32, 33, Vol. II).

Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că recurentul, s-a conformat prevederilor legale și a depus

recursul la 27 decembrie 2019, în termenul prevăzut de art. 245 Cod administrativ.

La 26 iunie 2020, în adresa ÎCS „Gaz Natural Fenosa Furnizare Energie” SRL

a fost expediată copia recursului, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii

referinței.

Intimatul, ÎCS „Gaz Natural Fenosa Furnizare Energie” SRL deși a recepționat

recursul la 1 iulie 2020, fapt ce rezultă din avizul de recepție a scrisorii recomandate

(f.d.66, Vol. II), nu și-a valorificat dreptul procedural de depunere a referinței.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Nina Duneț reprezentată

de avocatul Iuliana Pascal, în raport cu materialele cauzei, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră

inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

5

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile

să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de

Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a

erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină

o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în

Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245

alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de către Nina Duneț reprezentată de avocatul Iuliana

Pascal.

6

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Nina Duneț reprezentată de avocatul Iuliana Pascal, se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

7