2rac-54/20 — încasarea datoriei, a penalitătilor de întîrziere si a dobânzii de întîrziere

2rac-54/20 — încasarea datoriei, a penalitătilor de întîrziere si a dobânzii de întîrziere (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2rac-54/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. I. Dutca)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Budăi, V. Sîrbu, I. Muruianu)

ÎNCHEIERE

08 iulie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Întreprinderea mixtă „Zernoff” societate cu răspundere limitată,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Societatea

pe acțiuni „Cereale-Glodeni” împotriva Întreprinderii mixte „Zernoff” societate cu

răspundere limitată cu privire la încasarea datoriei, a penalităților de întârziere și a

dobânzii de întârziere și la cererea reconvențională depusă de către Întreprinderea

mixtă „Zernoff” societate cu răspundere limitată împotriva Societății pe acțiuni

„Cereale-Glodeni”, intervenient accesoriu Robert Claicnet cu privire la declararea

nulității contractului de vânzare-cumpărare și încasarea sumei,

împotriva deciziei din 28 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul declarat de către Întreprinderea mixtă „Zernoff” societate cu

răspundere limitată și a fost menținută hotărârea din 22 martie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru,

constată:

La 24 mai 2016, SA „Cereale-Glodeni” a depus cerere de chemare în judecată

împotriva ÎM „Zernoff” SRL cu privire la încasarea datoriei, a penalităților de

întârziere și a dobânzii de întârziere.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 24 noiembrie 2015, între SA

„Cereale-Glodeni”, în calitate de vînzător și ÎM „Zernoff” SRL, în calitate de

cumpărător, a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr. 24/11, conform

căruia vînzătorul s-a obligat să vîndă, iar cumpărătorul s-a obligat să primească și să

plătească produsele cerealiere (grâu).

A menționat că, în vederea executării obligațiilor contractuale, la 31

noiembrie 2015, 31 decembrie 2015, 31 ianuarie 2016, 29 februarie 2016 și 31

martie 2016 a transmis pârâtului 2959830 de kg (2959,83 de tone) de grîu în sumă

totală de 9974627,10 lei, prețul fiind stabilit conform pct.1.1. din contract de 3,37

de lei pentru un kg.

A susținut că, pârâtul a semnat facturile fiscale FB 7802431 din 31 noiembrie

2015, FB 7802441 din 31 decembrie 2015, FB 7802446 din 31 ianuarie 2016, FB

1

7802450 din 29 februarie 2016 și FB 7802453 din 31 martie 2016, în baza cărora a

fost transmisă producția și a recepționat-o, acceptând marfa și prețul acesteia.

A afirmat că, contrar faptului că pârâtul a recepționat marfa livrată, acesta nu

și-a executat integral obligația de plată, achitând doar suma de 6680000 de lei.

A relevat că, pentru neexecutarea obligațiilor contractuale de către pârât în

perioada 11 decembrie 2015 – 15 mai 2016, conform pct. 4.3. al contractului,

acestuia i s-a calculat o penalitate de întârziere în sumă de 251785,76 de lei și o

dobândă de întârziere în sumă de 184338,34 de lei.

A notat că, conform pct. 3.1 din contract, în cazul în care pârâtul nu a achitat

la timp datoria, acesta urmează să achite deja nu 3,37 de lei pentru un kg, dar 3,54

de lei pentru un kg, reieșind din clauza valutară specificată în contract și, anume,

diferența de curs valutar raportată la perioada achitărilor.

A invocat că, la 15 aprilie 2016 a transmis pârâtului o somație în vederea

achitării datoriei, însă somația a rămas fără răspuns.

A solicitat încasarea din contul pârâtului a datoriei în sumă de 3797798,20 de

lei, a penalității de întârziere pentru perioada 11 decembrie 2015 – 17 mai 2016 în

sumă de 251784,76 de lei, a dobânzii de întârziere pentru perioada 11 decembrie

2015-17 mai 2016 în sumă de 184338,34 de lei și a cheltuielilor de judecată.

La 29 noiembrie 2016 ÎM „Zernoff” SRL a depus cerere reconvențională

împotriva SA „Cereale-Glodeni”, intervenient accesoriu Robert Claicnet cu privire

la declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare nr. 24/11 din 24 noiembrie

2015 și încasarea sumei.

În motivarea acțiunii reconvenționale pârâtul a indicat că, la 24 noiembrie

2015, între SA „Cereale-Glodeni”, în calitate de vânzător și ÎM „Zernoff” SRL, în

calitate de cumpărător, a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr. 24/11,

conform căruia vânzătorul urma să livreze grîu, iar cumpărătorul să-l recepționeze

și să achite prețul.

A menționat că, în perioada 30 noiembrie 2015 – 31 martie 2016 SA „Cereale-

Glodeni” i-a livrat marfa (grîu) în sumă de 9974626 de lei, dintre care a fost achitată

doar suma de 6680000 de lei.

A susținut că, adunarea generală a asociaților ÎM „Zernoff” SRL nu

recunoaște contractul enunțat, deoarece conform pct. 6.1 lit. n) din Statutul ÎM

„Zernoff” SRL, de competența adunării generale a asociaților ține aprobarea în

prealabil a încheierii tranzacțiilor care depășesc 25% din valoarea capitalului social

al societății, iar conform pct. 7.4. lit. g) din Statutul ÎM „Zernoff” SRL,

administratorul este obligat să aprobe în prealabil toate tranzacțiile care depășesc

0,25% din capitalul social al societății prin hotărârea adunării generale a asociaților

sub sancțiunea nulității.

A afirmat că, la 03 mai 2016 adunarea generală a asociaților ÎM „Zernoff”

SRL s-a convocat în mod extraordinar și a constatat încălcarea de către

administratorul acesteia, Robert Claicnet a prevederilor actului de constituire al

societății (Statutul).

A relevat că, la moment, capitalul social al ÎM „Zernoff” SRL constituie

180835504 lei, iar valoarea totală a contractului de vânzare-cumpărare nr. 24/11 din

24 noiembrie 2015 este de 10110000 de lei, ceea ce constituie mai mult de 0,25%

2

din capitalul social al societății. Prin urmare, dreptul de a semna contractul enunțat

din partea ÎM „Zernoff” SRL îl avea, în exclusivitate, adunarea generală a asociaților

în temeiul unei hotărâi adoptate pe marginea acestei întrebări.

A notat că, la momentul semnării contractului de vânzare-cumpărare

respectiv, administratorul ÎM „Zernoff” SRL, Robert Claicnet și-a depășit atribuțiile

stabilite în Statutul societății și l-a semnat, deși nu era investit cu dreptul să o facă

fără acordul prealabil al adunării generale a asociaților.

A specificat că, la data semnării contractului de vânzare-cumpărare enunțat,

SA „Cereale-Glodeni” nu a verificat competența administratorului de a semna actele

juridice respective, deși era obligată, pornind de la principiul bunei credințe în

relațiile dintre contractanți, să o facă.

A invocat că, în momentul în care SA „Cereale-Glodeni” a intenționat să

încheie contractul de vânzare-cumpărare cu ÎM „Zernoff” SRL, urma să verifice,

reieșind din prevederile art. 516 din Codul civil, de rînd cu certificatul de înregistrare

și extrasul, și Statutul societății, întrucît acesta este unicul act, care de comun cu

prevederile legale reglementează delimitarea atribuțiilor organelor reprezentative ale

societății.

A mai invocat că, odată ce SA „Cereale-Glodeni” a făcut trimitere în

contractul de vânzare-cumpărare enunțat la prevederile Statutului rezultă că, a făcut

cunoștință cu prevederile acestuia și cunoștea la momentul semnării contractului

despre lipsa împuternicirilor lui Robert Claicnet de a-l semna.

A solicitat declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare nr. 24/11 din

24 noiembrie 2015, repunerea părților în situația anterioară executării contractului

de vânzare-cumpărare nr. 24/11 din 24 noiembrie 2015 astfel ca fiecare parte să

obțină ceea ce a primit de pe urma executării parțiale a contractului și încasarea din

contul SA „Cereale-Glodeni” a sumei de 6680000 de lei și a cheltuielilor de judecată.

Pe parcursul judecării cauzei SA „Cereale-Glodeni” a depus calculul

penalității și dobânzii de întârziere detailat pentru fiecare factură separat în sumă de

151564,25 de lei - penalitatea de întârziere și în sumă de 386330,80 de lei - dobânda

de întârziere până la 04 iulie 2017.

Prin hotărârea din 23 octombrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana

a fost admisă parțial acțiunea inițială depusă de către SA „Cereale-Glodeni” și au

fost încasate de la ÎM „Zernoff” SRL în beneficiul SA „Cereale-Glodeni” datoria

conform contractului de vânzare-cumpărare nr. 24/11 din 24 noiembrie 2015 în sumă

de 3797798,20 de lei, dobânda de întârziere în sumă de 184338,34 de lei, penalitatea

de întârziere în sumă de 151564,25 de lei și taxa de stat în sumă de 50000 de lei, iar

în total suma de 4183700,79 de lei. În rest acțiunea inițială a fost respinsă ca

neîntemeiată. A fost respinsă acțiunea reconvențională depusă de către ÎM „Zernoff”

SRL ca neîntemeiată.

Prin decizia din 25 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respins

apelul declarat de către SA „Cereale-Glodeni”, a fost admis apelul declarat de către

ÎM „Zernoff” SRL, a fost casată integral hotărârea primei instanțe și a fost restituită

cauza spre rejudecare în primă instanță, în alt complet de judecată.

La 08 februarie 2019 SA „Cereale-Glodeni” a depus cerere de concretizare a

pretențiilor, prin care a solicitat încasarea de la ÎM „Zernoff” SRL a datoriei

3

contractuale în sumă de 3797798,20 de lei, a penalităților în sumă de 244983,40 de

lei, a dobânzilor de întârziere în sumă de 1447989,49 de lei, a taxei de stat în sumă

de 50000 de lei și a cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 184000 de lei.

În cadrul rejudecării cauzei în prima instanță ÎM „Zernoff” SRL a depus cerere

reconvențională modificată împotriva SA „Cereale-Glodeni” cu privire la

constatarea nulității absolute a contractului de vînzare-cumpărare și încasarea sumei.

În motivarea acțiunii reconvenționale, suplimentar la argumentele expuse

inițial, a invocat nulitatea absolută a contractului de vînzare-cumpărare nr. 24/11 din

24 noiembrie 2015 și a indicat că, acest act juridic a fost încheiat cu încălcarea

prevederilor art. 48, 49, 71-73 din Legea nr. 135-XVI din 14 iunie 2007 privind

societățile cu răspundere limitată și ale art. 195, 199 alin. (1) și (2) și 207 alin. (1) și

(3) din Codul civil.

A considerat că, această tranzacție cade sub incidența art. 82 alin. (1) și 83

alin. (1) din Legea enunțată și, prin urmare, reprezintă o tranzacție de proporții, care

depășește valoarea de piață și este peste 25% din valoarea activelor societății,

conform ultimului raport financiar, aceasta nefiind aprobată de consiliul societății,

care, prin efectul art. 219 și 220 din Codul civil, este lovită de nulitate absolută.

A menționat că, chestiunea privind nulitatea absolută a contractului, care

reprezintă o tranzacție de proporții, săvârșită de administratorul societății fără a fi

aprobat de consiliul societății, este expres reglementată și în Hotărârea Plenului

Curții Supreme de Justiție nr. 1 din 04 octombrie 2010 cu privire la unele chestiuni

ce apar la soluționarea litigiilor dintre acționar și societatea pe acțiuni dintre asociat

și societatea cu răspundere limitată, în redacția Hotărârii Plenului Curții Supreme de

Justiție nr. 17 din 05 martie 2018.

Prin hotărârea din 22 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost

admisă parțial acțiunea inițială depusă de către SA „Cereale-Glodeni” și au fost

încasate de la ÎM „Zernoff” SRL în beneficiul SA „Cereale-Glodeni” suma de

3797798,20 de lei, cu titlu de datorie ce rezultă din contractul de vânzare-cumpărare

nr. 24/11 din 24 noiembrie 2015, suma de 1447989,49 de lei, cu titlu de dobândă de

întârziere, suma de 244983,40 de lei, cu titlu de penalitate și taxa de stat în sumă de

50000 de lei, iar în total 5540771,09 lei. În rest acțiunea inițială a fost respinsă. A

fost respinsă acțiunea reconvențională depusă de către ÎM „Zernoff” SRL ca fiind

neîntemeiată.

La 11 aprilie 2019, ÎM „Zernoff” SRL a declarat apel nemotivat, iar la 18

septembrie 2019 a declarat apel motivat împotriva hotărârii primei instanțe,

solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi

hotărâri cu privire la respingerea acțiunii inițiale și admiterea acțiunii

reconvenționale, cu încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin decizia din 28 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respins

apelul declarat de către ÎM „Zernoff” SRL și a fost menținută hotărârea primei

instanțe.

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a reținut că, SA „Cereale-Glodeni” a

livrat integral marfa, conform contractului de vânzare-cumpărare nr. 24/11 din 24

noiembrie 2015, iar ÎM „Zernoff” SRL urma să achite prețul stabilit pentru marfa

recepționată. Faptul transmiterii mărfii de către SA „Cereale-Glodeni” se confirmă

4

prin facturile fiscale anexate la materialele dosarului (f. d. 11-15, vol. I), semnate de

ambele părți, care atestă livrarea a 2959,83 de tone (ce constituie aproximativ

3000000 de kg) în sumă totală de 9974627,10 lei.

Instanța de apel a notat faptul că, ÎM „Zernoff” SRL a executat doar parțial

obligațiunea de achitare pentru marfa livrată în sumă de 6680000 de lei, ce atestă

faptul că, a fost de acord cu prețul mărfii stipulat în contract.

Totodată, instanța de apel a remarcat că, facturile fiscale, în baza cărora a fost

livrată marfa, sunt semnate și ștampilate de ambele părți, nefiind invocate careva

obiecții referitor la calitatea sau cantitatea mărfii, iar prețul mărfii a fost stabilit de

ambele părți la semnarea contractului și la stabilirea prețului s-a ținut cont și de

faptul că, conform pct. 4.1 al contractului încheiat între părți, prețul transportului

grâului la depozitul cumpărătorului va fi suportat de vânzător, prin urmare, prețul a

fost acceptat de cumpărător, în acest sens fiind efectuată și o achitare parțială a

mărfii.

Din acest punct de vedere, instanța de apel a considerat că, prima instanță just

a constatat că, SA „Cereale-Glodeni” și-a îndeplinit obligațiile asumate prin

contractul de vânzare-cumpărare nr. 24/11 din 24 noiembrie 2015, iar ÎM „Zernoff”

SRL nu a efectuat achitarea deplină pentru marfa livrată, în termenul prevăzut în

contract, înregistrând o restanță în sumă de 3797798,20 de lei.

Din aceste considerente, instanța de apel a menționat că, prima instanță a

acceptat și a încasat o dobândă de întârziere calculată de vânzător în mărime de

1447989,49 de lei, or, conform pct. 4.3 al contractului nominalizat, pentru

neexecutare sau executare necorespunzătoare a obligațiilor contractului, partea

vinovată urmează să restituie celeilalte părți prejudiciul și o penalitate în mărime de

0,1% din suma neexecutată pentru fiecare zi de întârziere, ceea ce constituie suma

de 244983 de lei.

Afară de aceasta, instanța de apel a reținut că, acțiunea reconvențională și

implicit apelul este bazat pe 2 motive principale, care denotă dezacordul ÎM

„Zernoff” SRL cu actul juridic contestat, precum și cu soluția dată de către prima

instanță și, anume, contractul de vînzare-cumpărare enunțat este o tranzacție de

proporții și în acest sens nici administratorul ÎM „Zernoff” SRL și nici

administratorul SA „Cereale-Glodeni” nu au fost împuterniciți de organele de

conducere să încheie tranzacția.

Instanța de apel a considerat că, criticile aduse cu privire la lipsa de

împuternici ale administratorului ÎM „Zernoff” SRL sunt nefondate, nu au suport

juridic și temeinic au fost respinse pe prima instanță.

La acest compartiment, instanța de apel a făcut trimitere și la decizia de

inadmisibilitate a Curții Constituționale nr. 73 din 09 iulie 2018, care a respins

sesizarea de neconstituționalitate a prevederilor art. 71, 73 și 74 din Legea nr. 135

din 14 iunie 2007 privind societățile cu răspundere limitată, din textul căreia rezultă

că, administratorul ÎM „Zernoff” SRL a avut împuterniciri să semneze contractul

fără careva învoiri speciale ale asociaților acestui agent economic (f. d. 53-57,

vol.II).

În același timp, instanța de apel a subliniat faptul că, prima instanță a eșuat să

analizeze și să răspundă la cerințele din acțiunea reconvențională cu privire la

5

nulitatea absolută a tranzacției de proporții, din perspectiva încălcării de către

administratorul SA „Cereale-Glodeni” a cerințelor art. 65, 82 și 83 din Legea

nr.1134-XIII din 02 aprilie 1997 privind societățile pe acțiuni.

Instanța de apel a punctat că, prima instanță a refuzat să solicite de la SA

„Cereale-Glodeni” ultimul bilanț anual pînă la încheierea tranzacției, pentru a

determina dacă a fost respectată de către administratorul SA „Cereale-Glodeni”

prevederile legale citate privind tranzacțiile de proporții.

În instanța de apel SA „Cereale-Glodeni” a prezentat raporturile financiare

pentru anul 2014 și pentru anul 2015 (f. d. 66-87, vol. IV) și Statutul SA „Cereale-

Glodeni” (f. d. 33-65, vol. IV).

Instanța de apel a reținut că, tranzacția în litigiu a fost încheiată la 24

noiembrie 2015, deci relevant și aplicabil ca probă pertinentă este raportul financiar

al SA „Cereale-Glodeni” pentru anul 2014, adică pentru anul precedent în raport cu

tranzacția.

Totodată, instanța de apel a respins alegațiile apelantului cu privire la nulitatea

absolută a contractului de vânzare-cumpărare ca fiind o tranzacție de proporții,

semnată fără acordul consiliului societății pe acțiuni, or, nici un acționar nu a

contestat acțiunile ilegale ale administratorului SA „Cereale-Glodeni” la încheierea

actului juridic.

La 12 decembrie 2019 ÎM „Zernoff” SRL a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței

de apel și hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri cu privire la

respingerea acțiunii inițiale și admiterea acțiunii reconvenționale.

În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu hotărârile

judecătorești, deoarece instanțele judecătorești, la examinarea cauzei, nu au aplicat

legea care trebuia să fie aplicată și, anume, nu au aplicat prevederile art. 195, 199

alin. (1) și (2), 207 alin. (1) și (3) din Codul civil, precum și prevederile art. 216

alin.(1), 217 alin. (1)-(3), 219 alin. (1) și (2) și 220 alin. (1) din Codul civil.

A menționat că, instanțele judecătorești au apreciat arbitrar probele.

A susținut că, instanțele judecătorești nu au dat apreciere și nu au ținut cont

de pct. 6.1 lit. n) din Statutul societății, precum și nu au luat în considerare faptul că,

adunarea generală a asociaților ÎM „Zernoff” SRL nu cunoștea despre contractul, în

baza căruia în perioada 31 noiembrie 2015 – 31 martie 2016 SA „Cereale-Glodeni”

a livrat marfă către ÎM „Zernoff” SRL în sumă de 9974626 de lei, dintre care a fost

achitată suma de 6680000 de lei.

A afirmat că, instanțele judecătorești nu au luat în considerare nici faptul că,

la 06 mai 2016 adunarea generală a asociaților ÎM „Zernoff” SRL s-a convocat în

mod extraordinar și a constatat încălcarea de către administratorul acesteia, Robert

Claicnet a prevederilor actului de constituire referitor la atribuțiile, care țin de

competența exclusivă a adunării generale. La acel moment capitalul social al ÎM

„Zernoff” SRL era de 180835504 lei, conform extrasului din Registrul persoanelor

juridice, iar valoarea totală a contractului încheiat cu SA „Cereale-Glodeni” este de

10110000 de lei, ceea ce constituie mai mult de 0,25% din capitalul social.

A declarat că, adunarea generală a asociaților reprezintă organul deliberativ și

decizional al societății, care hotărăște în problemele esențiale ale acesteia. Or, doar

6

adunarea generală a asociaților, ca organ suprem de conducere al societății, este

capabilă să reflecte întocmai voința asociaților în actul de constituire (pct. 46 și 48

din Hotărârea Curții Constituționale nr. 27 din 27 septembrie 2016 privind excepția

de neconstituționalitate a unor prevederi din Legea nr. 135-XVI din 14 iunie 2007

privind societățile cu răspundere limitată).

A notat că, adunarea generală a asociaților ÎM „Zernoff” SRL nu s-a convocat

pentru aprobarea încheierii contractului de vânzare-cumpărare, ceea ce nu poate fi

apreciat drept o manifestare a voinței exteriorizate a persoanei juridice îndreptată

spre nașterea drepturilor și obligațiilor civile.

A specificat că, contractul de vânzare-cumpărare nr. 24/11 din 24 noiembrie

2015 a fost încheiat cu încălcarea art. 48, 49 și 71-73 din Legea nr. 135 din 14 iunie

2007 privind societățile cu răspundere limitată, art. 195, 199 alin. (1) și (2) și 207

alin. (1) și (3) din Codul civil și constituie temei prevăzut de art. 220 alin. (1) din

Codul civil pentru declararea nulității absolute a acestuia.

A relevat că, instanțele judecătorești, respingând acțiunea reconvențională, nu

au motivat și nu au aplicat prevederile art. 82 alin. (1) și 83 alin. (1) din Legea privind

societățile cu răspundere limitată și au apreciat arbitrar probele, ce atestă lipsa

împuternicirilor administratorului SA „Cereale-Glodeni” de a încheia tranzacții de

proporții în lipsa aprobării Consiliului societății sau a Adunării generale a

acționarilor.

A invocat că, probatoriul administrat, ce atestă temeinicia acțiunii

reconvenționale, nu a fost examinat de către prima instanță, fiind ignorat și de către

instanța de apel.

A precizat că, pornind de la analiza materialelor cauzei și a raportului financiar

al intimatei pentru anul 2014, valoarea activelor SA „Cereale-Glodeni” în anul 2014

constituia 16586806 lei, astfel, valoarea activelor SA „Cereale-Glodeni” este una

foarte mică în coraport cu valoarea tranzacției încheiată de către administratorul SA

„Cereale-Glodeni” și ÎM „Zernoff” SRL, care la caz depășește 25%. Respectiv, se

poate constatat că, această tranzacție cade sub incidența art. 82 alin. (1) lit. a) și 83

alin. (1) din Legea privind societățile pe acțiuni și prin urmare, este o tranzacție de

proporții în sensul Legii enunțate și urma să fie aprobată de către consiliul de

administrare a societății dacă nu depășește limita valorică de 25% din valoarea

activelor nete ale societății conform ultimului raport financiar pentru anul precedent

tranzacției (momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare).

A menționat că, argumentele invocate au fost ignorate de către instanțele

judecătorești.

A considerat contrară normelor de drept material soluția primei instanțe

privind încasarea penalităților și a dobânzilor de întârziere, deoarece în lumina

modificărilor legislației, dacă până la operarea modificărilor în Codul civil,

creditorul era în drept să încaseze de la debitorul său atât dobânzile de întârziere, cît

și penalitățile de întârziere contractuale în mod cumulativ, în contextul modificărilor

noi, legiuitorul a stabilit că, creditorul nu mai are posibilitatea să le încaseze în mod

cumulativ.

A susținut că, în speță, au fost încălcate nu doar prevederile legislației

naționale, dar și prevederile internaționale și, anume, art. 1 din Primul Protocol

7

adițional la Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale.

A afirmat că, instanțele judecătorești au ignorat datele oficiale ale Biroului

Național de Statistică, conform cărora prețul pentru grîu în perioada anului 2015,

trimestru IV era de 2290 de lei per tonă, pe cînd în contractul de vînzare-cumpărare

enunțat prețul per tonă a constituit 3337 de lei, adică cu o sumă de 1080 de lei mai

mult per tonă decît prețurile pentru acea perioadă. Astfel, tranzacția a avut loc la un

preț exagerat de mare, ceea ce denotă indirect interesul sporit al intimatului de a

beneficia de aceste resurse financiare în frauda interesului economic al ÎM „Zernoff”

SRL, or, de fapt, asta ar duce la o îmbogățire fără justă cauză a intimatei.

La 04 martie 2020 ÎM „Zernoff” SRL a declarat recurs suplimentar, în care a

invocat că, hotărârile judecătorești contravin Hotărârilor Plenului Curții Supreme de

Justiție nr. 1 din 04 octombrie 2010 cu privire la unele chestiuni ce apar la

soluționarea litigiilor dintre acționar și societate pe acțiuni, dintre asociat și

societatea cu răspundere limitată și nr. 1 din 07 iulie 2008 cu privire la aplicarea de

către instanțele judecătorești a legislației ce reglementează nulitatea actului juridic

civil.

A menționat că, hotărârile judecătorești nu conțin un răspuns motivat cu

privire la respingerea pretențiilor recurentului din acțiunea reconvențională și,

respectiv, în apelul declarat, referitor la nulitatea absolută a contractului de vânzare-

cumpărare nr. 24/11 din 24 noiembrie 2015.

Prin referința depusă la 14 februarie 2020 SA „Cereale-Glodeni” a solicitat

declararea recursului ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat

decizia contestată la 28 noiembrie 2019.

Astfel, recursul declarat de către ÎM „Zernoff” SRL la 12 decembrie 2019 este

în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

8

eronat în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul

în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către ÎM „Zernoff” SRL nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat asupra deciziilor instanței de apel are caracter

nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept

material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul

declarat de către ÎM „Zernoff” SRL, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către ÎM „Zernoff” SRL ca inadmisibil.

9

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de către Întreprinderea mixtă „Zernoff” societate cu

răspundere limitată se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

10