2ra-896/20 — cu privire la incasarea datoriei

2ra-896/20 — cu privire la incasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-896/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. V. Gîrleanu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Anton, I. Țurcan, V. Cotorobai)

ÎNCHEIERE

1 iulie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Mariana Pitic

Nicolae Craiu

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Banca

Comercială „Energbank” Societate pe Acțiuni

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Băncii Comerciale

„Energbank” Societate pe Acțiuni împotriva lui Serghei Chiper, Maxim Koroteev și

Societății cu Răspundere Limitată „Gazbeteco” cu privire la încasarea datoriei și a

cheltuielilor de judecată

împotriva deciziei din 12 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul declarat de Banca Comercială „Energbank” Societate pe Acțiuni

și menținută hotărârea din 2 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, prin

care acțiunea a fost admisă parțial

constată:

La 27 noiembrie 2018, BC „Energbank” SA a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Serghei Chiper, Maxim Koroteev și SRL „Gazbeteco” cu

privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că potrivit contractului de credit nr. 845-4166f

din 18 noiembrie 2016, modificat prin acordul adițional nr. 1 din 12 decembrie 2016,

BC „Energbank” SA a acordat lui Serghei Chiper un credit în sumă de 75 000 de lei,

cu termenul de rambursare până la 18 noiembrie 2020.

În vederea garantării rambursării la timp a creditului, a dobânzilor aferente, a

dobânzilor aferente majorate, a penalităților, a amenzilor, compensării cheltuielilor

de judecată și a altor cheltuieli, prin neexecutarea sau executarea necorespunzătoare

de către debitor a condițiilor contractului de credit, la 18 noiembrie 2016, între

BC „Energbank” SA și SRL „Gazbeteco” a fost încheiat contractul de fidejusiune

nr. 845-4166f/b, iar la 12 decembrie 2016, între BC „Energbank” SA și Maxim

Koroteev a fost încheiat contractul de fidejusiune nr. 845-4166f/a, prin care

fidejusorii s-au obligat de a executa obligațiile debitorului Serghei Chiper, rezultate

1

din contractul de credit nr. 845-4166f din 18 noiembrie 2016, în cazul în care

debitorul va omite să le execute sau nu le va executa corespunzător.

A comunicat că debitorul nu-și onorează obligațiunile contractuale privind

rambursarea creditului și altor plăți restante pentru utilizarea lui, fapt prin care

încalcă flagrant condițiile contractului de credit.

Potrivit reclamațiilor privind achitarea datoriei bancare nr. 10/01-03/923,

nr. 10/01-03/924 și nr. 10/01-03/925 din 2 aprilie 2018, creditorul a intervenit atât

către debitor, cât și către fidejusori cu solicitarea executării benevole a plăților

datorate, atenționând ultimii despre eventuala intentare a unei proceduri civile în

instanța de judecată compententă privind recuperarea silită a sumelor revendicate,

însă careva reacții din partea pârâților nu au fost manifestate.

A precizat că în baza calculului datoriilor nerambursate, efectuate de bancă la

26 noiembrie 2018, datoriile acumulate de Serghei Chiper în baza contractului de

credit din 18 noiembrie 2016, cu modificările ulterioare, constituie suma de

101 910,80 de lei, compusă din suma datoriei la credit – 65 732,92 de lei, datoria la

dobândă – 11 378,10 de lei, comision lunar pentru administrarea creditorului –

1 383,71 de lei, penalități (0,2 % conform pct. 6.1) – 9 916,07 de lei, penalitate (0,1

% conform pct. 6.2) – 13 500 de lei.

A menționat că debitorul a neglijat grav clauzele contractuale, fapt ce a creat

pericolul de nerambursare a mijloacelor financiare contractate.

Totodată, a specificat că Banca a apelat de nenumărate ori atât debitorul, cât

și fidejusorii în vederea stingerii datoriei formate, însă cerințele înaintate nu au fost

satisfăcute.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 5, 32, 33, 331, 38, 42, 56,

84, 166, 167, 168 CPC, art. 512, 514, 572, 1146, 1147, 1150, 1152, 1156, 1160,

1162, 1240, 1243 Cod civil, art. 14 Cod de executare.

A solicitat admiterea acțiunii, încasarea în mod solidar din contul lui Serghei

Chiper, Maxim Koroteev și SRL „Gazbeteco” în beneficiul BC „Energbank” SA a

datoriei în mărime de 101 190,80 de lei și a taxei de stat în mărime de 3 057,32 de

lei.

Prin cererea de majorarea a cuantumului pretențiilor în acțiune,

BC „Energbank” SA a solicitat încasarea din contul lui Serghei Chiper, Maxim

Koroteev și SRL „Gazbeteco” în beneficiul BC „Energbank” SA a datoriei în sumă

totală de 116 119,75 de lei și a cheltuielilor de judecată ce constau din taxa de stat

în mărime de 3 483,59 de lei, serviciile executorului judecătoresc pentru înmânarea

citațiilor copârâților de prezentare în ședința de judecată – 700 de lei, cheltuieli

pentru eliberarea extrasului din Registrul de stat al persoanelor juridice – 110 de lei

și cheltuieli pentru citarea publică a copârâților – 200 de lei.

Prin hotărârea din 2 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a fost

admisă acțiunea parțial.

A fost încasată, în mod solidar, de la Serghei Chiper, Maxim Koroteev și

SRL „Gazbeteco” în beneficiul BC „Energbank” SA datoria la credit în mărime de

65 732,92 de lei, dobânda în mărime de 15 206,15 de lei, comisionul lunar pentru

administrare în mărime de 3 224,27 de lei, penalitatea în mărime de 13 500 de lei,

2

precum și cheltuielile de judecată compuse din taxa de stat în mărime de 2 929,90

de lei, cheltuieli pentru serviciile prestate de executorul judecătoresc în mărime de

700 de lei, cheltuieli pentru extrasul din Registrul de stat al persoanelor juridice în

mărime de 110 de lei, cheltuieli pentru citarea publică în mărime de 200 de lei, în

total suma de 101 603,24 de lei.

În rest, a fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată.

Prin decizia din 12 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de BC „Energbank” SA și menținută hotărârea primei instanțe.

Prima instanță și instanța de apel au reținut că prevederile contractului de

credit din 18 noiembrie 2016 impun debitorului obligația să plătească pentru

întârzierea obligațiunilor, două feluri de penalități: conform pct. 6.1 din contract, cât

și conform pct. 6.2 din contract. În primul caz creditorul impune debitorului obligația

de a achita o penalitate în mărime de 0,2 % din suma datoriei restante pentru fiecare

zi de întârziere, iar în cel de al doilea caz creditorul impune debitorului obligația de

a achita o penalitate în mărime de 0,1 % din suma întregului credit pentru fiecare zi

de neexecutare sau executare necorespunzătoare a obligațiilor de plată a

împrumutului.

Astfel, instanțele de judecată ierarhic inferioare au relevat că penalitatea,

potrivit prevederilor legislației în vigoare, este o formă de responsabilitate și

penalizare pentru termenul depășit la executarea obligațiilor, inclusiv a celor

pecuniare, având ca scop protejarea drepturilor și intereselor personale păgubite,

însă aceste sancțiuni urmează a fi aplicate doar potrivit și cu respectarea prevederilor

legale ce reglementează domeniul vizat și raportul juridic litigios.

Prin urmare, au conchis instanțele de judecată ierarhic inferioare că urmează

a fi încasată o singură penalitate, deoarece normele de drept material nu permit

aplicarea a două feluri de penalități pentru una și aceiași abatere/încălcare admisă de

debitor.

Totodată, prima instanță și instanța de apel au accentuat că în esență creditorul

a impus debitorului obligația de a achita două feluri de penalități pentru întârzierea

executării obligațiilor, dar a modificat izvorul de proveniență (modalitatea de calcul)

al respectivelor plăți.

Așadar, în această partea actul juridic este lovit de nulitate absolută, deoarece

contravine legii, or normele de drept material care reglementează domeniul și

raportul juridic respectiv nu permit aplicarea unei penalități duble pentru aceiași

abatere și în cadrul aceluiași raport juridic.

La 15 aprilie 2020, prin intermediul Oficiului Poștal, BC „Energbank” SA a

declarat recurs împotriva deciziei din 12 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea acestuia, casarea parțială a deciziei instanței de apel și a

hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a cerinței

privind încasarea penalității, încasarea din contul intimaților a taxei de stat achitate

în instanța de apel în mărime de 415,27 de lei și în instanța de recurs în mărime de

276,85 de lei sau casarea integrală a deciziei instanței de apel și trimiterea cauzei

spre rejudecare în instanța de apel.

3

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel și

hotărârea primei instanțe, considerându-le nemotivate, abuzive și contrare

circumstanțelor pricinii, deoarece instanțele de judecată ierarhic inferioare au admis

o aplicare divergentă a prevederilor legislației în vigoare la soluționarea litigiului,

ce rezultă din speța dată.

A remarcat că în vederea susținerii poziției sale, BC „Energbank” SA a

prezentat în fața instanței de apel multiple probe justificative pe care își întemeiază

pretențiile, însă toate acestea au rămas fără o apreciere obiectivă, multilaterală și

corectă.

Codul civil în redacția Legii nr. 133 din 15 noiembrie 2018, în vigoare din

1 martie 2019, nu impune careva restricții în ce privește numărul concret de zile la

calcularea penalității.

Penalitatea prevăzută la pct. 6.2 din contractul de credit se calculează pentru

o perioadă ce nu va depăși 180 de zile, pentru neonorarea obligațiilor contractuale.

Părțile contractante negociind prevederile pct. 6.1 și 6.2 din contractul de

credit, anticipând eventualele neexecutări în termenii prevăzuți a obligațiilor

asumate, au căzut de acord în stabilirea unor sancțiuni pecuniare sub formă de

penalități în mărime de 0,2 % și respectiv 0,1 %, însă care se vor calcula după diferite

formule.

Instanța de judecată nu a ținut cont de faptul că penalitatea în mărime de 0,2 %

calculată debitorului conform pct. 6.1 din contractul de credit, presupune o sancțiune

care se aplică tuturor obligațiilor pecuniare pentru perioada în care debitorul se află

în întârziere, începând cu data de 19 decembrie 2016 până la data achitării depline a

creditului sau până la data adoptării hotărârii judecătorești, în timp ce sanctiunea

prevăzută în pct. 6.2 din contract și întemeiată pe prevederile art. 624 Cod civil,

stabileste plata unei penalități de 0,1 % din suma creditului acordat (indicată la

pct. 1.1 din contractul de credit), adică prejudiciul stabilit de comun acord, pe care

îl va achita debitorul în cazul neexecutării obligațiilor la care s-a îndatorat, aceste

două penalități se calculează pentru diferite încălcări și după diferite formule.

A considerat că, odată ce pretențiile privind încasarea penalității sunt

întemeiate pe prevederile legale, concluziile instanței sunt nefondate în privința

respingerii încasării penalității în mărime de 0,2 %.

La 25 mai 2020, în adresa lui Serghei Chiper, Maxim Koroteev și

SRL „Gazbeteco” a fost expediată copia cererii de recurs depusă de BC „Energbank”

SA, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin

scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 156), corespondența

menționată expediată în adresa lui Serghei Chiper și Maxim Koroteev a fost

returnată de către Oficiul Poștal cu mențiunea „nereclama”, iar cea expediată în

adresa SRL „Gazbeteco” - „plecat” (f. d. 157-159).

Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție nu au parvenit referințe prin care

intimații să-și expună poziția față de temeiurile recursului.

4

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată la

21 februarie 2020 la adresa electronică a BC „Encrgbank” SA, fapt ce se confirmă

prin extrasul din poșta electronică anexată la materialele dosarului(f. d. 144).

Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 15 aprilie 2020 în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului declarat de BC „Energbank” SA, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de BC „Energbank” SA, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

5

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia

probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a

apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a

probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul

privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr. 26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat

de BC „Energbank” SA urmează a fi considerat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Banca Comercială „Energbank”

Societate pe Acțiuni.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Mariana Pitic

Nicolae Craiu

6