2ra-902/20 — decăderea din drepturile părintești

Dosarul nr. 2ra-902/20 Prima instanță: Judecătoria Anenii Noi, sediul Central (jud. N. Ghedrovici) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. I. Secrieru, V. Mihaila, Iu. Cotruță) ÎNCHEIERE 24 iunie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat examinând admisibilitatea recursului declarat de Valentina Rotari, reprezentată de avocatul Dorian Pîcălău, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Valentina Rotari împotriva lui Valeriu Prepelița, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială, Tineret și Protecția Familiei Anenii Noi cu privire la decăderea din drepturile părintești, împotriva deciziei din 04 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă: La 06 decembrie 2018, Valentina Rotari a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Valeriu Prepelița solicitând decăderea din drepturile părintești a lui Valeriu Prepelița asupra copilului minor XXXXX, născut la XXXXX.

În motivarea acțiunii, reclamanta a invocat că, prin hotărârea din 29 decembrie 2015 a Judecătoriei Anenii Noi a fost recunoscută paternitatea lui Valeriu Prepelița în privința fiului minor XXXXX, născut la XXXXX și a fost obligat pârâtul la plata pensiei de întreținere pentru copilul minor până la atingerea majoratului. Totodată, a menționat că, în perioada executării hotărârii judecătorești, Valeriu Prepelița nu și-a îndeplinit conștiincios obligațiunile de părinte și de debitor. Or, conform adeverinței executorului judecătoresc Sergiu Catanoi, nr. 037p/a-257/2016 din 01 noiembrie 2018, în procedura căruia se află la executare documentul executoriu nr. 2-1413/15 din 29 decembrie 2015, prima plată în contul pensiei de întreținere a fiului minor, a fost efectuată de către debitor în aprilie 2016, iar din septembrie 2017, Valeriu Prepelița a încetat să mai achite.

Executorul judecătoresc a indicat că nu a întreprins măsuri în privința lui Valeriu Prepelița în vederea executării documentului executoriu, deoarece debitorul se află în concediu de creștere a copilului și nu este posibilă încasarea pensiei de întreținere pentru copilul minor. Reclamanta a afirmat că, motivul imposibilității executării documentului executoriu indicat de către executorul judecătoresc nu cunoaște cât de credibil poate fi, însă rezultă că trei ani debitorul nu va fi deranjat cu executarea hotărâriii. O astfel de atitudine contravine prevederilor art. 10 din Codul de executare privind 1 executarea silită a documentului executoriu, precum și prevederilor art. 74 alin. (1) Codul familie.

De altfel, neexecutarea hotărârii judecătorești și neîndeplinirea obligațiilor părintești de către pârât, demonstrează eschivarea acestui de la plata pensiei de întreținere pentru copilul minor, precum și lipsa totală a interesului lui Valeriu Prepelița față de soarta copilului. Or, nici nu a încercat de a se ocupa de educația copilului. Reclamanta a declarat că, pârâtul pleacă temporar la muncă peste hotare și respectiv are venituri suplimentare. De asemenea, a precizat că pe lângă faptul că, Valeriu Prepelița contrar prevederilor art.60 alin. (1), (2) Codul familiei, niciodată nu a încercat să-și manifeste benevol interesul față de creșterea și educația copilului, mai face abuz de drepturile sale părintești, refuză să dea acordul la scoaterea copilului din țară atunci când are nevoie de a pleca cu copilul în străinătate.

Recent a solicitat acordul pârâtului pentru perfectarea pașaportului copilului, însă a refuzat. Reclamanta a opinat că abuzurile pârâtului de drepturile sale părintești sunt legate de motivul de se răzbuna pentru recunoașterea sa ca fiind părintele fiului minor și a-i pune piedici de care poate profita, despre ce a fost avertizată de mai multe ori. Valeriu Prepelița face abuz de drepturile părintești, se eschivează cu rea- credință, inclusiv cu viclenie, de la exercitarea obligațiilor părintești, de la plata pensiei pentru întreținerea minorului, care conform legii și jurisprudenței naționale, inclusiv pct. 5 din Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr.4 din 15 aprilie 2013 „Cu privire la practica judiciară de examinare a cauzelor civile ce țin de decăderea din drepturile părintești”, constituie temeiuri pentru decăderea pârâtului din drepturile părintești.

Prin ieșirea în concediu de creștere a copilului, pârâtul încearcă să-și facă un paravan, care i-ar permite de a se eschiva de la plata pensiei de întreținere a copilului minor. Prin încheierea din 30 ianuarie 2019 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central, s-a atras în calitate de intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială, Protecție a Familiei și Copilului a Consiliului raional Anenii Noi. Prin hotărârea din 02 mai 2019 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central, s-a respins integral ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Valentina Rotari împotriva lui Valeriu Prepelița, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială, Tineret și Protecția Familiei Anenii Noi cu privire la decăderea din drepturile părintești.

Prin decizia din 04 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins din lipsă de temei apelul declarat de Valentina Rotari, reprezentată de avocatul Dorian Pîcălău și s-a menținut hotărârea din 02 mai 2019 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central. La 30 aprilie 2020, prin intermediul poștei (f.d.137), Valentina Rotari, reprezentată de avocatul Dorian Pîcălău, a declarat recurs împotriva deciziei din 04 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea hotărârii primei instanțe și a deciziei instanței de apel cu remiterea cauzei la rejudecare. În motivarea recursului s-a invocat încălcarea normelor de drept material exprimată prin faptul că instanța nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a interpretat în mod eronat legea și a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

2 Totodată, a menționat că respingerea cererii de chemare în judecată s-a realizat formal, fiind invocat interesul suprem al copilului, în condițiile în care însuși pârâtul a recunoscut acțiunea. Pârâtul permanent se sustrăgea de la îndeplinirea obligațiilor sale părintești, în mod indirect recunoscând acest aspect în cadrul examinării cauzei în prima instanță. Copia recursului declarat a fost expediată în adresa intimaților conform scrisorii de însoțire datate cu 26 mai 2020 (f.d.141) și a fost recepționată la 29 mai 2020 și 30 mai 2020, conform avizelor de recepție (f.d.142-144). În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 04 februarie 2020, iar Valentina Rotari, reprezentată de avocatul Dorian Pîcălău, a declarat recurs la 30 aprilie 2020, prin intermediul poștei (f.d.137). Materialele cauzei atestă expedierea copiei deciziei integrale în adresa participanților la proces la 24 februarie 2020 (f.d.128), iar plicul anexat în copie este datat cu 02 martie 2020 (f.d.136). Din textul recursului se distinge recepționarea de către partea recurentă a deciziei la 02 martie 2020. Astfel, recursul este declarat în termen. Examinând temeiurile recursului declarat de Valentina Rotari, reprezentată de avocatul Dorian Pîcălău, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 430 Cod de procedură civilă, sunt în drept să declare recurs: a) părțile și alți participanți la proces; b) martorul, expertul, specialistul, interpretul și reprezentantul, cu privire la compensarea cheltuielilor de judecată ce li se cuvine. Completul precizează că recursul împotriva deciziei din 04 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost semnat de avocatul Dorian Pîcălău, în interesele Valentinei Rotari (f.d.130-135). În conformitate cu art. 8 Cod de procedură civilă părțile, părțile, alți participanți la proces au dreptul să fie asistați în judecată de către un avocat ales ori desemnat de coordonatorul oficiului teritorial al Consiliului Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat sau de un alt reprezentant, în cazurile prevăzute de prezentul cod.

Asistența juridică poate fi acordată în orice instanță de judecată și în orice fază a procesului. Modul de acordare a asistenței juridice se stabilește de prezentul cod și de alte legi. Or, conform Recomandării nr.(2000) 21 a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, prin avocat se înțelege o persoană calificată și abilitată în conformitate cu legislația să pledeze, să acționeze în numele clienților săi, să practice dreptul, să apară în fața unei instanțe judecătorești sau să consulte și să reprezinte în materie juridică clienții săi, dispoziție reflectată și în art. 1 alin.(1) al Legii cu privire la avocatură nr. 1260 din 19 iulie 2002. Art. 75 alin. (1) Cod de procedură civilă stipulează că în proces civil, persoanele fizice își pot apăra interesele personal, prin avocat sau avocat stagiar.

Participarea personală în proces nu face ca persoana fizică să decadă din dreptul de a avea avocat. 3 În contextul prevederilor art. 80 alin. (7) Cod de procedură civilă, împuternicirile date avocatului sau avocatului stagiar se atestă printr-un mandat, eliberat de reprezentat și certificat de avocat. În speță, la materialele cauzei se atestă existența unui mandat avocațial pe numele avocatului Dorian Pîcălău seria MA nr. 1387529 din 02 mai 2019, în baza contractului de asistență juridică din 02 mai 2019, contrasemnat pe verso de către Valentina Rotari (f.d.61), însă nu are inserate împuternicirile pe verso, fiind doar indicat „în conformitate cu art. 81 din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova împuternicirile avocatului sunt:” (f.d.61 verso).

În conformitate cu art. 81 alin. (1) Cod de procedură civilă, împuternicirea de reprezentare în judecată acordă reprezentantului dreptul de a exercita în numele reprezentatului toate actele procedurale, cu excepția dreptului de a semna cererea și de a o depune în judecată, de a recurge la arbitraj pentru soluționarea litigiului, de a renunța total sau parțial la pretențiile din acțiune, de a majora sau reduce cuantumul acestor pretenții, de a modifica temeiul sau obiectul acțiunii, de a o recunoaște, de a recurge la mediere, de a încheia tranzacții, de a intenta acțiune reconvențională, de a transmite împuterniciri unei alte persoane, de a ataca hotărîrea judecătorească, de a-i schimba modul de executare, de a amîna sau eșalona executarea ei, de a prezenta un titlu executoriu spre urmărire, de a primi bunuri sau bani în temeiul hotărîrii judecătorești, drept care trebuie menționat expres, sub sancțiunea nulității, în procura eliberată reprezentantului persoanei juridice sau în mandatul eliberat avocatului.

Aici Completul precizează că, de asemenea, lipsesc anumite mențiuni la existența unei procuri prin care s-ar fi specificat împuternicirile. Conform art. 60 alin. (1), (2) al Legii cu privire la avocatură nr. 1260 din 19 iulie 2002, avocatul acordă asistență juridică clientului în baza contractului de asistență juridică, încheiat în formă scrisă. Împuternicirile avocatului și ale avocatului stagiar se confirmă prin mandat. Formularul mandatului este un document de strictă evidență. Conținutul, forma și modul de utilizare a mandatului se aprobă de către Guvern. Conform pct. 6 subpct. (2) al Hotărârii Guvernului al Republicii Moldova cu privire la aprobarea formularului și modului de utilizare a mandatului avocatului și al avocatului stagiar nr. 158 din 28 februarie 2013, pe verso se inserează: 2) pe verso se inserează: a) împuternicirile avocatului; a1) numele și prenumele clientului; b) semnătura clientului sau, după caz, a avocatului.

În temeiul pct. 8 al aceeași Hotărâri de Guvern, împuternicirile avocatului și ale avocatului stagiar în procesul civil, stabilite conform art.81 din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova, urmează a fi consemnate pe versoul mandatului sau, după caz, în procura întocmită la cererea clientului, în modul stabilit de lege. Dacă se întocmește o procură, avocatul sau avocatul stagiar va nota pe versoul mandatului textul „Conform procurii anexate” și va semna versoul mandatului în locul clientului. Împuternicirile avocatului sau ale avocatului stagiar stabilite în procură sînt valabile doar dacă aceasta se prezintă împreună cu mandatul. Astfel, avocatul Dorian Pîcălău a semnat cererea de recurs în numele Valentinei Rotari, deși, împuterniciri de a contesta decizia instanței de apel nu deține sau cel puțin nu a fost confirmată existența acestora.

În consecință, Completul conchide că avocatul Dorian Pîcălău nu era în drept de a semna și depune la 30 aprilie 2019 (f.d.137) cerere de recurs în calitate de 4 reprezentant al recurentei Valentina Rotari, or, nu a fost prezentat un mandat ce i-ar acorda împuterniciri în acest sens rezultând din prevederile art. 81 Cod de procedură civilă. În conformitate cu art. 433 lit. c) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare. În corolar, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera inadmisibil recursul declarat de avocatul Dorian Pîcălău în interesele Valentinei Rotari, ca fiind semnat de o persoană fără împuterniciri în acest sens.

În conformitate cu art. 433 lit. c), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Valentina Rotari, reprezentată de avocatul Dorian Pîcălău, împotriva deciziei din 04 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat 5