3ra-446/20 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- recurs depus tardiv
3ra-446/20 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr.3ra-446/2020
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (L. Holevițcaia)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (V. Clima, E. Palanciuc, A. Malîi)
Î N C H E I E R E
24 iunie 2020 mun.Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas
judecătorii Nina Vascan
Victor Burduh
examinând admisibilitatea recursului declarat de Societatea pe Acțiuni „Apă-
Canal Chișinău”,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă
de Societatea cu Răspundere Limitată „Moldpresa Grup” împotriva Societății pe
Acțiuni „Apă-Canal Chișinău” privind contestarea actului administrativ,
împotriva deciziei din 09 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău,
c o n s t a t ă :
La 19 martie 2018 Societatea cu Răspundere Limitată „Moldpresa Grup” a
depus cerere de chemare în judecată împotriva Societății pe Acțiuni „Apă-Canal
Chișinău” privind anularea facturilor emise în afara cadrului normativ de către
Societatea pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău” și anularea probelor prelevate în afara
cadrului normativ.
În motivarea acțiunii a indicat că, în luna martie a primit factura pentru luna
februarie 2018 cu actul de prelevare a probelor, care de altfel nici nu au fost
prelevate.
A indicat că, potrivit pct.37 din Hotărîrea Guvernului nr. 950 din 25.11.2013,
se prevede expres: din punctele de control se prelevează probe pe o perioadă de 24
de ore sau la intervale regulate de timp, proporționale cu debitul, la evacuare - dacă
se consideră necesar, și la intrarea în stația de epurare - pentru a se urmări
conformarea cu prescripțiile stabilite prin prezentele norme tehnice, după cum
urmează: - La prelevarea probelor se aplică practicile naționale și, după caz,
internaționale de laborator - respective metodele ISO sau EN - pentru ca gradul de
degradare a probelor apei între momentul prelevării și cel al analizării să fie cît mai
mic posibil. - Numărul minim de probe prelevat, la intervale regulate de timp, în
cursul unui an, se fixează în funcție de capacitatea stației de epurare, după cum
urmează: pentru 2000-9999 EL - 12 probe în cursul primului an și 4 probe în
următorii ani, dacă se poate demonstra că în timpul primului an apele respectă
prescripțiile din prezentele norme tehnice: dacă una din cele 4 probe nu corespunde
1
normelor tehnice, în anul următor se vor preleva 12 probe; pentru 10000 - 49999
EL- 12 probe; pentru 50000 EL sau mai mult- 24 de probe. - se consideră, că apele
uzate tratate respectă valorile fixate pentru diferiți parametri dacă, pentru fiecare
parametru în parte, eșantioanele prelevate arată că se respectă valorile
corespunzătoare, în funcție de următoarele dispoziții: pentru parametrii care
figurează în anexa nr.3 la prezentul Regulament numărul maxim de probe care nu
corespund valorilor de concentrație și/sau procentelor de reducere indicate în
anexele nr.3 și nr.4 este precizat în anexa nr.4 la prezentul Regulament; pentru
parametrii care figurează în anexa nr.3 și care sînt exprimați în valori de
concentrație, numărul de probe prelevate în condiții de exploatare normale nu
trebuie să se abată cu mai mult de 100% de valorile parametrilor; pentru valorile de
concentrație care se raportează la totalul de materii solide în suspensie, abaterea
poate ajunge la 150% (1,5 ori); pentru parametrii care figurează în anexa 5, media
anuală a probelor trebuie să respecte valorile corespunzătoare pentru fiecare
parametru.
A afirmat că, aceste prevederi nu au fost respectate de unicul operator de
astfel de servicii, iar prelevarea probelor nici nu a avut loc, factura fiind eliberată
ilegal, fără suport constatator.
În acest sens, pentru a soluționa pe cale amiabilă acest diferend, menționează
că au încercat să soluționeze neclaritățile apărute, atît din partea SA „Apă-Canal
Chișinău” cît și a SRL „Moldpresa Grup” prin discuții telefonice, scrisori,
demersuri, dar fără nici un rezultat.
Pentru a clarifica această situație, a indicat că evacuarea apelor uzate în
sistemele publice de canalizare se efectuează în baza contractelor de furnizare a
serviciului public de canalizare și a autorizațiilor de deversare, eliberate de
operatorii care administrează sistemele de canalizare și exercită controlul calității
apelor recepționate.
În conformitate cu art.22 alin.(17) din Legea nr.303 din 13.12.2013 privind
serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare, la deversarea de către agenții
economici a apelor uzate în sistemul de canalizare al localității, ale căror volum și
nivel de poluare nu depășesc normativele aprobate în modul stabilit de legislația în
vigoare, se aplică tarifele în vigoare pentru serviciul de evacuare a apelor uzate.
Precizează că în cazul în care volumul substanțelor în suspensie, consumul
biochimic de oxigen, precum și alți indicatori depășesc normativele aprobate, „se
aplică tarife diferențiate, calculate proporțional cu indicii normativelor indicate,
conform condițiilor contractuale, iar în lipsa acestor clauze, în contractul
obligatoriu - conform modalității stabilite prin Legea nr.1540-Xl.ll din 25 februarie
1998 privind plata pentru poluarea mediului și prin alte acte legislative în vigoare”,
potrivit art.22 alin.(18) din Legea nr.303 din 13.12.2013. â
Deci, se disting trei metode tarifare alternative: dacă apele uzate nu depășesc
normativele de poluare aprobate - sunt aplicate tarifele în vigoare pentru serviciul
de evacuare a apelor uzate. Dacă normativele de poluare sunt depășite, se aplică
una dintre următoarele metode: tarife diferențiate calculate conform condițiilor
contractuale; în lipsa clauzelor contractuale - tariful se determină conform
modalității stabilite prin Legea nr.l540-Xin din 25 februarie 1998.
A remarcat că, în baza art.35 alin.(2) din Legea nr.303/2013, tariful pentru
serviciul public de canalizare și de epurare a apelor uzate, se calculează în
2
conformitate cu Metodologia de determinare, aprobare și aplicare a tarifelor pentru
serviciul public de alimentare cu apă, de canalizare și de epurare a apelor uzate,
elaborată și aprobată de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică.
A indicat că, metodologia în vigoare fost aprobată prin Hotărârea Consiliului
de Administrație ANRE nr.741 din 18 decembrie 2014.
Menționează că, un aspect destul de important este și faptul cum se colectează
aceste probe, sau în baza acestora se eliberează și facturile fiscale. Astfel,
procedura în acest sens de colectare, prelevare a probelor există, cel puțin nu este o
procedură clară și explicită. De aceea, la moment este format grupul privind
legalizarea, formarea unor regulamente privind procedura de colectare,
metodologia de calculare a tarifelor, ulterior fiind aprobate de ANRE, ordinul cu
nr.13 din 26 ianuarie 2018, cu lucrările începute din noiembrie 2017.
Totodată a indicat că acționar al SA „Apă-Canal Chișinău” este Consiliul
municipal Chișinău, în acest sens depunând și către acesta o scrisoare privind
situația creată, însă răspunsul nu a primit.
La 13 noiembrie 2018 reclamantul a depus cerere de concretizare și
modificare a pretențiilor (f.d.99-100), prin care a solicitat anularea facturii fiscale
AAD 7279126 din 28 februarie 2018, cu anexa nr.l în sumă totală spre plată –
3313,39 de lei. La fel a solicitat anularea probelor prelevate în afara cadrului legal.
Suplimentar, a indicat că SA „Apă-Canal Chișinău” în actele sale normative
nu dispune de o metodologie de calculare și aplicare a tarifelor diferențiate.
A menționat că, corectitudinea coeficienților și temeinicia aplicării în cadrul
procedurilor administrative a tarifelor diferențiate sunt dubioase și că este incertă
procedura de prelevare a probelor de apă de către angajații SA „Apă-Canal
Chișinău”.
Relatează că, procedura de efectuare a analizei probelor de apă de către
angajații SA „Apă-Canal Chișinău”, de asemenea nu este legală și transparentă.
A afirmat că, chiar și Ordinul intern de la SA „Apă-Canal Chișinău” care se
aplică de către angajații SA „Apă-Canal Chișinău” nu descrie amănunțit
procedurile de prelevare, sigilare, ridicare și păstrare/conservare a probelor
prelevate de apă din sistemul de canalizare.
A menționat că, analiza și examinarea probelor prelevate se efectuează tot de
către Laboratorul chimic ce aparține SA „Apă-Canal Chișinău”, și deci nu poate fi
vorba de o analiză și examinare independentă, obiectivă și corectă a probelor
prelevate de apă de către o persoană cointeresată, așa cum este furnizorul,
monopolist de apă și servicii de canalizare - SA „Apă-Canal Chișinău”.
De asemenea, consideră că de către SA „Apă-Canal Chișinău” nu este
demonstrat faptul că în perioada prelevării probelor laboratorul chimic pentru ape
uzate, ce aparține SA „Apă-Canal Chișinău”, dispunea de certificate de acreditare,
ca dovadă că acesta este competent să efectueze analiza probelor de apă.
Declară că, reprezentanții SRL „Moldpresa Grup” nu au participat la
efectuarea analizei apelor prelevate, nu cunosc rezultatele reale obținute în urma
încercărilor.
A reiterat că, compania SRL „Moldpresa Grup” nu are încheiat cu SA „Apă-
Canal Chișinău” vre-un contract separat pentru preepurarea apelor, iar contractul la
care se face referire în referința pîrîtului, nu conține metodologia de calculare și
aplicare a coeficienților și tarifelor diferențiate, dar totodată conform facturilor
3
recepționate, agentului economic i se impune achitarea unor servicii de preepurare
pe care ultima nu le-a contractat.
A remarcat că, în perioada anului 2017 agentul economic SRL „Moldpresa
Grup” a primit în mod oficial de la SA „Apă-Canal Chișinău” notificare privind
rezilierea contractului privind furnizare serviciilor de alimentare cu apă și
recepționare a apelor uzate, tot prin această notificare SRL „Moldpresa Grup” a
fost informată doar despre începerea elaborării metodologiei cu privire la
calcularea plăților pentru depășirea normelor concentrației maxime admisibile în
apele uzate. Pînă în prezent, această metodologie nu este elaborată, nu este
aprobată și nu este plasată pe sait-ul întreprinderii www.acc.md., și deci nu poate fi
aplicabilă.
Prin hotărârea din 27 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,
s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de SRL „Moldpresa Grup”
împotriva SA „Apă-Canal Chișinău” privind anularea facturii fiscale AAD
7279126 din 28 februarie 2018 în sumă de 3313,39 de lei.
Prin decizia din 09 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a casat
hotărârea din 27 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, și s-a
adoptat o nouă decizie prin care s-a admis cererea de chemare în judecată depusă
de SRL „Moldpresa Grup” împotriva SA „Apă-Canal Chișinău” cu privire la
contestarea actului administrativ.
S-a anulat factura fiscală AAD 7279126 din 28 februarie 2018.
În motivarea deciziei, instanța de apel a reținut ca fiind greșită soluția primei
instanțe de respingere a cererii de chemare în judecată rezultată din aprecierea
incorectă a materialului probator propus de părți în raport cu prevederile legale
aplicabile raportului juridic în litigiu.
Colegiul a reținut că în conformitate cu prevederile art.22 alin. (18) al Legii
nr. 303 din 13 decembrie 2013 privind serviciul public de alimentare cu apă și
canalizare, în cazul în care volumul substanțelor în suspensie, consumul biochimic
de oxigen pentru 5 zile (CBO 5), precum și alți indicatori depășesc normativele
aprobate în modul stabilit de legislația în vigoare, se aplică tarife diferențiate,
calculate proporțional cu indicii normativelor indicate, conform condițiilor
contractuale, iar în lipsa acestor clauze în contractul obligatoriu - conform
modalității stabilite prin Legea nr. 1540-XIII din 25 februarie 1998 privind plata
pentru poluarea mediului și prin alte acte normative în vigoare.
În acest context, instanța de apel a reținut că norma de drept enunțată prevede
expres că SA ,,Apă-Canal Chișinău” ar fi în drept să calculeze tarife diferențiate
exclusiv în următoarele cazuri: existența unui contract semnat între părți și
conform modalității stabilite prin Legea privind plata pentru poluarea mediului nr.
1540-XIII din 25 februarie 1998.
La caz, instanța de apel a constatat că între SRL „Moldpresa Grup” și SA
„Apă-Canal Chișinău” nu a fost încheiat nici un contract/acord bilateral cu privire
la recepționarea și preepurarea apelor uzate cu concentrații majorate de poluanți
după rezilierea unilaterală a contractului nr.1944633 din 19.06.2014, încheiat între
SA „Apă-Canal Chișinău” și SRL „Moldpresa Grup” cu privire la furnizarea
serviciilor de alimentare cu apă și recepționare a apelor uzate.
4
Mai mult, din partea SA „Apă Canal Chișinău” în adresa SRL „Moldpresa
Grup” nu a parvenit nici o propunere pentru încheierea contractului/acordului
menționat.
Instanța de apel a conchis că SA ,,Apă-Canal Chișinău” nu are nici un temei
legal și nici un temei contractual în baza căruia ar avea dreptul să calculeze alte
sume cu titlu de tarife diferențiate, precum și să modifice tarifele diferențiate
pentru livrarea și recepționarea apelor uzate, până la semnarea noului contract
și/sau acord bilateral, întocmit în conformitate cu prevederile legislației mediului.
În concluzie, instanța a conchis că aplicarea coeficientului și a formulei de
calcul a tarifelor diferențiate nu este reglementată în prezent în niciun act normativ
în vigoare, iar ca urmare, rezultă neprestarea serviciilor de SA ,,Apă-Canal
Chișinău”, fapt stabilit prin decizia Consiliului Concurenței nr. APD-61 din 4
decembrie 2017.
Totodată instanța de apel a reținut faptul că nu poate fi luat în considerație
calculul plăților pentru deversarea apei uzate de către SRL „Moldpresa Grup” în
sistemul public de canalizare, prezentat de către SA „Apă-Canal Chișinău”,
efectuat în baza Legii nr.303/2013, or în factura prezentată consumătorului nu s-a
indicat modalitatea de calcul a acestor plăți.
În această ordine de idei, Colegiul a conchis că în lipsa unei formule clare a
tarifului diferențiat pentru deversarea apelor uzate cu concentrație maxim
admisibilă, SA „Apă-Canal Chișinău” stabilește în mod unilateral tariful
diferențiat, această modalitate de calcul a tarifului diferențiat nefiind reglementată
de o normă legală sau normativă.
La 06 decembrie 2019 Societatea pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău” a depus
recurs împotriva deciziei din 09 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău,
solicitând casarea deciziei recurate cu menținerea hotărîrii instanței de fond.
În motivarea recursului recurentul și-a exprimat dezacordul cu decizia
instanței de apel, menționând că pe durata relațiilor contractuale, pîrîtul cu
regularitate a prelevat probe de ape uzate, pentru a verifica dacă se respectă
condițiile de deversare a apelor uzate în rețeaua publică de canalizare prevăzută de
legislația în vigoare. Analiza componenței apelor uzate evacuate a fost efectuată de
către Laboratorul Central al calității apelor uzate al SA „Apă-Canal Chișinău”, care
este acreditat în conformitate cu SM SR EN ISO/CEI 17025 de către Centrul de
Acreditare în domeniul evaluării conformității produselor și mai mult decît atît
activează conform standardelor ISO 9001 și ISO 14001, care prevăd independența
organizatorică și calitatea efectuării analizelor și poară răspundere penală pentru
falsificarea datelor.
A indicat că apele uzate supraîncărcate cu depășirea concetrațiilor maxim
admisibile (CMA) a poluanților deversate de către reclamantul SRL „Moldpresa
Grup” se efectuează în rețeaua de canalizare gestionată de către SA „Apă-Canal
Chișinău” și nu în mediul înconjurător.
A menționat că decizia instanței de apel este ilegală.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție reține că prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat
Codul administrativ al Republicii Moldova.
5
În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod
intră în vigoare la 01 aprilie 2019.
Examinând recursul depus de Societatea pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău”, în
raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că acesta este inadmisibil, din
următoarele motive.
În conformitate cu art. 246 alin. (1) și (2) lit. d) din Codul administrativ,
Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.
Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se
declară inadmisibil în special cînd: a fost depus după expirarea termenului stabilit
la art. 245 alin. (1).
Astfel, potrivit art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, recursul se depune la
instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,
dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntîrziat
Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.
Din actele cauzei rezultă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată
la 09 octombrie 2019.
Totodată, din materialele dosarului și anume procesul-verbal al ședinței de
judecată, rezultă că la pronunțarea dispozitivului deciziei Curții de Apel Chișinău
din 09 octombrie 2019, reprezentantul Societății pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău”,
a fost prezent (f.d. 181-182).
În acest context, este de menționat că în corespundere cu prevederile art. 223
din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție prin care se stabilesc
termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la
proces conform art. 96–114.
Prin prisma art. 96 alin. (1) din Codul administrativ, notificările și
comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice
formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al
costurilor.
În același timp art. 33 din Codul administrativ, prevede că comunicarea
interinstituțională și comunicarea cu participanții sau cu publicul în cadrul
procedurii administrative se face prin orice mijloc (verbal, poștă, telefon, fax, poștă
electronică etc.), acordându-se prioritate mijloacelor care asigură o mai mare
eficiență, rapiditate și economie de costuri.
Prin urmare, se atestă că decizia din 09 octombrie 2019 a Curții de Apel
Chișinău a fost notificată reprezentantului Societății pe Acțiuni „Apă-Canal
Chișinău”, care acționa în interesele societății la momentul pronuțării acesteia,
însă, recursul a fost depus abia la 06 decembrie 2019, contrar art. 245 alin. (1) din
Codul administrativ, ceea ce denotă că a fost depus peste termenul de 30 de zile de
la notificare.
În această ordine, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ notează că în conformitate și art. 24 alin. (1) Cod
administrativ, participanții la procedura administrativă și procedura de contencios
administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu
bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.
6
Art. 47 din Codul administrativ prescrie că, acțiunile procedurale întreprinse
de reprezentantul împuternicit se atribuie participantului reprezentat. În măsura în
care participantul nu contrazice neîntîrziat acțiunile întreprinse de reprezentantul
împuternicit, acestea se consideră ca fiind întreprinse de participant.
În pofida desemnării unui reprezentant împuternicit, participantul este în drept
să întreprindă el însuși acțiuni procedurale.
Culpa reprezentantului împuternicit se atribuie participantului reprezentat.
Mai mult, este de menționat că potrivit jurisprudenței Curții Europene,
participanții procesului de judecată urmează să-și asume un rol activ, urmărind cu
diligență derularea procesului său și să dispună cu bună-credință de drepturile sale
procedurale.
În conformitate cu art. 36 alin. (2) Cod administrativ, instanțele de judecată
competente aplică principiul supremației dreptului cu luarea în considerare a
jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului.
Sub acest aspect, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ reiterează că partea recurentă a cunoscut despre decizia
din 09 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, și prin urmare, avea obligația de
a întreprinde toate măsurile necesare, după cum sugerează și jurisprudența CEDO
(Van Harn vs Germany, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007), de a proteja
drepturile sale de acces la instanță, fapt ignorant cu desăvîrșire, care în consecință a
generat omiterea termenului prescris la art. 245 alin. (1) Cod administrativ.
Conform art. 65 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, dacă o persoană, din
motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la
cerere, ea poate fi repusă în termen. La cerere se anexează probele care confirmă
faptele pe care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile
omise.
Astfel, termenul de declarare a recursului poate fi restabilit, dacă persoanele
îndreptățite prezintă probe veridice ce confirmă imposibilitatea depunerii acestuia
în termen.
La caz, recurenta Societatea pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău” nu a depus
cerere privind repunerea recursului în termen în sensul art. 65 alin. (1) și (2) din
Codul administrativ, și nici nu a prezentat probe concludente și pertinente în
vederea argumentării omiterii termenului legal, motiv din care recursul necesită a
fi declarat inadmisibil.
Or, în cazul acceptării unui recurs tardiv se va încălca principiul securității
raporturilor juridice, garantat de art. 6 și preambulul Convenției Europene pentru
Apărarea Drepturilor Omului, ceea ce este inadmisibil.
Reieșind din considerentele menționate și având în vedere că recursul a fost
depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1) din Codul
administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție ajunge la concluzia în temeiul art. 246 alin. (2) lit. d) din
Codul administrativ, de a declara inadmisibil recursul depus de Societatea pe
Acțiuni „Apă-Canal Chișinău”.
În conformitate cu art. 193, art. 230, art. 245 alin. (1), art. 246 alin. (1) și (2)
lit. d) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor
7
în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Recursul depus de Societatea pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău”, se declară
inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă
Președintele completului,
judecătorul Maria Ghervas
judecătorii Nina Vascan
Victor Burduh
8