3ra-493/20 — cu privire la anularea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la anularea actului administrativ
- Temei legal
- examinarea admisibilitatii recursului
3ra-493/20 — cu privire la anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 3ra-493/20
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – I. Secrieru
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol
ÎNCHEIERE
27 mai 2020 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas
judecătorii Nina Vascan
Victor Burduh
examinând admisibilitatea recursului declarat de către Casa Națională de
Asigurări Sociale,
în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă
de către Vitalie Dodi împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la
anularea actului administrativ, obligarea recalculării pensiei începând cu 20
decembrie 2017, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 05 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care
s-a respins apelul declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a
menținut hotărârea din 15 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,
constată:
La 22 februarie 2019 Vitalie Dodi a depus cerere de chemare în judecată, în
procedura contenciosului administrativ, împotriva Casei Naționale de Asigurări
Sociale, prin care a solicitat anularea deciziei CTAS Buiucani nr. 93/2018/37504 din
14 ianuarie 2019 în partea ce ține de dispunerea achitării diferenței de pensie din
data de 20 decembrie 2017, obligarea să efectueze achitarea diferenței pensiei
calculate cu includerea majorărilor și indexărilor începând cu 11 decembrie 2009,
încasarea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii Vitalie Dodi a indicat că la data de 20 decembrie 2017
Judecătoria Chișinău, sediul Centru, a pronunțat hotărârea în dosarul nr. 3-856/2017,
inițiat la cererea lui Vitalie Dodi împotriva Ministerului Afacerilor Interne, prin care
a fost obligat să recalculeze vechimea în muncă cu înlesniri pentru perioada
13.07.2001-11.12.2009.
A menționat că hotărârea instanței de judecată a prezentat-o Casei Naționale de
Asigurări Sociale, solicitând introducerea modificărilor în cuantumul pensiei. Casa
teritorială de asigurări sociale Buiucani prin decizia din 14 ianuarie 2019, nr.
93/2018/37504, a efectuat recalculul pensiei, fiind dispusă achitarea diferenței doar
din decembrie 2017, decizia fiind recepționată la data de 20.02.2019.
1
Consideră incorectă achitarea diferenței pensiei din data stabilită, menționând
că, a activat în organele MAI până la data de 20.05.2011, obținând calitate de
pensionar, iar prin decizia contestată i s-a încălcat dreptul său.
Prin hotărârea din 15 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-a
admis parțial acțiunea depusă de către Vitalie Dodi, s-a anulat decizia nr.
93/2018/37504 din 14 ianuarie 2019 a Casei Naționale de Asigurări Sociale Oficiul
Teritorial Chișinău-Buiucani în partea ce ține de perioada stabilirii pensiei
recalculate din data de 20 decembrie 2017, s-a obligat Casa Națională de Asigurări
Sociale, oficiul teritorial competent să calculeze și să achite diferența pensiei
recalculate conform vechimii în muncă stabilită prin hotărârea din 20 decembrie
2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru cu aplicarea indexării corespunzătoare
începând cu data apariției dreptului la pensie 11 decembrie 2009. (f.d. 40, 42-49)
Pin decizia din 05 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul
declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a menținut hotărârea din
15 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani adoptată în cauza de
contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de către Vitalie
Dodi împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea actului
administrativ, obligarea recalculării pensiei începând cu data de 20 decembrie 2017,
repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată. (f.d. 78, 79-89)
Instanțele în motivarea soluției sale au reținut că prin prisma art. 54 al Legii
asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele
organelor afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 (în vigoare la momentul
stabilirii pensiei), în cazul în care persoana nu a primit la timp suma cuvenită a
pensiei din vina organului care a stabilit pensia, aceasta are dreptul de a pretinde
achitarea diferenței de pensie neplătită pentru perioada precedentă, fără limită de
timp.
Deoarece Vitalie Dodi este pensionar pe linia Ministerului Afacerilor Interne
din data de 11.12.2009, inițial fiindu-i stabilită incorect vechimea în muncă la
calcularea pensiei, nefiindu-i stabilit corect nici cuantumul soldei din care urma să-
i fie stabilită pensia, fapt constatat și prin hotărârea irevocabilă a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru din 20 decembrie 2017, prin care a fost obligat Ministerul
Afacerilor Interne să efectueze recalcularea vechimii în muncă cu includerea în ea
a două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu, pe perioada activității în
Batalionul Serviciului Escortă și Pază al CGP în perioada din 13.07.2001-
11.12.2009, instanțele au considerat că urmează de anulat decizia Casei Naționale
de Asigurări Sociale nr. 5233 din 14 ianuarie 2019, obligând Casa Națională de
Asigurări Sociale să recalculeze și să achite diferența pensiei recalculate conform
vechimii în muncă stabilită prin hotărârea din 20.12.2017 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru, cu aplicarea indexării corespunzătoare începând cu data apariției
dreptului la pensiei de la 11.12.2009.
Împotriva deciziei instanței de apel, Casa Națională de Asigurări Sociale la data
de 22 ianuarie 2020 a depus recurs motivat la Curtea de Apel Chișinău. ( f.d. 96-99)
Prin recursul înaintat recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei
din 05 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, cu pronunțarea unei noi hotărâri,
invocând că instanța de apel nu a analizat multilateral actele normative și legislația
în vigoare ce reglementează astfel de litigii, nu au fost dovedite circumstanțele
considerate de instanțele ierarhic inferioare ca fiind stabilite.
2
A menționat că instanțele ierarhic inferioare și-au motivat soluțiile prin prisma
prevederilor Legii nr. 156/1998 privind sistemul public de pensii, însă, la cazul
dedus judecății legea menționată nu poate fi aplicată pentru că intimatului i s-a
stabilit pensia în conformitate cu Legea nr. 1544/1993 asigurării cu pensii a
militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor
interne.
Consideră că greșit s-a stabilit esența litigiului care nu constă în achitarea
retroactiv a pensiei în legătură cu suspendarea acesteia, dar, la caz este vorba de
condițiile de recalculare a pensiei intimatului. Respectiv, condițiile în care este
posibilă recalcularea pensiei, sunt prevăzute expres în Legea nr. 1544/1993. La
situația din speță este relevant conținutul art. 51 și 61 din legea vizată.
La 05 martie 2020 Vitalie Dodi a depus referință, solicitând a declara recursul
depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale inadmisibil. (f.d. 96-97)
Efectuând controlul judiciar al hotărârilor contestate prin prisma argumentelor
expuse în recurs și în referință, completul specializat pentru examinarea acțiunilor
în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că prin Legea nr. 116 din data de
19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. În
conformitate cu art. 257 alin. (1) al Codului administrativ, prezentul cod a intrat în
vigoare la 01 aprilie 2019.
În conformitate cu art. 258, alin. (3) al Codului administrativ, procedurile de
contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor
examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform
prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în
contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la
intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica
corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a
încheierilor judecătorești.
Astfel, din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru
principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Decizia instanței de
apel a fost pronunțată după intrarea în vigoare a Codului administrativ.
Legalitatea procedurilor, care au urmat după punerea în aplicare a Codului
administrativ, se vor verifica prin prisma Codului administrativ și aici instanța de
recurs cu referire la termenul de depunere a recursului reține că conform art. 245,
alin. (1) din Codul administrativ recursul se depune la instanța de apel în termen de
30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen
mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul
împreună cu dosarul judiciar.
Potrivit art. 245, alin. (2) din Codul administrativ motivarea recursului se
prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei
instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea
recursului se depune la instanța de apel.
Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 05 noiembrie 2019.
Din materialele dosarului rezultă că instanța de apel a expediat în adresa
participanților la proces copia deciziei motivate, care la 23 ianuarie 2020 a fost
recepționată de către Casa Națională de Asigurări Sociale. (f.d. 84)
3
Casa Națională de Asigurări Sociale, în conformitate cu prevederile art. 245
alin. (1) din Codul administrativ a depus la 22 ianuarie 2020 cererea de recurs
motivată. (f.d. 86-89)
Astfel, instanța de recurs consideră că Casa Națională de Asigurări Sociale, s-
a conformat prevederilor legale și a depus recursul în termenul prevăzut de lege.
Fiindcă fondul cauzei a fost examinat prin prisma Legii contenciosului
administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000 și prevederilor din Codul de
procedură civilă, instanța la soluționarea recursului se va conduce tot de aceste
prevederi.
Astfel, examinând temeiurile recursului depus de către Casa Națională de
Asigurări Sociale în raport cu materialele cauzei de contencios administrativ,
completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție consideră că recursul este inadmisibil.
Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă
că Casa Națională de Asigurări Sociale a indicat argumente ce țin de dezacordul cu
felul în care instanța de apel a apreciat înscrisurile probatorii și a constatat
circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente,
deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.
Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII din Codul de
procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către
instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre
probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara
controlului instanței de recurs.
Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra
problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei,
dar nu și temeinicia în fapt.
Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu pot
constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres
stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) din Codul de procedură civilă
părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care
se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau
a normelor de drept procesual.
Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate
la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în
care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul
în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța
judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea
drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).
Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să
fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie
4
să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul
declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale, asemenea aspecte nu se
regăsesc.
În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține
obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de
apel, primind o apreciere corespunzătoare.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la
soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în
care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Drept urmare, se reține că argumentele invocate de către recurentă nu pot
constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială
sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa
cum formal invocă Casa Națională de Asigurări Sociale, și, respectiv, nu constituie
temei de casare a deciziei recurate.
În astfel de circumstanțe, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de
către Casa Națională de Asigurări Sociale, inadmisibil.
În conformitate cu art.193, art. 195, art. 230 și art. 258, alin. (3) din Codul
administrativ, art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă, completul specializat
pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Recursul, declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale, se consideră
inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Maria Ghervas
judecătorii Nina Vascan
Victor Burduh
5