3ra-310/20 — cu privire la contestarea actului administrativ

Dosarul nr.3ra-310/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – V. Ciumac

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – E. Palanciuc, A. Malîi, V. Clima

ÎNCHEIERE

20 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Gheorghe Boblic,

reprezentat de avocatul Dumitru Barbaroș,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de

către Gheorghe Boblic împotriva Preturii sectorului Ciocana, municipiul Chișinău,

intervenienți accesorii Asociația Proprietarilor de Locuințe Privatizate nr. 54/218,

Liubovi Popa și Vitalie Popa cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din data de 02 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-a respins cererea de apel declarată de către Gheorghe Boblic, reprezentat de

avocatul Dumitru Barbaroș,

constată:

La 04 ianuarie 2019 Gheorghe Boblic a depus cerere de chemare în judecată, în

procedura contenciosului administrativ, împotriva Preturii sectorului Ciocana, mun.

Chișinău, prin care a solicitat anularea dispoziției Pretorului sect. Ciocana nr. 01-10/75

din 29 octombrie 2018 privind demontarea ușilor metalice instalate în spațiile de uz

comun.

În motivarea cererii de chemare în judecată Gheorghe Boblic a indicat că prin

dispoziția Pretorului sect. Ciocana, mun. Chișinău nr. 01-10/75 din 29 octombrie 2018

s-a dispus demontarea ușilor metalice instalate neautorizat în spațiile de uz comun ale

blocului locativ din str. Vadul lui Vodă, nr. xxxxx de la coridorul comun al

apartamentelor xxxxx și xxxxx, de lângă tubul de gunoi etajul 7 și de la coridorul

comun al apartamentelor de uz comun al apartamentelor xxxxx și xxxxx lângă

ascensor.

Reclamantul, nefiind de acord cu dispoziția sus- menționată a înaintat cerere

prealabilă, prin care a solicitat anularea dispoziției, iar la 07 decembrie 2018 a

recepționat refuzul Pretorului sect. Ciocana din 30 noiembrie 2018 privind anularea

dispoziției contestate.

În susținere netemeinicii dispoziției nr. 01-10/75 din 29 octombrie 2018,

Gheorghe Boblic a invocat că prevederile art. 15, alin. (2), lit. b) din Legea

condominiului în fondul locativ nr. 913-XIV din data de 30 martie 2000, potrivit căruia

gestionarul blocului locativ din str. Vadul lui Vodă, xxxxx este Asociația Proprietarilor

de Locuințe Privatizate nr. 54/218, motiv pentru care consideră că prevederile

1

Regulamentului provizoriu privind procedura de demolare a construcțiilor executate

ilegal pe terenurile ce aparțin domeniului public/privat al municipiului Chișinău,

aprobat prin dispoziția Primarului general al mun. Chișinău nr. 883-d din 19 august

2014, nu sunt aplicabile speței.

Reclamantul a mai menționat că ușa metalică vizată a fost instalată cu peste 20 de

ani în urmă, astfel prin prisma art. 267, alin. (1) din Codul civil a expirat termenul de

prescripție pentru apărarea drepturilor încălcate prin instalarea acesteia.

Prin încheierea din data de 11 ianuarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani s-a atras în proces Asociația Proprietarilor de Locuințe Privatizate nr. 54/218.

(f.d. 2)

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani prin încheierea protocolară din data de 11

februarie 2019 a atras în proces în calitate de intervenienți accesorii pe Liubovi Popa

și Vitalie Popa. ( f.d. 58)

Prin hotărârea din data de 25 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani

cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca neîntemeiată.( f.d. 62, 63-67-69)

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 02 octombrie 2019 a respins

cererea de apel declarată de către Gheorghe Boblic, reprezentat de avocatul Dumitru

Barbaroș. ( f.d. 112,113-119)

În motivarea soluțiilor sale instanțele de judecată au concluzionat în baza art. 335,

alin. (1) și (2) din Codul civil (în vigoare la emiterea actului administrativ), art. 1, art.

10, alin. (3) și (4) din Legii condominiului în fondul locativ nr. 913-XIV din data de

30 martie 2000, în colaborare cu pct. 1.3-1.5 din Regulamentului provizoriu privind

procedura de demolare a construcțiilor executate ilegal pe terenurile ce aparțin

domeniului public/privat al municipiului Chișinău, aprobat prin decizia Consiliului

municipal Chișinău nr. 10/10 din 04 decembrie 2004 că cererea de chemare în judecată

este neîntemeiată.

La caz, amplasarea de sine stătător a ușilor de acces la spațiile comune din

blocurile locative, ce aparțin tuturor coproprietarilor de apartamente/spații din

interiorul unui bloc locativ, nu se admite decît în cazurile prevăzute de cadrul normativ

pertinent și implică necesitatea obținerii acordului vecinilor care utilizează acest spațiu

comun și al gestionarului fondului locativ.

Mai mult, instanțele de judecată au menționat că ușa de metal instalată la intrarea

în coridorul comun al apartamentelor nr. xxxxx și nr. xxxxx din blocul locativ amplasat

pe str. Vadul lui Vodă, xxxxx , mun. Chișinău a fost instalată neautorizat și contrar

procedurii stabilite, astfel, Pretorul sect. Ciocana era îndreptățit să emită dispoziția

contestată în vederea demolării acesteia.

Instanțele de judecată au respins și argumentul lui Gheorghe Boblic referitor la

expirarea termenului de prescripție instituit de art. 267, alin. (1) din Codul civil,

deoarece potrivit cadrului legal menționat proprietatea comună forțată asupra spațiilor

comune în blocurile locative este perpetuă, iar încălcarea drepturilor coproprietarilor

asupra acestor spații comune este încălcată continuu prin construcția neautorizată,

motiv pentru care se constată că dispoziția contestată nu este emisă cu încălcarea

termenului de prescripție.

Împotriva deciziei instanței de apel, a depus recurs Gheorghe Boblic, reprezentat

de avocatul Dumitru Barbaroș, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea

deciziei contestate, cu emiterea unei noi hotărâri privind admiterea cererii de chemare

în judecată. ( f.d. 127-129)

2

În motivarea recursului Gheorghe Boblic a indicat că instanța de apel a încălcat

normele de drept material, iar concluziile expuse în decizie sunt în contradicție cu

circumstanțele cauzei.

Recurentul a menționat că dispoziția nr. 01-10/75 privind demontarea ușilor

metalice instalate în spațiile de uz comun a fost emisă în baza Regulamentului

provizoriu privind procedura de demolare a construcțiilor executate ilegal pe terenurile

ce aparțin domeniului public/privat al municipiului Chișinău, aprobat prin dispoziția

Primarului mun. Chișinău nr. 883-d din 19 august 2014. Astfel, pentru dispunerea

demolării ușii urma să fie respectată procedura prevăzură de regulamentul menționat.

Instanța de apel eronat a interpretat faptul că a fost emisă o prescripție. La caz nu a fost

emisă nici o prescripție, deci este evident faptul că la emiterea dispoziției contestate nu

a fost respectată procedura prevăzută expres prin Regulamentului provizoriu privind

procedura de demolare a construcțiilor executate ilegal pe terenurile ce aparțin

domeniului public/privat al municipiului Chișinău.

La 10 februarie 2020 avocatul Mihaela Cecan în interesele lui Vitalie Popa a

depus referință, prin care a solicitat declararea recursului inadmisibil, indicând că

acesta este neîntemeiat.

Efectuând controlul judiciar al hotărârilor contestate prin prisma argumentelor

expuse în recurs, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că prin Legea nr.116 din data de 19 iulie 2018 a fost adoptat

Codul administrativ al Republicii Moldova. În conformitate cu art. 257 alin. (1) al

Codului administrativ, prezentul cod a intrat în vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258, alin. (3) al Codului administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a

prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru

procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Astfel, din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată după intrarea în vigoare a Codului

administrativ.

Prin urmare, legalitatea procedurilor, care au urmat după punerea în aplicare a

Codului administrativ se vor verifica prin prisma Codului administrativ și aici instanța

de recurs cu referire la termenul de depunere a recursului reține că conform art. 245,

alin. (1) din Codul administrativ recursul se depune la instanța de apel în termen de 30

zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai

mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună

cu dosarul judiciar.

Potrivit art. 245, alin. (2) din Codul administrativ motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la

instanța de apel.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 02 octombrie 2019, notificată prin

intermediului oficiului poștal avocatului Dumitru Barbaroș la data de 29 noiembrie

3

Gheorghe Boblic, reprezentat de avocatul Dumitru Barbaroș, în conformitate cu

prevederile art. 245 din Codul administrativ a depus la Curtea de Apel Chișinău recurs

motivat la 26 decembrie 2019, în termen.

Fiindcă fondul cauzei a fost examinat prin prisma Legii contenciosului

administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000 și prevederilor din Codul de procedură

civilă, instanța la soluționarea recursului se va conduce tot de aceste prevederi.

Astfel, examinând temeiurile recursului depus de către Gheorghe Boblic,

reprezentat de avocatul Dumitru Barbaroș, în raport cu materialele cauzei de contencios

administrativ și a referinței, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă că

Gheorghe Boblic, reprezentat de avocatul Dumitru Barbaroș, a indicat argumente ce

țin de dezacordul cu felul în care instanța de apel a apreciat înscrisurile probatorii și a

constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste

argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII din Codul de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu pot

constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres

stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) din Codul de procedură civilă

părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se

invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să

fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să

posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat

de către Gheorghe Boblic, reprezentat de avocatul Dumitru Barbaroș, asemenea

aspecte nu se regăsesc.

4

În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții

de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel,

primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului lui Gheorghe Boblic,

reprezentat de avocatul Dumitru Barbaroș, la soluționarea tuturor argumentelor cu

privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al

Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate de către recurent nu pot constitui

temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum

formal invocă Gheorghe Boblic, reprezentat de avocatul Dumitru Barbaroș, și,

respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul

declarat de către Gheorghe Boblic, reprezentat de avocatul Dumitru Barbaroș,

inadmisibil.

În conformitate cu art.193, art. 195, art. 230 și art. 258, alin. (3) din Codul

administrativ, art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul, declarat de către Gheorghe Boblic, reprezentat de avocatul Dumitru

Barbaroș, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

5