2r-152/20 — Încasarea datoriei

Dosarul nr. 2r-152/20 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, judecător – V. Puica Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – M. Anton, V. Cotorobai, I. Țurcan Î N C H E I E R E 20 mai 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru examinând recursul declarat de Nedbaliuc Liudmila, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a BC „Energbank” SA către Nedbaliuc Liudmila și Macovenco Natalia cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată, împotriva încheierii din 19 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost restituit apelul declarat de Nedbaliuc Liudmila și Macovenco Natalia în temeiul art. 369 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, c o n s t a t ă : La 11 ianuarie 2019, BC „Energbank” SA a înaintat cerere de chemare în judecată către Nedbaliuc Liudmila și Macovenco Natalia cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 20 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea a fost admisă integral. La 19 iunie 2019, apelantele Nedbaliuc Liudmila și Macovenco Natalia au contestat cu apel hotărârea primei instanțe, solicitând instanței casarea hotărârii, cu emiterea unei noi hotărâri de respinge a acțiunii. Concomitent, prin cererea de apel declarată, Nedbaliuc Liudmila și Macovenco Natalia au solicitat scutirea de la plata taxei de stat aferente apelului în mărime de 4128,48 lei în temeiul art. 85 alin. (4) din Codul de procedură civilă. Prin încheierea din 24 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis cererea de scutire de la plata taxei de stat înaintată de Nedbaliuc Liudmila și Macovenco Natalia și s-au scutit parțial apelantele Nedbaliuc Liudmila și Macovenco Natalia de la plata taxei de stat la depunerea apelului în mărime de 4128, 48 lei cu obligarea achitării taxei de stat în mărime de 1500 lei.

Nu s-a dat curs cererii de apel, cu acordarea apelantelor a unui termen de 10 zile, din momentul recepționării prezentei încheieri, pentru prezentarea cererii de apel întocmită în conformitate cu exigențele Legii, prezentând dovada de achitare a taxei de stat în sumă de 1500 lei și motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul, 1 concomitent explicându-le apelantelor că în caz dacă nu vor lichida neajunsurile menționate, cererea de apel nu va fi considerată depusă și împreună cu actele anexate va fi restituită. Prin încheierea din 19 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost restituit apelul declarat de Nedbaliuc Liudmila și Macovenco Natalia în temeiul art. 369 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă.

La 10 februarie 2020, Nedbaliuc Liudmila a contestat cu recurs încheierea din 19 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, menționând că nu este de acord cu soluția instanței de apel, deoarece copia încheierii din 24 septembrie 2019 i-a fost expediată în limba de stat, pe care nu o cunoaște, și nu a înțeles că după achitarea taxei de stat era obligată să prezinte bonul de plată înstanței de apel. La 19 mai 2020, BC „Energbank” SA a depus referință la cererea de recurs, solicitând respingerea acesteia. Examinând materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Nedbaliuc Liudmila urmează a fi restituit din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 4261 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs este în drept să restituie recursul împotriva încheierii dacă cererea de recurs nu este semnată sau este semnată necorespunzător. În conformitate cu art. 4261 alin. (2) din Codul de procedură civilă, recursul împotriva încheierii judecătorești se restituie în baza a cel puțin unuia din temeiurile prevăzute la alin. (1), printr-o încheiere care nu se supune niciunei căi de atac. Și art. 437 alin. (1) lit. g) din Codul de procedură civilă, prevede că cererea de recurs trebuie să fie dactilografiată și trebuie să cuprindă data declarării recursului și semnătura recurentului.

Studiind materialele cauzei, în contradictoriu cu circumstanțele invocate în cererea de recurs, Colegiul a stabilit că cererea de recurs depusă de Nedbaliuc Liudmila asupra încheierii din 19 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, nu este semnată de către recurentă, iar în lipsa acestui element obligatoriu, instanța de recurs este în imposibilitate de a verifica legalitatea încheierii contestate. În acest sens, instanța de recurs reține că, pentru depunerea și examinarea cererii de recurs este necesar, nu doar respectarea premiselor și condițiilor de exercitare a dreptului de atac, dar și respectarea condițiilor de formă și conținut a acesteia și, anume, cererea de recurs trebuie să conțină semnătura recurentului.

Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că, cererea de recurs depusă de Nedbaliuc Liudmila nu întrunește condițiile de formă ale recursului, prevăzute de dispozițiile art. 437 alin. (1) lit. g) din Codul de procedură civilă, deoarece nu este semnată olograf. Instanța de recurs consideră necesar de menționat și faptul că, recurenta avea obligația de a întreprinde toate măsurile necesare, după cum sugerează și jurisprudența CEDO (Van Harn versus Germany, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007), de a proteja drepturile sale de acces la instanță și de a îndeplini cerințele legale, fapt ignorat de aceasta.

Totodată în cauza Weissman și alții versus România (nr. 63945/00 din 24 mai 2006), Curtea a indicat că statele urmează să respecte un just echilibru între interesul de a promova o bună administrare a justiției și pe de altă parte interesul reclamanților de a prezenta argumentele lor în fața tribunalelor naționale. 2 Astfel, instanța de recurs remarcă ca fiind indubitabilă obligația recurentei de a întocmi cererea de recurs în conformitate cu cerințele Legii, aceasta este necesară într-o societate democratică și urmărește scopul unei bune administrări a justiției în stat, iar restituirea recursului nefiind disproporționată în raport cu acest scop. În acest context, instanța de recurs notează că în conformitate cu art. 56 alin (3) din Codul de procedură civilă, participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale.

În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă. Față de cele expuse, instanța de recurs consemnează că art. 6 § 1 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului îi garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instanță cu orice contestație referitoare la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil. Instanța europeană a relatat însă, în practica sa constantă, că „dreptul la o instanță” nu este absolut. Din considerentele menționate și având în vedere faptul că recursul a fost depus cu încălcarea prevederilor art. 437 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a restitui recursul declarat de Nedbaliuc Liudmila împotriva încheierii din 19 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 269-270, art. 4261 alin. (1) lit. c), 4261 alin. (2), 437 alin. (1) lit. g) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se restituie recursul declarat de Nedbaliuc Liudmila împotriva încheierii din 19 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a BC „Energbank” SA către Nedbaliuc Liudmila și Macovenco Natalia cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, Judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru 3