2ra-533/20 — încasarea pretului produsului, penalității, cheltuielilor de judecată

Dosarul nr. 2ra-533/2020

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: R. Pulbere)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: M. Anton, V. Cotorobai, I. Țurcan)

Î N C H E I E R E

13 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de Botnariuc Nicolai,

reprezentat de avocatul Macovei Gheorghe,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Botnariuc Nicolai

împotriva SRL „Fitness Forma” cu privire la încasarea prețului produsului,

penalității și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 21 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 04 septembrie 2017 Botnariuc Nicolai, reprezentat de avocatul Macovei

Gheorghe a depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Fitness Forma”

cu privire la încasarea prețului produsului (contractului) în sumă de 5223 de lei,

penalității legale în mărime de 66 332,10 lei și încasarea cheltuielilor de judecată

în mărime de 5 000 de lei.

În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că la 30 decembrie 2016,

Botnariuc Nicolai a încheiat cu SRL „Fitness Forma” contractul de prestări servicii

nr. 252, potrivit căruia reclamantul urma să beneficieze de folosirea

echipamentului sportiv, utilizarea sălilor pentru antrenament, alte servicii propuse

de prestator, timp de 12 luni din momentul primei frecventări a clubului de sport.

Totodată, a menționat că la data încheierii contractului clubul de sport nu era

deschis, pârâtul asumându-și obligația să înceapă activitatea la data de 13 martie

2017, cel târziu la data de 30 aprilie 2017, însă până la momentul depunerii

prezentei acțiuni în instanța de judecată nu și-a îndeplinit obligațiile, fiind în

întârziere cu 128 de zile.

Întru soluționarea amiabilă a litigiului, a expediat SRL „Fitness Forma” o

somație privind intenția de reziliere a contractului și respectiv solicitarea restituirii

sumei prestație, însă aceasta a rămas fără răspuns.

1

Prin hotărârea din 20 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

acțiunea s-a admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de Botnariuc

Nicolai, reprezentat de avocatul Macovei Gheorghe și s-a încasat de la SRL

„Fitness Forma” în beneficiul lui Botnariuc Nicolai prețul produsului în mărime de

5223 de lei, penalitatea legală în mărime de 22 918, 20 de lei și cheltuielile de

judecată cu titlu de cheltuieli de asistență juridică în mărime de 3 500 de lei.

În rest acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Totodată s-a încasat de la SRL „Fitness Forma” în beneficiul statului suma de

739,77 de lei cu titlu de taxă de stat.

Prin decizia din 21 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins

apelul declarat de Botnariuc Nicolai, s-a admis apelul declarat de SRL „Fitness

Forma”, s-a casat hotărârea din 20 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru și s-a emis o nouă hotărâre prin care cererea de chemare în judecată depusă

de Botnariuc Nicolai împotriva SRL „Fitness Forma” cu privire la încasarea

prețului produsului, penalității și încasarea cheltuielilor de judecată, a fost respinsă

ca neîntemeiată.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că în contextul pretențiilor

înaintate de către reclamantul Botnariuc Nicolai, la încasarea prețului produsului,

penalității și a cheltuielilor de judecată, instanța de fond nu a constatat și nu a

elucidat pe deplin circumstanțele cauzei, aplicând eronat normele legale, astfel a

emis o hotărâre neîntemeiată.

Instanța de apel citând prevederile art. 8 alin. (1), art. 512 alin. (1), art. 513,

art. 514, art. 572, art. 737 alin. (1)-(2), art. 738 alin. (1), art. 784 alin. (1)-(3), art.

970 alin. (1) Codul civil, a considerat eronată concluzia instanței de fond privind

admiterea parțială a acțiunii

La acest capitol, a punctat că deși SRL „Fitness Forma” nu și-a onorat

obligațiunile de prestare a serviciilor de față de Botnariuc Noicolai, conform

contractului încheiat între părți, totuși aceasta nu a admis careva ingerințe în

drepturile lui Botnariuc Nicolai, aplicabile procedurii de reziliere a contractului, or,

SRL „Fitness Forma” a confirmat disponibilitatea rezilierii contractului, în

condițiile respectării reciprocității și anume prezentarea de către Botnariuc

Noicolai a datelor bancare pentru efectuarea transferului, și restituirea cardului nr.

0677, care constituie bun-proprietate a sălii de fitness.

Prin urmare, dat fiind faptul că condițiile legale aplicabile procedurii de

reziliere a contractului, nu au fost respectate, or, contractul din speță nici nu a fost

reziliat, instanța de apel a ajuns la concluzia că SRL „Fitness Forma” nu poate fi

pusă în întârziere față de Botnariuc Nicolai.

La 20 ianuarie 2020 Botnariuc Nicolai, reprezentat de avocatul Macovei

Gheorghe, a declarat recurs împotriva deciziei din 21 noiembrie 2019 a Curții de

Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și

casarea parțială a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri prin care să

fie dispusă încasarea din contul SRL „Fitness Forma” în beneficiul lui Botnariuc

Nicolai a penalității în mărime de 160 346 de lei, a cheltuielilor de asistență

juridică în mărime de 5 000 de lei și a cheltuielilor de judecată în mărime de 860

de lei.

2

În motivarea recursului s-a invocat că instanța a aplicat și interpretat eronat

legea. La fel, și-a exprimat dezacordul cu decizia instanței de apel, din motiv că au

nu au fost examinate toate aspectele cauzei și esența pretențiilor menționate.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 21 noiembrie 2019, iar Botnariuc

Nicolai, reprezentat de avocatul Macovei Gheorghe, a declarat recurs la 20 ianuarie

2020 (f.d.175).

Materialele cauzei atestă expedierea copiei deciziei integrale participanților la

proces la 13 ianuarie 2020, conform scrisorii de însoțire (f.d.170), însă dovada că

aceasta a fost recepționată și la ce dată lipsește. Astfel, recursul este declarat în

termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de Botnariuc Nicolai, reprezentat de

avocatul Macovei Gheorghe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stipulează că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Botnariuc Nicolai,

reprezentat de avocatul Macovei Gheorghe, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul părții

recurente cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității

3

constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură

civilă, însă din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă

a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Botnariuc Nicolai, reprezentat de

avocatul Macovei Gheorghe.

În conformitate cu art. 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Botnariuc Nicolai, reprezentat de

avocatul Macovei Gheorghe, împotriva deciziei din 21 noiembrie 2019 a Curții de

Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

4