2ra-538/20 — cu privire la incasarea cheltuielilor de inhumare, a sumei cu titlu de impozit funciar si a cheltuielilor de judecata

Dosarul nr. 2ra-538/20 Prima instanță: Judecătoria Orhei sediul central (jud. V. Severin) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Guzun, L. Pruteanu, V. Buhnaci) ÎNCHEIERE 25 martie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Dumitru Mardari Nicolae Craiu examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Nina Mititelu în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Ninei Mititelu împotriva lui Sergiu Malic și Alexandru Malic cu privire la încasarea în mod solidar a cheltuielilor pentru înhumare, a sumei cu titlu de impozit funciar și a cheltuielilor de judecată împotriva deciziei din 12 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Nina Mititelu și menținută hotărârea din 22 noiembrie 2018 a Judecătoriei Orhei sediul central, prin care acțiunea reconvențională a fost respinsă constată: La 6 septembrie 2011, Sergiu Malic și Alexandru Malic, reprezentați în bază de procură de Nadejda Malic au depus cerere de chemare în judecată împotriva Ninei Mititelu, intervenienți accesorii OCT Orhei și Biroul notarului privat „Iulia Lencuță” cu privire la includerea în patrimoniul succesoral a cotei-părți din bunul imobil, recunoașterea dreptului de proprietate asupra averii succesorale, înregistrarea dreptului de proprietate și radierea dreptului de proprietate.

În motivarea acțiunii au invocat că la XXXXX, a decedat tatăl lor, Ion Malic, astfel că în conformitate cu prevederile art. 1517 Cod civil, în termen de 6 luni după decesul tatălui, au depus declarație la notar de acceptare a succesiunii rămase după decesul acestuia. Au precizat că după decesul tatălui lor, ca bunuri succesorale au rămas: casa de locui situată în mun. XXXXX str. XXXXX cu nr. cadastral XXXXX, camionul de model GAZ 53 n/î XXXXX, terenuri agricole, terenuri cu destinație grădini, mijloace bănești și acțiuni. De asemenea, au invocat că la moment, în masa succesorală rămasă după decesul tatălui lor nu poate fi inclusă 1/2 cotă-parte din casa de locuit situată în 1 mun. XXXXX str. XXXXX cu nr. cadastral XXXXX, din considerentul că Ion Malic nu a înregistrat dreptul de proprietate asupra imobilului menționat la OCT Orhei.

Au relatat că prin hotărârea din 27 septembrie 1995 a Judecătoriei Orhei, a fost partajată averea comună dintre Nina Mititelu și Ion Malic, ultimului fiindu-i adjudecată 1/2 cotă-parte din casa de locuit situată în mun. XXXXX str. XXXXX cu nr. cadastral XXXXX. Având în vedere prevederile art. 6 alin. (2), (3) și 320 Cod civil, au specificat că, deși tatăl lor a omis să-și înregistreze la OCT Orhei dreptul de proprietate asupra 1/2 cotă-parte din casa de locuit menționată, fapt prevăzut de Codul civil în redacția Legii din anul 1961, potrivit Codului civil, în redacția Legii din anul 2002, înregistrarea dreptului de proprietate la oficiul cadastral teritorial nu este obligatorie și prescrisă.

Și-au întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 6, 320 Cod civil, art. 166, 167 CPC. Au solicitat admiterea acțiunii, includerea în patrimoniul succesoral al defunctului Ion Malic a 1/2 cotă-parte din casa de locuit situată în mun. XXXXX str. XXXXX cu nr. cadastral XXXXX, recunoașterea dreptul lor de proprietate asupra averii succesorale rămase după decesul tatălui Ion Malic, decedat la 13 decembrie 2009 și anume, asupra 1/2 cotă-parte din casa de locuit situată în mun. XXXXX str. XXXXX cu nr. cadastral XXXXX, obligarea OCT Orhei să înregistreze după ei dreptul de proprietate asupra 1/2 cotă-parte din casa de locuit situată în mun. XXXXX str. XXXXX cu nr. cadastral XXXXX, radierea dreptului de proprietate al Ninei Mititelu asupra 1/2 cotă-parte din casa de locuit situată în mun.

XXXXX str. XXXXX cu nr. cadastral XXXXX. Pe parcursul examinării cauzei, Sergiu Malic și Alexandru Malic, reprezentați în bază de procură de Nadejda Malic au depus cerere de concretizare a cerințelor, prin care au solicitat includerea în patrimoniul succesoral al defunctului Ion Malic a 1/2 cotă-parte din casa de locuit situată în mun. XXXXX str. XXXXX cu nr. cadastral XXXXX, adjudecată prin hotărârea Judecătoriei Orhei, fiindu-i atribuită în proprietate partea a II-a, constituită din: 1) camera nr. 2 cu S=13,6 m2, 2) camera nr. 3 cu S=25,3 m2, 3) camera nr. 5 cu S=12,3 m2, 4) camera nr. 6 cu S=12,3 m2, 5) camera nr. 7 cu S=12,5 m2, 6) 1/2 din terenul aferent casei cu suprafața de 635 m2, recunoașterea după ei a dreptului de proprietate asupra averii succesorale rămase după decesul tatălui Ion Malic și anume, asupra a 1/2 cotă-parte din casa de locuit situată în mun.

XXXXX str. XXXXX cu nr. cadastral XXXXX, constituită din: 1) camera nr. 2 cu S=13,6 m2, 2) camera nr. 3 cu S=25,3 m2, 3) camera nr. 5 cu S=12,3 m2, 4) camera nr. 6 cu S=12,3 m2, 5) camera nr. 7 cu S=12,5 m2, 6) 1/2 din terenul aferent casei cu suprafața de 635 m2, obligarea OCT Orhei să înregistreze după ei dreptul de proprietate asupra a 1/2 cotă-parte din casa de locuit situată în mun. XXXXX str. XXXXX cu nr. cadastral XXXXX și radierea dreptului de proprietate al Ninei Mititelu asupra 1/2 cotă-parte din casa de locuit situată în mun. XXXXX str. XXXXX cu nr. cadastral XXXXX.

La 30 mai 2012, Ion Malic a depus cerere cu privire la intervenire în proces în calitate de intervenient principal, solicitând admiterea acesteia și examinarea concomitentă cu acțiunea inițială, obligarea OCT Orhei să radieze înscrisurile 2 operate greșit în Registrul bunurilor imobile referitor la bunurile imobile care i-au aparținut tatălui lor decedat Ion Malic, conform hotărârilor judecătorești din 16 aprilie 1979 și 27 septembrie 1995, recunoașterea dreptului lui de proprietate împreună cu frații săi asupra patrimoniului succesoral rămas după decesul tatălui Ion Malic și anume, asupra a 1/2 din teren pentru construcții, casa de locuit, construcții accesorii cu nr. cadastral XXXXX din r-nul XXXXX com.

XXXXX sat. XXXXX, 1/2 cotă-parte din casa de locuit situată în mun. XXXXX str. XXXXX cu nr. cadastral XXXXX și anume, conform actului de expertiză nr. 171 din 20 septembrie 1995 pentru partea 2 cu prețul de 514 de lei, demisol „A” cu indicele 1. În motivarea acesteia a invocat că la 27 aprilie 2010, ca și frații săi de pe tată, a depus declarație la notar privind acceptarea averii succesorale rămase după decesul tatălui, conform prevederilor art. 1517 Cod civil, iar la data de 6 septembrie 2011, frații săi au depus cerere de chemare în judecată împotriva Ninei Mititelu (care este mama sa). La 27 ianuarie 2011, OCT Orhei i-a eliberat un certificat, din care a aflat că patrimoniul succesoral este format nu numai din 1/2 cotă-parte din casa de locuit situată în mun.

XXXXX str. XXXXX cu nr. cadastral XXXXX, dar și din 1/2 din casa de locuit, construcții accesorii și terenul aferent din r-nul XXXXX com. XXXXX sat. XXXXX, care la 9 august 2010 au fost înregistrate după Nadejda Malic și Sergiu Malic în baza extrasului din cartea de imobil nr. 598 din 3 august 2010 și a titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. XXXXX din 3 august 2010. A remarcat că, deși Nadejda Malic a cunoscut cu certitudine despre faptul existenței hotărârii din 16 aprilie 1979 a Judecătoriei Orhei, prin care au fost partajate bunurile proprietate în devălmășie a ei și a fostului ei soț, revenindu-le câte 1/2 din acest imobil, iar după decesul tatălui lui (Ion Malic), Nadejda Malic a înregistrat dreptul asupra imobilului după ea și după feciorul său, Sergiu Malic.

A considerat că el, ca și copiii din prima căsătorie a tatălui său, are drepturi egale asupra obiectelor din litigiu. La 9 octombrie 2012, Nina Mititelu a depus cerere reconvențională împotriva lui Sergiu Malic și Alexandru Malic, intervenienți accesorii OCT Orhei și Biroul notarului privat „Iulia Lencuță” cu privire la încasarea cheltuielilor pentru înhumare. A invocat că pârâții urmează a fi obligați să-i restituie suma de bani suportată de ea cu titlu de cheltuieli de înmormântare, inclusiv servicii rituale și bisericești, care urmează să fie achitată din contul averii succesorale rămase după decesul lui Ion Malic. Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 1551 Cod civil, art. 172, 173 CPC.

A solicitat încasarea din contul pârâților a sumei de 3 700 de lei. La 13 noiembrie 2012, Sergiu Malic și Alexandru Malic au depus cerere de concretizare a pretențiilor, prin care au solicitat recunoașterea nulă a titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren, pe numele Ninei Mititelu din 6 decembrie 2000, cu nr. cadastral XXXXX cu S=0,1119 ha, obligarea Primăriei mun. Orhei să perfecteze alt titlu de autentificare a dreptului deținătorului de teren 3 pe numele Ninei Mititelu pe 1/2 cotă-parte din sectorul de teren, iar lor, ca moștenitori ai lui Ion Malic, pe altă 1/2 cotă-parte. La 21 mai 2013, Ion Malic a depus cerere cu privire la concretizarea și modificarea cererii de intervenție în proces în calitate de intervenient principal, solicitând declararea nulității contractului de donație a casei de locuit din sat.

XXXXX r-nul XXXXX din 26 iulie 1990, din motiv că a fost întocmit fară consimțământul defunctului Ion Malic, recunoașterea dreptului lui de proprietate, împreună cu frații săi, asupra patrimoniului succesoral rămas după decesul tatălui lor, Ion Malic și anume, asupra terenurilor cu nr. cadastrale XXXXX, XXXXX, XXXXX. La 21 mai 2013, Nina Mititelu a depus cerere privind concretizarea pretențiilor din cererea reconvențională, menționând că, potrivit recipisei din 15 decembrie 2009, patenta B 050110, a procurat o pereche de pantofi în sumă de 350 de lei, iar conform recipisei din aceeași dată, patenta AB 033952, a procurat un costum pentru defunct în sumă de 1 820 de lei de la Piața Centrală din mun.

Orhei. A solicitat încasarea din contul pârâților și a sumelor de 1 820 de lei și 350 de lei. Prin hotărârea din 3 iulie 2015 a Judecătoriei Orhei, a fost admisă parțial acțiunea depusă de Sergiu Malic și Alexandru Malic. A fost inclusă în patrimoniul succesoral al defunctului Ion Malic 1/2 cotă- parte din casa de locuit din or. XXXXX str. XXXXX cu nr. cadastral XXXXX. A fost anulat titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr. cadastral XXXXX din 16 decembrie 2000 înregistrat după Nina Mititelu. A fost recunoscut dreptul lui Sergiu Malic și Alexandru Malic asupra patrimoniului succesoral rămas după decesul tatălui Ion Malic. În rest, au fost respinse cerințele lui Sergiu Malic și Alexandru Malic ca neîntemeiate.

A fost admisă parțial cererea intervenientului principal Ion Malic privind recunoașterea dreptului de proprietate. A fost recunoscut dreptul de proprietate a lui Ion Malic asupra patrimoniului succesoral rămas după decesul tatălui Ion Malic. În rest, au fost respinse cerințele intervenientului principal Ion Malic ca neîntemeiate. A fost respinsă acțiunea reconvențională a Ninei Mititelu ca neîntemeiată. A fost încasată de la Sergiu Malic, Alexandru Malic și Ion Malic în mod solidar în beneficiul statului plata pentru taxa de stat în mărime de câte 100 de lei fiecare. Prin hotărârea suplimentară din 23 iulie 2015 a Judecătoriei Orhei, a fost declarat nul contractul de donație din 26 iulie 1990 la 1/2 cotă-parte din casa de locuit din sat.

XXXXX r-nul XXXXX și exercitat din numele defunctului Ion Malic pe numele feciorului Sergiu Malic. Prin decizia din 7 septembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul declarat de Sergiu Malic, Alexandru Malic, Nina Mititelu și Ion Malic, casată hotărârea din 3 iulie 2015 a Judecătoriei Orhei și hotărârea suplimentară din 23 iulie 2015 a Judecătoriei Orhei și remisă pricina la rejudecare în prima instanță la Judecătoria Orhei, în alt complet de judecată. 4 La 18 aprilie 2017, Sergiu Malic, Alexandru Malic și Ion Malic au depus cereri de încetare a procesului în legătură cu renunțarea la acțiune. Prin încheierea din 26 aprilie 2017 a Judecătoriei Orhei sediul central, a fost admis renunțul lui Sergiu Malic, Alexandru Malic și Ion Malic la acțiunile sale și încetat procesul la cererea de chemare în judecată a lui Sergiu Malic și Alexandru Malic și la cererea intervenientului principal Ion Malic.

La 21 iunie 2018, Nina Mititelu a depus cerere de concretizare a pretențiilor din cererea reconvențională inițială, prin care a solicitat încasarea în mod solidar din contul lui Sergiu Malic și Alexandru Malic a cheltuielilor pentru înhumare în sumă de 10 820,50 de lei, a sumei de 513,30 de lei cu titlu de impozit funciar și a cheltuielilor de judecată în mărime de 10 276,74 de lei. Prin hotărârea din 22 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul central, a fost respinsă acțiunea reconvențională a Ninei Mititelu ca neîntemeiată. Prin decizia din 12 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Nina Mititelu și menținută hotărârea primei instanțe.

Prima instanță și instanța de apel au apreciat critic probele prezentate de Nina Mititelu în susținerea cerinței privind încasarea cheltuielilor pentru înhumarea și petrecerea riturilor religioase în legătură cu decesul lui Ion Malic, deoarece acestea nu constituie acte contabile de strictă evidență care ar confirma procurarea anumitor bunuri pretinse a fi utilizate la înmormântarea și petrecerea riturilor religioase în legătură cu decesul lui Ion Malic. La fel, instanțele de judecată ierarhic inferioare au evidențiat că probele prezentate de Nina Mititelu au fost eliberate cu mult mai târziu decât perioada când a decedat Ion Malic, deci nu a putut justifica prin înscrisuri corespunzătoare sub formă de contracte, bonuri de casă, chitanțe, facturi fiscale, ordine de încasare a numerarului cheltuielile suportate pentru înhumarea și petrecerea riturilor religioase în legătură cu decesul lui Ion Malic.

Cu referire la netemeinicia pretenției privind încasarea sumei de 513,30 de lei cu titlu de impozit funciar, instanțele de judecată ierarhic inferioare au reținut că nu a intrat în obligația Ninei Mititelu să suporte asemenea cheltuieli pentru Sergiu Malic și Alexandru Malic, la fel, prima nefiind privată să se adreseze cu o cerere la autoritatea publică competentă unde a achitat impozitul pentru Sergiu Malic și Alexandru Malic în vederea recalculării și restituirii sumei achitată ca supraplată cum pretinde apelanta. La 5 februarie 2020, Nina Mititelu a declarat recurs împotriva deciziei din 12 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe și a deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei noi hotărâri, sub formă de decizie, de admitere integrală a acțiunii reconvenționale.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu actele judecătorești recurate, considerându-le ilegale și neîntemeiate. A obiectat că instanțele de judecată ierarhic inferioare nu au aplicat prevederile art. 210 alin. (1) Cod civil, care trebuiau aplicate, adică nu a aplicat legea care trebuia aplicată. A precizat că aceste temeiuri au fost invocate de ea în cererea de apel, însă instanța de apel nu a motivat cu nimic din ce motiv a respins aceste argumente, 5 încălcând astfel prevederile art. 375 alin. (5) CPC și neaplicând aceste prevederi legale. Prin urmare, instanța de apel, prin faptul că nu a motivat prin nimic din ce cauză a respins acest argument invocat a comis încălcări similare celor constatate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cazuri similare și a încălcat dreptul ei la un proces echitabil, garantat de art. 6 alin. (1) din Convenție.

Totodată, prin faptul că nu a apreciat în modul cuvenit înscrisurile prezentate de ea, instanța de apel a apreciat arbitrar probele. Este neîntemeiată concluzia primei instanțe și a instanței de apel în sensul că nu a fost demonstrată relevanța cheltuielilor de transport, deoarece este un fapt notoriu că cadavrul decedatului urma a fi transportat de acasă la cimitir. Având în vedere prevederile art. 1551 Cod civil, a evidențiat că anume această normă reprezintă temeiul de drept pentru încasarea cheltuielilor suportate de ea la înmormântarea lui Ion Malic din contul masei succesorale, respectiv, din contul lui Sergiu Malic și Alexandru Malic, care au acceptat succesiunea rămasă după decesul tatălui lor.

Astfel, instanțele de judecată ierarhic inferioare au indicat eronat că nu ar fi nicio normă ce ar prevedea obligația succesorilor de a compensa cheltuielile legate de înmormântarea celui ce a lăsat moștenirea. Prin urmare, prima instanță și instanța de apel nu au aplicat prevederile art. 1551 Cod civil, care trebuiau aplicate. A remarcat că este absolut irelevant faptul au participat sau nu intimații la înmormântarea lui Ion Malic, or din prevederile art. 1551 Cod civil rezultă că cheltuielile de înmormântare a celui ce a lăsat moștenirea urmează să fie suportate de moștenitori, respectiv, moștenitorii sunt obligați să compenseze cheltuielile de înmormântare suportate de persoana ce nu este moștenitor.

Cu referire la prevederile art. 533 Cod civil, a menționat că este în drept să pretindă executarea prestației de restituire a cheltuielilor de înmormântare de la oricare din moștenitorii ce au acceptat succesiunea, deci argumentul primei instanțe că sunt trei moștenitori, pe când ea a acționat în judecată doar pe doi, este una absolut neîntemeiată. Aceste argumente, de asemenea, le-a invocat în cererea de apel, însă instanța de apel nu a indicat din ce considerente le respinge, limitându-se la copierea argumentelor din hotărârea primei instanțe. Așadar, instanțele de judecată ierarhic inferioare nu au aplicat nici prevederile art. 533 Cod civil, care trebuiau aplicate.

A subliniat că nu avea obligații morale de a-l înmormânta pe Ion Malic din contul său, or reieșind din prevederile art. 514 Cod civil, nu există niciun contract ce ar obliga-o să suporte cheltuielile de înmormântare a lui Ion Malic și nu a comis niciun fapt ilicit (delict), o atare obligație ar putea să apară doar dintr-un act sau fapt în condițiile legii, astfel, nici prima instanță și nici instanța de apel nu au aplicat legea care trebuia aplicată și anume, art. 514 Cod civil. Este neîntemeiat și argumentul instanțelor de judecată ierarhic inferioare în sensul că nu au fost prezentate probe ce ar demonstra că impozitul funciar achitat de ea reprezintă suma integrală a impozitului, dar nu cota-parte pentru bunurile ce i-ar fi revenit.

6 A precizat că nu este nici moștenitor legal, nici moștenitor testamentar a lui Ion Malic, respectiv, nu i-a revenit și nici nu putea să-i revină vreo cotă-parte din terenurile ce i-au aparținut defunctului. Totodată, nu este relevant dacă suma achitată de ea este toată suma a impozitului sau o parte din ea, deoarece a solicitat suma achitată, prezentând în confirmarea pretențiilor sale chitanțele respective. Reieșind din prevederile art. 1389 Cod civil, a specificat că a efectuat o prestație (achitarea impozitului funciar) în locul lui Sergiu Malic și Alexandru Malic, nu a existat niciun temei legal sau contractual pentru ca ea să achite în locul intimaților impozitul funciar, iar în urma acestui fapt, fără ca Sergiu Malic și Alexandru Malic să aibă cheltuieli, a fost stinsă obligația lor fiscală față de buget, deci ultimii au efectuat din contul ei o economie.

Așadar, în temeiul prevederilor art. 1389 alin. (1) Cod civil nu este relevant în rezultatul cărui fapt a fost realizată această economie, în așa mod Sergiu Malic și Alexandru Malic sunt obligați să-i restituie aceea ce au economist, adică sumă pe care ea a achitat-o ca impozit funciar pentru terenurile lor. Prima instanță și instanța de apel nu au aplicat prevederile art. 1389 alin. (1) Cod civil, care trebuiau aplicate, adică nu au aplicat legea care trebuia aplicată.

La 20 februarie 2020, în adresa intimaților a fost expediată copia cererii de recurs depusă de Nina Mititelu, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 208 vol. IV), fiind recepționată de către Agenția Servicii Publice, Departamentul Cadastral Serviciu Cadastral Teritorial și notarul public Iulia Lencuța la data de 25 februarie 2019, ceea ce se atestă prin avizele de recepție anexate la actele cauzei (f. d. 209, 210 vol. IV), corespondența expediată în adresa lui Sergiu Malic și Alexandru Malic a fost returnată de către Oficiul Poștal cu mențiunea „plecat” (f. d. 211, 212 vol. IV). Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție nu a parvenit referința prin care intimații să-și expună poziția față de temeiurile recursului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în adresa părților la 4 decembrie 2019, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire (f. d. 190 vol. IV), fiind recepționată de către recurentă la 13 decembrie 2019, ceea ce se atestă prin mențiunea aplicată pe plicul de recepție, copia căruia a fost anexată la cererea de recurs (f. d. 204 vol. IV). Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la 5 februarie 2020 în termenul legal. Examinând temeiurile recursului declarat de Nina Mititelu, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. 7 Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Nina Mititelu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr. 26561/1995). 8 În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat de Nina Mititelu urmează a fi considerat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Nina Mititelu. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Dumitru Mardari Nicolae Craiu 9