2rh-25/20 — anularea ordinului, restabilirea in functie, incasarea despagubirii pentru absenta fortata de la munca si repararea prejudiciului moral

Dosarul nr.2rh-25/2020

Prima instanță: Judecătoria Criuleni, sediul Dubăsari (M. Curtiș)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (L. Bulgac, A. Panov, G. Dașchevici)

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (D. Mardari, M. Ghervas, V. Burduh)

Î N C H E I E R E

25 martie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând cererea de revizuire depusă de către Nina Dorul,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Nina Dorul

împotriva Centrului Republican de Reabilitare a Invalizilor, Veteranilor Muncii și

Războiului de pe lângă Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale privind

anularea ordinului cu privire la desfacerea contractului individual de muncă,

restabilirea în funcție, încasarea despăgubirii pentru perioada absenței forțate de la

muncă și încasarea prejudiciului moral,

împotriva încheierii din 13 noiembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție,

c o n s t a t ă :

La 14 februarie 2018 Nina Dorul a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Centrului Republican de Reabilitare a Invalizilor, Veteranilor Muncii și

Războiului (în continuare CRRIVMR) de pe lângă Ministerul Sănătății, Muncii și

Protecției Sociale privind anularea ordinului nr.282-p din 29 decembrie 2017 „Cu

privire la desfacerea contractului individual de muncă”, restabilirea în funcție,

încasarea despăgubirii pentru perioada absenței forțate de la muncă și încasarea

prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor pentru asistență juridică.

În motivarea acțiunii a indicat că prin ordinul nr. 282-p din 29 decembrie 2017

emis de directorul Centrului Republican de Reabilitare a Invalizilor, Veteranilor

Muncii și Războiului (CRRIVMR) a fost concediată începând cu 31 decembrie 2017

în temeiul art. 81 alin. (3) și art. 86 (y1) Codul muncii „în legătură cu deținerea

statutului de pensionar”.

A menționat că, la momentul emiterii ordinului de concediere nu dispunea de

statutul de pensionar pentru limită de vârstă. Deși a atins vârsta de 62 ani (a.n. XXX)

și potrivit legislației Republicii Moldova dispunea de dreptul la asigurare socială

pentru limita de vârstă, până în prezent nu și-a realizat acest drept, deoarece soțul

participant la luptele pentru integritatea țării este decedat, iar cuantumul pensiei ce

i-ar reveni ar fi catastrofal insuficient pentru supraviețuire, neacoperind nivelul

1

minim de existență. Mai mult, potrivit extrasului din contul personal de asistență

socială pe parcursul activității în instituția dată (2009–2017), a achitat contribuțiile

sociale. Pe parcursul activității nu a fost sancționată disciplinar. Negocierile cu

pârâtul privind restabilirea în funcție au eșuat. Contrar prevederilor art. 81 alin. (3)

Codul muncii, în ordinul contestat, pârâtul greșit a invocat temeiul de desfacere a

contractului de muncă or, Codul muncii nu conține art. 86 (y1), în mod sfidător în

ordinul de concediere ultima zi de muncă a fost stabilită duminica -31 decembrie

2017, zi de odihnă. De asemenea carnetul de muncă nu i s-a înmânat. Mai mult, la

indicația conducătorului instituției, a continuat să-și exercite atribuțiile de serviciu

și după expirarea datei desfacerii contractului. Contrar prevederilor art. 87 alin. (1)

Codul muncii, concedierea s-a produs fără consultarea prealabilă a organului

sindical. Astfel, se confirmă cu desăvârșire încălcarea flagrantă de către angajator

atâta principiilor de bază prevăzute de Codul muncii, cât și drepturile sale

fundamentale la muncă. Încălcarea sfidătoare a drepturilor la muncă exprimate prin

concediere vădit ilegală este soldată cu cauzarea suferințelor fizice și psihice or, când

toți cetățenii R. Moldova sărbătoreau revelionul, dînsa se afla în stare de stres, ce i-

a afectat grav starea sănătății.

A solicitat reclamanta anularea ordinului directorului CRRIVMR nr. 282-P din

29 decembrie 2017, încasarea din contul CRRIVMR a despăgubirilor pentru întreaga

perioadă de absență forțată de la muncă în mărimea salariului mediu pentru această

perioadă, compensarea prejudiciului moral în mărime de trei salarii medii,

compensarea cheltuielilor pentru asistența juridică.

Prin hotărârea din 15 februarie 2019 a Judecătoriei Criuleni, sediul Dubăsari,

s-a admis parțial cererea de chemare în judecată.

S-a anulat ordinul nr.282-p din 29 decembrie 2017 a Centrului Republican de

Reabilitare a Invalizilor, Veteranilor Muncii și Războiului cu privire la desfacerea

contractului de muncă în temeiul art. 81 alin. (3) și art. 86 alin. (1), lit.y1) Codul

muncii, cu restabilirea în funcție.

S-a încasat din contul Centrului Republican de Reabilitare a Invalizilor,

Veteranilor Muncii și Războiului în beneficiul Ninei Dorul salariul pentru perioada

absenței forțate de la lucru în mărime de 76 942,12 de lei, prejudiciul moral în

mărime de 10 000 de lei, în rest capătul de cerere privind repararea prejudiciului

moral, s-a respins.

S-a încasat în beneficiul Ninei Dorul cheltuielile de asistență juridică în sumă

de 3500 de lei.

Prin decizia din 06 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis cererea de

apel declarată de Centrul Republican de Reabilitare a Invalizilor, Veteranilor Muncii

și Războiului.

S-a casat hotărârea din 15 februarie 2019 a Judecătoriei Criuleni, sediul

Dubăsari și s-a adoptat o hotărâre nouă prin care s-a respins ca neîntemeiată cererea

de chemare în judecată depusă de către Nina Dorul împotriva Centrului Republican

de Reabilitare a Invalizilor, Veteranilor Muncii și Războiului de pe lângă Ministerul

Sănătății, Muncii și Protecției Sociale privind anularea ordinului cu privire la

desfacerea contractului individual de muncă, restabilirea în funcție, încasarea

despăgubirii pentru perioada absenței forțate de la muncă și încasarea prejudiciului

moral.

Prin încheierea din 13 noiembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție s-a

2

considerat inadmisibil recursul declarat de către Nina Dorul.

La 03 februarie 2020 Nina Dorul a depus cerere de revizuire împotriva

încheierii din 13 noiembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție, solicitând revizuirea

încheierii contestate, casarea deciziei din 06 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

rejudecarea cauzei civile cu menținerea hotărârii instanței de fond.

În motivarea cererii de revizuire s-a indicat că instanța de apel a emis o decizie

ilegală, deoarece vine în contradicție cu răspunsurile acordate de Guvernul

Republicii Moldova și a Băncii Naționale a Moldovei.

Potrivit art. 452 alin. (11) Cod de procedură civilă, dacă examinarea cererii de

revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a instanței de apel,

ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces. Dacă instanța care

examinează cererea de revizuire consideră necesară prezența participanților la

proces, aceasta dispune înștiințarea lor.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de revizuire depusă

de către Nina Dorul, urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.

În motivarea concluziei enunțate se invocă următoarele argumente.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, după ce

examinează cererea de revizuire, instanța emite încheierea de respingere a cererii de

revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 3 alin. (1) Cod de procedură civilă, instanțele

judecătorești aplică legile procedurale civile în vigoare la data judecării cauzei civile,

efectuării actelor de procedură sau executării actelor instanței judecătorești (hotărâri,

încheieri, decizii, ordonanțe), precum și a actelor unor alte autorități în cazurile

prevăzute de lege.

Prin Legea nr. 17 din 05 aprilie 2018, în vigoare de la 01 iunie 2018, s-au stabilit

categoriile de încheieri care pot fi supuse revizuirii.

Astfel, în conformitate cu art. 446 Cod de procedură civilă, pot fi supuse

revizuirii hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale tuturor

instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol. Încheierile de încetare a

procesului conform art. 265 lit. c) și d), precum și cele prin care se respinge acțiunea

ca fiind tardivă conform art. 1861 pot fi supuse revizuirii. Încheierile judecătorești

care nu se referă la fondul cauzei, precum și deciziile emise în privința acestora nu

se supun revizuirii. În aceste cazuri, încheierile de inadmisibilitate a revizuirii nu se

supun niciunei căi de atac.

Potrivit art. 448 Cod de procedură civilă, cererea de revizuire împotriva unei

hotărâri sau încheieri rămase irevocabilă prin neatacare se soluționează de instanța

care s-a pronunțat asupra fondului. Cererea de revizuire împotriva unei hotărâri care,

fiind supusă căilor de atac, a fost menținută, modificată sau casată, emițându-se o

nouă hotărâre, se soluționează de instanța care a menținut, a modificat hotărârea sau

a emis o nouă hotărâre.

Totodată, prin Legea nr. 17 din 05 aprilie 2018 cu privire la modificarea și

completarea unor acte legislative, în vigoare de la 01 iunie 2018, au fost abrogate

prevederile art. 448 alin. (4) Cod de procedură civilă, care reglementau că cererile

de revizuire împotriva deciziilor curților de apel în privința cărora Curtea Supremă

de Justiție s-a pronunțat printr-o decizie asupra inadmisibilității se examinează de

Curtea Supremă de Justiție.

3

Prin urmare, normele de drept citate statuează expres că încheierile

judecătorești care nu se referă la fondul cauzei, precum și deciziile emise în privința

acestora nu se supun revizuirii.

În prezenta cauză se constată că prin încheierea din 13 noiembrie 2019 a Curții

Supreme de Justiție, revizuirea căreia este solicitată de către Nina Dorul, a fost

considerat inadmisibil recursul declarat de Nina Dorul.

În acest sens este de menționat că încheierile de inadmisibilitate se emit

conform prevederilor art. 270 Cod de procedură civilă și nu conțin nicio referire cu

privire la fondul recursului.

Prin încheierea din 13 noiembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție, instanța de

recurs nu s-a pronunțat asupra fondului cauzei și prin urmare, nu este de competența

Curții Supreme de Justiție de a examina cererea de revizuire depusă de către Nina

Dorul.

Reieșind din considerentele menționate și ținând cont de faptul că prin

modificările operate prin Legea nr. 17 din 05 aprilie 2018, în vigoare din 01 iunie

2018, încheierile de inadmisibilitate a Curții Supreme de Justiție nu pot fi supuse

revizuirii, Colegiul respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către

Nina Dorul împotriva încheierii din 13 noiembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție,

pe motiv că actul de dispoziție judecătoresc contestat nu se supune revizuirii.

În conformitate cu art. 270, art. 446, art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură

civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e :

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Nina

Dorul împotriva încheierii din 13 noiembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție, emisă

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Nina Dorul împotriva

Centrului Republican de Reabilitare a Invalizilor, Veteranilor Muncii și Războiului

de pe lângă Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale privind anularea

ordinului cu privire la desfacerea contractului individual de muncă, restabilirea în

funcție, încasarea despăgubirii pentru perioada absenței forțate de la muncă și

încasarea prejudiciului moral.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

4