2ra-309/20 — obligarea de a încheia contractul de furnizare a energiei electrice si încasarea cheltuielilor de judecată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- obligarea de a încheia contractul de furnizare a energiei electrice si încasarea cheltuielilor de judecată
- Temei legal
- temeiurile înaintării cererii de recuzare
2ra-309/20 — obligarea de a încheia contractul de furnizare a energiei electrice si încasarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 2ra-309/20
Î N C H E I E R E
20 martie 2020 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
Judecătorii Maria Ghervas
Nina Vascan
examinând cererea de recuzare înaintată de Andrei Briceac judecătorului
Nicolae Craiu,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Andrei
Briceac împotriva Societății cu Răspundere Limitată „ProAlfa-Service” cu privire la
obligarea de a încheia contractul de furnizare a energiei electrice și încasarea
cheltuielilor de judecată,
c o n s t a t ă:
La 25 aprilie 2018, Andrei Briceac a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Societății cu Răspundere Limitată „ProAlfa-Service” cu privire la
obligarea de a încheia contractul de furnizare a energiei electrice și încasarea
cheltuielilor de judecată.
Prin hotărârea din 11 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost
respinsă acțiunea depusă de către Andrei Briceac. S-a încasat de la Andrei Briceac
în beneficiul Societății cu Răspundere Limitată „ProAlfa-Service” suma de 2 000 de
șei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.
Prin decizia din 24 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost admis
apelul declarat de Andrei Briceac, s-a casat hotărârea din 11 aprilie 2019 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s-a emis o nouă hotărâre de admitere a
acțiunii depusă de către Andrei Briceac.
La 5 decembrie 2019, Societatea cu Răspundere Limitată „ProAlfa-Service” a
declarat recurs împotriva deciziei din 24 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău.
După parvenirea cauzei în Curtea Supremă de Justiție, prin intermediul
Programului integrat de gestionare a dosarelor, cauza civilă nr. 2ra-309/20, la
cererea de chemare în judecată depusă de către Andrei Briceac împotriva Societății
cu Răspundere Limitată „ProAlfa-Service” cu privire la obligarea de a încheia
contractul de furnizare a energiei electrice și încasarea cheltuielilor de judecată, a
fost repartizată în mod aleatoriu judecătorului Nicolae Craiu.
La data de 17 martie 2020, Andrei Briceac a depus cerere privind recuzarea
judecătorului Curții Supreme de Justiție, Nicolae Craiu.
În motivarea cererii de recuzare a indicat că, soția judecătorului – Tatiana
Craiu a participat în calitate de avocat/reprezentant al recurentului Societatea cu
Răspundere Limitată „ProAlfa-Service” pentru o perioada îndelungată în mai multe
1
litigii cu consumatorii și proprietarii de pe teritoriul fostei Uzine Alfa – Societatea
cu Răspundere Limitată „Novelty, Societatea cu Răspundere Limitată „Alfa-Agil”
ș.a, fapt ce se atestă pe pagina web a Curții Supreme de Justiție.
A menționat că împrejurarea dată ridică bănuiala că între judecătorul Nicolae
Craiu și directorul societății ar exista anumite relații amicale, fapt ce poate influența
independența și imparțialitatea judecătorului la examinarea recursului.
Examinând cererea de recuzare, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a
respinge cererea de recuzare înaintată judecătorului Curții Supreme de Justiție,
Nicolae Craiu, din considerentele ce urmează.
La caz, se constată că Andrei Briceac a înaintat cerere de recuzare
judecătorului Curții Supreme de Justiție, Nicolae Craiu în temeiul în temeiul art. 50
alin. (1) lit. b), e) din Codul de procedură civilă.
În conformitate cu prevederile art. 50 alin. (1) lit. b), e) din Codul de procedură
civilă, judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă se află în raporturi de
rudenie până la al patrulea grad inclusiv sau de afinitate până la al treilea grad
inclusiv cu vreuna dintre părți, cu alți participanți la proces sau cu reprezentanții
acestora; are un interes personal, direct sau indirect, în soluționarea pricinii ori
există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea lui.
În conformitate cu art. 52 alin. (5) din Codul de procedură civilă, nu se admite
recuzarea judecătorului din suspiciune în imparțialitatea lui dacă nu sunt cunoscute
temeiurile de drept și de fapt pentru înaintarea recuzării.
Raportând prevederile legale enunțate la circumstanțele cauzei, Colegiul
conchide că cererea de recuzare urmează a fi respinsă, deoarece motivele invocate
nu se încadrează în art. 50 din Codul de procedură civilă, care reglementează în mod
exhaustiv temeiurile de recuzare a judecătorilor și a inadmisibilității participării
judecătorului la judecarea pricinii.
La caz, circumstanțele invocate de Andrei Briceac în susținerea cererii de
recuzare nu indică la existența unor prejudecăți sau idei preconcepute a
magistratului recuzat susceptibile de a-i afecta imparțialitatea subiectivă.
Mai mult, Andrei Briceac nu a prezentat probe în susținerea temeiurilor
invocate privind poziția părtinitoare a magistratului învestit cu judecarea recursului
declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „ProAlfa-Service”. Iar, simpla
presupunere a lui Andrei Briceac privind imparțialitatea magistratului nu constituie
împrejurare, care pune la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea acestuia, și respectiv
nu poate constitui temei de admitere a cererii de recuzare.
Totodată, completul reține că temeiurile invocate de Andrei Briceac în cererea
de recuzare nu constituie circumstanțe care indică la imparțialitatea subiectivă a
judecătorului nici în sensul definit de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor
Omului.
Or, după cum reiterează Curtea Europeană a Drepturilor Omului în
jurisprudența sa constantă, imparțialitatea obiectivă a judecătorilor ține de evaluarea
aparențelor necesare excluderii unei bănuieli rezonabile privind imparțialitatea
judecătorului în temeiul anumitor fapte verificabile.
În acest context, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului statuează
că în fiecare caz concret va trebui de stabilit dacă, în afara conduitei personale a
judecătorului, există fapte dovedite de natură a ridica îndoieli în ceea ce privește
2
imparțialitatea acestuia (Wettstein c. Elveției, hotărârea din 21 decembrie 2000,
definitivă din 21 martie 2001).
Art. 2 din „Principiile de bază ale independenței sistemului judiciar” redactate
de Națiunile Unite în 1985 stipulează că „sistemul juridic va decide în problemele
care îi sunt înaintate imparțial, pe baza faptelor și în conformitate cu legea, fără vreo
restricție, influență incorectă, sugestie, presiune, amenințări sau interferență, directă
sau indirectă, din orice parte sau pentru orice motiv”. Conform art. 8, judecătorii „se
vor comporta întotdeauna de așa măsură încât să păstreze prestanța postului lor și
imparțialitatea și independența sistemului juridic”.
Existența imparțialității, în sensul conferit de art. 6 parag. 1, se determină prin
aplicarea unui test subiectiv, constatând în examinarea convingerilor personale ale
unui judecător anume într-o cauză dată și, în același timp, pe baza unui test obiectiv
al cărui scop este de a stabili dacă judecătorul a oferit garanții suficiente pentru a
elimina orice dubiu legitim în cauză respectivă.
În Recomandarea sa nr. R(94) 12 privind independența, eficiența și rolul
judecătorilor (Principiul I.2.d), Comitetul de Miniștrii al Consiliului Europei a
stabilit că „Judecătorii trebuie să aibă libertate neîngrădită pentru a lua hotărârile
imparțial, în conformitate cu conștiința lor și cu interpretarea pe care o dau faptelor,
respectând regulile relevante stabilite de lege“.
Potrivit criteriilor enunțate de apreciere a imparțialității obiective a
judecătorilor recuzați, Colegiul conchide că nu există circumstanțe care ar pune la
îndoială rezonabilă imparțialitatea acestuia.
Din considerentele expuse și având în vedere faptul că cererea de recuzare
înaintată de Andrei Briceac este neîntemeiată, completul ajunge la concluzia de a o
respinge.
În conformitate cu art. 50-53, art. 269-270 din Codul de procedură civilă,
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Se respinge cererea lui Andrei Briceac privind recuzarea judecătorului Curții
Supreme de Justiție, Nicolae Craiu, în cauza civilă, la cererea de chemare în
judecată depusă de către Andrei Briceac împotriva Societății cu Răspundere
Limitată „ProAlfa-Service” cu privire la obligarea de a încheia contractul de
furnizare a energiei electrice și încasarea cheltuielilor de judecată.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele completului,
Judecătorul Tamara Chișca-Doneva
Judecătorii Maria Ghervas
Nina Vascan
3