3ra-239/20 — cu privire la constatarea încălcării dreptului la soluționare în termen a cererii, repararea prejudiciului moral

3ra-239/20 — cu privire la constatarea încălcării dreptului la soluționare în termen a cererii, repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr.3ra-239/20

Prima instanță: Judecătoria Cahul, sediul Central – E. Bancov

Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul – V. Movilă, E. Dvurecenschii, N. Veleva

ÎNCHEIERE

19 februarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Inspectoratul de Poliție

Cahul,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de către Nina Maftei împotriva Inspectoratului de Poliție Cahul, Inspectoratului

General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, lui Ivan Podcaliuc și Nicolae

Tomoianu cu privire la constatarea încălcării dreptului la soluționare în termen a

cererii și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din data de 28 noiembrie 2019 a Curții de Apel Cahul, prin

care s-au respins apelurile declarate de către Inspectoratul de Poliție Cahul și Nina

Maftei, s-a menținut hotărârea din data de 13 iunie 2019 a Judecătoriei Cahul,

sediul Central,

constată:

La 22 octombrie 2018 Nina Maftei a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Inspectoratului de Poliție Cahul, prin care a solicitat constatarea

încălcării dreptului la soluționare în termen a cererii, obligarea pârâtului să

elibereze și/sau să examineze cererea din 14 septembrie 2018 și încasarea

prejudiciului moral în mărime de 2 lei.

În motivarea cererii de chemare în judecată Nina Maftei a indicat că la 14

septembrie 2018 s-a adresat către Inspectoratul de Poliție Cahul cu cerere, prin care

a solicitat prezența angajatului poliției pe adresa mun. Cahul, str. xxxxx, în timpul

luării din domiciliul nominalizat a lucrurilor personale, din motiv că la locul de trai

nu se poate apropia fără a fi însoțită de un polițist, deoarece are interdicția stabilită

prin ordonanța de protecție a victimei violenței în familie, conform căreia distanța

aflării de la locul de trai este de 200 metri pe o perioada de trei luni.

Reclamanta a menționat că cererea nu a fost soluționată în termen.

Ulterior, în legătură că la data de 12 noiembrie 2018 Inspectoratul de Poliție

Cahul a examinat cererea Ninei Maftei nr. 10160 din 14 septembrie 2018 și i-a

furnizat răspunsul, Nina Maftei a renunțat la solicitarea cu privire la obligarea

Inspectoratului de Poliție Cahul de a elibera și/sau examina cererea din 14

septembrie 2018, renunțul fiind admis prin încheierea din data de 10 decembrie

2018 a Judecătoriei Cahul, sediul Central.( f.d.40-41)

1

Nina Maftei, făcând cunoștință cu răspunsurile Inspectoratului de Poliție

Cahul din 12 noiembrie 2018, întocmite de către executorii Ivan Podcaliuc și

Nicolae Tomoianu, a solicitat atragerea acestora, precum și a Inspectoratului

General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne în proces în calitate de

copârâți.

Prin încheierile din 10 decembrie 2018 și din data de 29 martie 2019 ale

Judecătoriei Cahul, sediul Central au fost atrași în calitate de copârâți Ivan

Podcaliuc, Inspectoratul General al Poliției și Nicolae Tomoianu. ( f.d. 36-37,38-

39, 48-49)

Pe parcursul examinării cauzei Nina Maftei a depus cereri de concretizare a

pretențiilor, prin care a solicitat încasarea prejudiciului moral în mărime de 40

unități convenționale din contul Inspectoratului de Poliție Cahul.

Judecătoria Cahul, sediul Central prin hotărârea din data de 13 iunie 2019 a

admis parțial cererea de chemare în judecată, a constatat încălcarea dreptului Ninei

Maftei la examinarea cererii din 14 septembrie 2018 adresată Inspectoratului de

Poliție Cahul, a încasat de la Inspectoratul de Poliție Cahul în beneficiul Ninei

Maftei prejudiciul moral în mărime de 100 (una sută) lei. În rest, a respins ca

neîntemeiată cererea de chemare în judecată. ( f.d. 81,86-91)

Prin decizia din data de 28 noiembrie 2019 a Curții de Apel Cahul s-au

respins apelurile declarate de către Inspectoratul de Poliție Cahul și Nina Maftei,

s-a menținut hotărârea din data de 13 iunie 2019 a Judecătoriei Cahul, sediul

Central. (f.d. 142,143-147)

Pentru a decide astfel, instanțele de judecată au concluzionat că contrar

prevederilor art. 8, alin. (2) din Legea nr. 190 din 19 iulie 1994 cu privire la

petiționare, Inspectoratul de Poliție Cahul nu a soluționat în termen cererea Ninei

Maftei din 14 septembrie 2018, ori s-a constatat că răspunsul la cerere a fost

eliberat de către Inspectoratul de Poliție Cahul la 12 noiembrie 2018. Astfel,

pretenția cu privire la constatarea încălcării dreptului la soluționare în termen a

cererii este întemeiată.

Cu referire la prejudiciul moral instanțele de judecată în temeiul art. 25 al

Legii contenciosului administrativ, în vigoare până la 01 aprilie 2019 și care

guvernează raportul juridic litigios, au dispus încasarea prejudiciului moral în

cuantum de 100 lei dat fiindcă Ninei Maftei i-a fost încălcat dreptul la soluționare

în termen a cererii, prin ce în mod cert i-au fost cauzate suferințe psihice. Legea

prevede repararea acestui prejudiciu. La caz, s-a constatat că în privința ei a fost

emisă ordonanța de protecție a victimei violenței în familie xxxxx. Ca rezultat,

Nina Maftei a părăsit locul de trai, fără a-și lua haine și obiecte de uz personal. În

scopul neîncălcării interdicțiilor impuse prin ordonanța de protecție și anume de a

nu se apropia la o distanță de 200 metri de la domiciliu, prin cererea depusă la 14

septembrie 2018 la Inspectoratul de Poliție Cahul, Nina Maftei a solicitat ca

polițistul de sector să-i asigure posibilitatea de a lua lucrurile personale. Cererea nu

a fost soluționată în termeni restrânși, ea rămânând fără haine și lucruri personale

timp îndelungat.

Împotriva deciziei instanței de apel Inspectoratul de Poliție Cahul la 19

decembrie 2019 a depus recurs nemotivat, iar la data de 23 ianuarie 2020 recurs

motivat, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel

2

cu emiterea unei noi hotărâri privind respingerea cererii de chemare în judecată.

(f.d. 149, 157-163)

În motivarea recursului Inspectoratul de Poliție Cahul a indicat că instanța de

apel nu a elucidat toate circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei și s-a

abținut de a da un răspuns special și explicit la cele mai importante întrebări

formulate de către Inspectoratul de Poliție Cahul în fața instanței, circumstanță care

în esență a succedat adoptarea unei soluții nemotivate, rezultate din încălcarea și

neaplicarea legii care trebuia să fie aplicată, aplicarea legii care nu trebuia să fie

aplicată și interpretarea în mod eronat a legii pertinente speței.

În acest sens legislația procedurală consacră principiul general după care orice

hotărâre judecătorească trebuie să fie motivată și să reprezinte premisa pentru

soluția din dispozitiv. Această dispoziție este edictată atât în interesul unei bune

administrări a justiției și încrederii ce trebuie să inspire justițiabililor, cât și pentru

a se da instanțelor superioare posibilitatea de a controla judecata primelor instanțe.

Pentru satisfacerea acestui principiu, judecătorii fondului sunt datori să arate

motivele de fapt și de drept care au format convingerea lor, să enunțe cele

constatate și dovezile care au determinat-o.

Inspectoratul de Poliție Cahul a menționat că potrivit legislației relevante

speței cererea Ninei Maftei din 14 septembrie 2018 urma să fie examinată până la

data de 26 octombrie 2018, inclusiv – termenul limită acordat de legislator,

respectiv anume de la această dată începe să curgă termenul de 30 de zile pentru

adresare direct în instanță sau pentru depunerea cererii prealabile.

Contrar acestor prevederi, încălcând ordinea și termenele oferite de legislator

Inspectoratului de Poliție Cahul pentru examinarea petiției, la data de 22 octombrie

2018, reclamanta Nina Maltei a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Inspectoratului de Poliție Cahul.

De asemenea, recurentul a mai indicat că prin cererea sa din data de 14

septembrie 2018 Nina Maftei nu a solicitat nici o informație, dar a solicitat

prezența angajatului poliției pentru ridicarea bunurilor personale din domiciliu,

astfel instanțele de judecată nu au făcut delimitarea dintre petiție și acces la

informație.

În decizia sa Curtea de Apel Cahul la calcularea termenului de examinare a

petiției greșit „a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată” și anume art.l6

alin.(l)-(3) din Legea nr.982-XIV din 11 mai 2000 privind accesul la informație,

conform căreia informațiile urmează a fi furnizare nu mai târziu de 15 zile

lucrătoare de la data înregistrării cererii.

În opinia recurentului, instanța a ieșit din limitele solicitării, a depășit limitele

acțiunii înaintate și a aplicat o altă lege, la care nu s-a referit absolut deloc

reclamanta Nina Maftei în cererea sa de chemare în judecată.

Astfel, potrivit materialelor dosarului și probelor examinate, reclamanta Nina

Maftei nu a respectat termenele procedurale stabilite de normele imperative ale

legii, fapt care generează admiterea recursului depus de Inspectoratul de Poliție

Cahul.

La 13 februarie 2020 Inspectoratul General al Poliției al Ministerului

Afacerilor Interne a depus referință la recursul înaintat de către Inspectoratul de

Poliție Cahul, susținând argumentele invocate în recurs și solicitând admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel. ( f.d. 176-183)

3

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că prin Legea nr.116 din data de 19 iulie 2018 a fost

adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. În conformitate cu art. 257

alin. (1) al Codului administrativ, prezentul cod a intrat în vigoare la 01 aprilie

2019.

În conformitate cu art. 258, alin. (3) al Codului administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Astfel, din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat

pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată după intrarea în vigoare a Codului

administrativ.

Prin urmare, legalitatea procedurilor, care au urmat după punerea în aplicare a

Codului administrativ se vor verifica prin prisma Codului administrativ și aici

instanța de recurs cu referire la termenul de depunere a recursului reține că

conform art. 245, alin. (1) din Codul administrativ recursul se depune la instanța de

apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme

de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Potrivit art. 245, alin. (2) din Codul administrativ motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 28 noiembrie 2019.

Inspectoratul de Poliție Cahul în conformitate cu prevederile art. 245, alin. (1)

din Codul administrativ a expediat la 19 decembrie 2019 în adresa instanței de

apel, cererea de recurs nemotivată. (f.d. 149)

Din materialele dosarului rezultă că la 02 ianuarie 2020 instanța de apel a

expediat în adresa participanților la proces copia deciziei motivate, care a fost

recepționată de către Inspectoratul de Poliție Cahul la 13 ianuarie 2020. (f.d. 170

verso)

Recursul motivat a fost înregistrat la Grefa Curții Supreme de Justiție la data

de 23 ianuarie 2020. ( f.d. 157-163)

Astfel, instanța de recurs consideră că Inspectoratul de Poliție Cahul s-a

conformat prevederilor legale și a depus recursul motivat în termenul acordat.

Fiindcă fondul cauzei a fost examinat prin prisma Legii contenciosului

administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000 și prevederilor din Codul de

procedură civilă, instanța la soluționarea recursului se va conduce tot de aceste

prevederi.

Astfel examinând temeiurile recursului depus de către Inspectoratul de Poliție

Cahul în raport cu materialele cauzei de contencios administrativ, completul

4

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul este inadmisibil.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă

că Inspectoratul de Poliție Cahul a indicat argumente ce țin de dezacordul cu felul

în care instanțele de judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat

circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste

argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII din Codul de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de

către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul

dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în

afara controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu

pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele

expres stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) din Codul de procedură

civilă părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul

în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept

material sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică

să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul

trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în

recursul declarat de către Inspectoratul de Poliție Cahul, asemenea aspecte nu se

regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține

obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța

de apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul

în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate de către recurent nu pot

constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea

5

esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept

procesual, așa cum formal invocă Inspectoratul de Poliție Cahul, și, respectiv, nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de către Inspectoratul de Poliție Cahul, inadmisibil.

În conformitate cu art.193, art. 195, art. 230 și art. 258, alin. (3) din Codul

administrativ, art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul, declarat de către Inspectoratul de Poliție Cahul, se consideră

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

6