2ra-94/20 — cu privire la constatarea faptului incalcarii dreptului la executarea în termen rezonabil a actiunii civile, repararea prejudiciului material si moral

2ra-94/20 — cu privire la constatarea faptului incalcarii dreptului la executarea în termen rezonabil a actiunii civile, repararea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-94/20

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – S. Daguța

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – G. Dașchevici, A. Panov, L. Bulgac

DECIZEI

05 februarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nina Vascan

Sveatoslav Moldovan

Nicolae Craiu

Maria Ghervas

examinând recursul declarat de către Gheorghe Străisteanu,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Gheorghe

Străisteanu împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Procuratura

Generală cu privire la constatarea faptului încălcării dreptului la examinarea în termen

rezonabil a acțiunii civile intentate în cadrul unei cauze penale, repararea prejudiciului

material și moral,

împotriva deciziei din 26 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-

a respins apelul declarat de către Gheorghe Străisteanu, s-a admis apelul declarat de

către Procuratura Generală, s-a casat în parte hotărârea din 18 aprilie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s-a emis o nouă hotărâre,

constată:

La 10 ianuarie 2019 Gheorghe Străisteanu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Procuratura Generală, prin care

a solicitat constatarea faptului încălcării dreptului reclamantului la examinarea în

termen rezonabil a cauzei penale intentate în baza cererii depuse de reclamant la data

de 30 octombrie 2008, încasarea din contul bugetului de stat prin intermediul

Ministerului Justiției a sumei de 3 250 000 lei cu titlu de prejudiciu material cauzat prin

încălcarea gravă a dreptului la examinarea și finisarea în termen rezonabil a cauzei

penale și crearea obstacolelor timp de 10 ani și 4 luni în repararea prejudiciului cauzat

din contul persoanelor vinovate, care au comis infracțiunea, prin protejarea

infractorilor, încasarea din contul bugetului de stat a sumei de 80 000 lei cu titlu de

prejudiciu moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la data de 30 octombrie 2008 a depus

o cerere în baza art. 262 Cod de procedură penală către Procuratura Strășeni despre

distrugerea prin incendiere și furtul bunurilor familiei Străisteanu, aflate pe terenul

1

privat din extravilanul satului Țigănești, raionul Strășeni. La data de 29 septembrie

2009, peste un an de zile de la depunerea cererii, organul de urmărire penală și

Procuratura Strășeni a pornit urmărirea penală în baza art. 186 alin. (5) Cod Penal. La

data de 17 iulie 2012, Procurorul general-adjunct, Eugeniu Rusu a emis o ordonanță,

prin care a dispus strămutarea cauzei penale de la Procuratura Strășeni la Procuratura

Călărași, fiind transmis dosarul organului de urmărire penală din cadrul Inspectoratului

de Poliție Călărași pentru continuarea efectuării urmăririi penale. La data de 21

februarie 2016, procurorul în Procuratura Călărași, Ion Moțpan a emis o ordonanță, prin

care a dispus primirea în procedură a acțiunii civile înaintată de partea vătămată

Gheorghe Străisteanu, recunoașterea ca parte civilă a lui Gheorghe Străisteanu în

dosarul penal și la stabilirea persoanelor vinovate în comiterea infracțiunilor, de încasat

de la ultimele prejudiciul material în sumă de 3 250 000 lei și prejudiciul moral în

mărime de 80 000 lei. Pe parcursul a 10 ani de zile până în luna decembrie 2017,

urmărirea penală pe cauză a fost suspendată ilegal, apoi reluată de 4 ori. Ultima dată,

urmărirea penală a fost reluată prin ordonanța procurorului la data de 14 decembrie

2017 și a fost stabilit termenul finisării urmăririi penale până la data de 29 decembrie

4 luni, însă nu a fost informat în nici un fel despre rezultatul efectuării urmăririi penale,

despre prelungirea termenului sau finisarea urmăririi penale. Consideră că acțiunile

ilegale ale organului de urmărire penală și ale procurorilor în Procuratura Călărași,

comise intenționat timp de 10 ani și 4 luni în privința lui Gheorghe Străisteanu, cad sub

prevederile Legii nr. 87 din 21.04.2011 privind repararea de către stat a prejudiciului

cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului

la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești.

Reclamantul a susținut că cauza penală pornită la 30 octombrie 2008 nu este

dificilă din punct de vedere factologic sau juridic, nu prezintă nici o complexitate,

deoarece în cadrul dosarului nu a fost necesară efectuarea unor acțiuni procedurale

complexe cum ar fi audierea experților, a specialiștilor, numirea expertizelor și alte

acțiuni, care ar împiedica luarea unei hotărâri definitive într-un termen rezonabil, se

cunosc toate persoanele vinovate, toate probele au fost prezentate, acumulate, însă nu

se dorește finisarea urmăririi penale și trimiterea dosarului în instanța de judecată.

Consideră că având calitate de parte vătămată, s-a comportat conform legislației

în vigoare, s-a prezentat la toate citațiile organului de urmărire penală, a prezentat toate

probele necesare, acte, video, declarații, a întocmit și a prezentat în termenul stabilit de

lege explicațiile, probele, acțiunea civilă și alte documente necesare pentru soluționarea

cauzei, iar tergiversarea examinării și finisării cauzei se datorează exclusiv

comportamentului abuziv al organului de urmărire penală și al procurorilor, care

intenționat tergiversează finisarea urmăririi penale și trimiterea dosarului în judecată,

îndeosebi comportamentul abuziv al procurorilor în Procuratura Călărași.

Finisarea urmăririi penale și trimiterea cauzei penale în instanța de judecată este

extrem de importantă, întrucât este vorba despre încălcarea dreptului la examinarea și

finisarea în termen rezonabil a cauzei penale pornită încă la 30 octombrie 2008, în urma

căruia a suportat un prejudiciu în mărime de 3 250 000 lei, pe care timp de 10 ani și 4

luni nu-l poate recupera. Estimează prejudiciul material cauzat în mărime de 3 250 000

lei, sumă admisă prin ordonanța procurorului, iar prejudiciul moral în mărime de 80

2

000 lei, care este cu mult mai mică decât sumele oferite de Curtea Europeană pentru

Drepturile Omului în cauze similare decise împotriva Moldovei. Cuantumul

prejudiciului moral se demonstrează prin sentimentele de frustrare cauzate de caracterul

ilegal al acțiunilor organului de urmărire penală și al procurorilor, comise vădit contrar

legislației; suferințele continue din cauza nenumăratelor refuzuri de a finisa cauza în

termen rezonabil și a o trimite în instanța de judecată; anxietate cauzată de

incertitudinea creată de procurori și ofițeri de urmărire penală, din comportamentul

cărora reclamantul a înțeles că ilegalitățile comise în privința familiei Străisteanu, în

viziunea lor, este o normă de drept; dificultatea în depășirea obstacolelor impuse de

acțiunile ilegale din cauza ignorării intenționate a legislației în vigoare naționale și

crearea condițiilor pentru a-și apăra drepturile numai în instanța Curții Europene,

suportând astfel cheltuieli materiale suplimentare. Prejudiciul material și moral este în

directă legătură cu acțiunea ilegală a organului de urmărire penală și a procurorilor.

Este în afara oricăror dubii că a fost pornită o cauză penală încă la 30 octombrie 2008,

însă prin refuzurile repetate și nemotivate de a finisa cauza penală, în termen

procedural, procurorii au trecut peste termenul rezonabil necesar pentru examinarea

cauzei penale din 30 octombrie 2008, iar circumstanțele în care procurorii refuză să

acționeze au provocat daune morale și materiale irecuperabile. Încălcarea obligațiilor

și a competenței prevăzute de lege de către organul de urmărire penală și procurori i-a

cauzat reclamantului prejudiciu moral, care dă temei pentru răspunderea delictuală a

statului.

Prin hotărârea din 18 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a admis

parțial cererea de chemare în judecată înaintată de către Gheorghe Străisteanu. S-a

constatat faptul încălcării dreptului reclamantului la examinarea în termen rezonabil a

acțiunii civile în procesul penal și s-a dispus încasarea din contul bugetului de stat prin

intermediul Ministerului Justiției suma de 3 000 lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat

prin încălcarea dreptului la examinarea în termen rezonabil a acțiunii civile înaintate în

procesul penal. În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. (f.d. 57, 62-65)

La 26 aprilie 2019 și la 17 mai 2019 Gheorghe Străisteanu și Procuratura Generală

au declarat apeluri împotriva hotărârii din 18 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru.

Prin decizia din 26 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de către Gheorghe Străisteanu și s-a admis apelul declarat de către Procuratura

Generală. S-a casat hotărârea din 18 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

în partea, prin care a fost admisă cererea de chemare în judecată depusă de către

Gheorghe Străisteanu și s-a dispus constatarea faptului încălcării dreptului la

examinarea în termen rezonabil a acțiunii civile înaintată în procesul penal, cu încasarea

din bugetul de stat în beneficiul lui Gheorghe Străisteanu a prejudiciului moral în

mărime de 3000 lei, cauzat prin încălcarea dreptului la examinarea în termen rezonabil

a acțiunii civile înaintate în dosarul penal, cu emiterea în această parte a unei noi

hotărâri, prin care capetele de pretenții nominalizate s-au respins ca fiind nefondate. În

rest, s-a menținut hotărârea instanței de fond, în partea în care acțiunea a fost respinsă.

(f.d. 115, 116-123)

La 31 octombrie 2019 Gheorghe Străisteanu a declarat recurs împotriva deciziei

din 26 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 18 aprilie 2019 a

3

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând casarea deciziei instanței de apel și

parțial hotărârea instanței de fond, cu admiterea integral a cererii de chemare în

judecată. (f.d. 133-141)

În motivarea recursului recurentul a invocat că decizia instanței de apel și parțial

hotărârea instanței de fond sunt ilegale, emise contrar prevederilor legale naționale și

internaționale.

Consideră că concluzia instanței de apel de respingere a acțiunii este eronată,

deoarece termenul de examinare a acțiunii civile în cadrul procesului penal, nu este un

termen rezonabil. Timp de 12 ani organul de urmărire penală și procurorii nu au

întreprins nici o măsură conform legii pentru a urgenta finisarea urmăririi penale, cu

transmiterea cauzei instanței de judecată pentru examinarea în fond.

Totodată, consideră că decizia instanței de apel nu corespunde cerințelor din art.

241 alin. (5) Cod de procedură civilă.

Cererea de recurs a fost recepționată de către intimatul Ministerul Justiției la 28

noiembrie 2019 și de către Procuratura Generală la 26 noiembrie 2019. (f. d. 145, 146).

Până la data examinării cauzei, intimații nu au depus referințe, prin care să-și

exprime poziția cu privire la recursul declarat.

În procedura de filtru, prevăzută de articolul 440 alin. (2) Cod de procedură civilă,

completul de judecată a constatat că obiectul prezentei cereri se referă la decizia din 26

septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, care intră în categoria de acte specificate în

articolul 429 alin. (1) Cod de procedură civilă. În același timp, materialele cauzei

confirmă că cererea nu a fost examinată anterior.

Cu privire la termenul de declarare a recursului, completul de admisibilitate a

stabilit că decizia integrală contestată a fost expediată la 16 octombrie 2019 și publicată

pe pagina web „Portalul instanțelor naționale de judecată” la 23 octombrie 2019 (f. d.

124). Recursul a fost predat la oficiul poștal la 31 octombrie 2019, care constituie data

depunerii actului de procedură la Curtea Supremă de Justiție, în acord cu art. 112 alin.

(3) Cod de procedură civilă (f.d. 133-142). Drept consecință, s-a constatat că cererea

dedusă judecății a fost declarată în limitele temporale prevăzute la articolul 434 alin.

(1) Cod de procedură civilă.

În aceeași ordine de idei, completul de filtru a verificat esența și temeiurile

recursului, inclusiv dacă argumentele recurentului referitoare la ilegalitatea deciziei

atacate întrunesc criteriile formale din articolul 432 alin. (2) și (4) din Codul de

procedură civilă.

Pe baza celor analizate, prin încheierea din 24 decembrie 2019 a Curții Supreme

de Justiție, cererea menționată mai sus s-a considerat admisibilă pentru examinarea în

fond.

În conformitate cu articolele 441 și 444 din Codul de procedură civilă, recursul s-

a examinat de un complet de 5 judecători, fără înștiințarea participanților la proces, însă

data și ora ședinței a fost plasată pe pagina web a Curții Supreme de Justiție. Astfel,

Colegiul a decis inoportună invitarea acestora, întrucât argumentele expuse în cererea

de recurs au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței verificarea

legalității hotărârii atacate. În esență, recurentul și intimatul au avut posibilitatea să își

prezinte poziția în scris și să răspundă la concluziile părții adverse. Cu titlu subsidiar,

nici un participant nu a solicitat audierea publică a cauzei sale (a se vedea, mutatis

4

mutandis, Auza Vilho Eskelinen și alții vs Finlanda, 19 aprilie 2007, parag. 72 – 75,

Eriksson vs Suedia, 12 aprilie 2012, parag. 66, 72, Pönkä vs Estonia, 8 noiembrie 2016,

parag. 33 – 34, decizia nr. 95 din 19 decembrie 2016 a Curții Constituționale, parag. 26

– 27).

Examinând materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în cererea de

recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție conchide că recursul declarat urmează a fi respins din următoarele

considerente.

Conform art. 445 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă instanța de recurs, după

ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină decizia instanței de

apel și, după caz, hotărârea primei instanțe, precum și încheierile atacate cu recurs.

În conformitate cu art. 118 alin. (3) Cod de procedură civilă circumstanțele care

au importanță pentru soluționarea justă a cauzei sunt determinate definitiv de instanța

judecătorească pornind de la pretențiile și obiecțiile părților și ale altor participanți la

proces, precum și de la normele de drept material și procedural ce urmează a fi aplicate.

În conformitate cu art. 130 alin. (1) și (3) Cod de procedură civilă instanța

judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea

multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în

ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. Nici un fel de probe nu au

pentru instanța judecătorească o forță probantă prestabilită fără aprecierea lor. Fiecare

probă se apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea, veridicitatea ei, iar

toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă și suficiența pentru

soluționarea cauzei.

În speță, Colegiul lărgit reține că Gheorghe Străisteanu a depus cerere de chemare

în judecată, prin care a solicitat constatarea faptului încălcării dreptului reclamantului

la examinarea în termen rezonabil a cauzei penale intentate în baza cererii depuse de

reclamant la data de 30 octombrie 2008, încasarea din contul bugetului de stat prin

intermediul Ministerului Justiției a sumei de 3 250 000 lei cu titlu de prejudiciu material

cauzat prin încălcarea gravă a dreptului la examinarea și finisarea în termen rezonabil

a cauzei penale și crearea obstacolelor timp de 10 ani și 4 luni în repararea prejudiciului

cauzat din contul persoanelor vinovate, care au comis infracțiunea, prin protejarea

infractorilor, încasarea din contul bugetului de stat a sumei de 80 000 lei cu titlu de

prejudiciu moral.

Prin hotărârea din 18 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a admis

parțial cererea de chemare în judecată înaintată de către Gheorghe Străisteanu. S-a

constatat faptul încălcării dreptului reclamantului la examinarea în termen rezonabil a

acțiunii civile în procesul penal și s-a dispus încasarea din contul bugetului de stat prin

intermediul Ministerului Justiției a sumei de 3 000 lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat

prin încălcarea dreptului la examinarea în termen rezonabil a acțiunii civile înaintate în

procesul penal. În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 26 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de către Gheorghe Străisteanu și s-a admis apelul declarat de către Procuratura

Generală. S-a casat hotărârea din 18 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

în partea, prin care a fost admisă cererea de chemare în judecată depusă de către

Gheorghe Străisteanu, cu emiterea în această parte a unei noi hotărâri de respingere a

5

acțiunii. În rest, s-a menținut hotărârea instanței de fond, în partea în care acțiunea a

fost respinsă.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit constată că instanța

de apel corect a respins acțiunea lui Gheorghe Străisteanu, dar motivarea soluției este

neclară. Respingând recursul, instanța de recurs consideră necesar a da propria motivare

a netemeiniciei acțiunii formulate de către Gheorghe Străisteanu, după cum urmează.

Convenția Europeană pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, în art. 6 § 1, statuează că, orice persoană are dreptul de a-i fi examinată

cauza în mod echitabil, public și într-un termen rezonabil, de către un tribunal

independent și imparțial, stabilit prin lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor

și obligațiilor cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie penală

îndreptată împotriva sa.

Articolul 6 § 1 din Convenție sub aspectul său penal, poate fi invocat numai de

persoana căreia i s-a înaintat o acuzație. O excepție constituie situația când victima unei

infracțiuni pretinde durata nerezonabilă a procedurilor penale în legătură cu

imposibilitatea soluționării aspectului civil, și anume examinarea excesiv de lungă a

acțiunii sale civile în cadrul procedurilor penale. În această situație poate fi apreciată și

durata procedurilor penale, dar începând cu momentul înaintării acțiunii civile, și doar

luându-se în considerație criteriile aplicabile procedurilor civile.

Remediul intern privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin

încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la

executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, și anume, Legea nr. 87 din

21.04.2011 stabilește că orice persoană fizică sau juridică, ce consideră că i-a fost

încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în

termen rezonabil a hotărârii judecătorești, poate adresa în instanța de judecată o cerere

de chemare în judecată privind constatarea unei astfel de încălcări și repararea

prejudiciului cauzat prin această încălcare, în condițiile stabilite de prezenta Lege și de

legislația procedurală civilă. (2) Repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea

dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în

termen rezonabil a hotărârii judecătorești se face doar în măsura în care încălcarea a

avut loc din cauze ce nu pot fi imputate exclusiv persoanei care a depus cererea de

reparare a prejudiciului.

Conform art. 4 alin. (1)-(3) din Legea nr. 87 din 21.04.2011 privind repararea de

către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen

rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești, sarcina probațiunii lipsei de încălcare a dreptului la judecarea în termen

rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești și a lipsei suportării unui prejudiciu moral îi revine Ministerului Justiției,

iar sarcina de a dovedi suportarea prejudiciului material cauzat prin această încălcare și

suportarea costurilor și cheltuielilor de judecată îi revine reclamantului. (2) Instanța de

judecată care examinează în fond cauza, organul de urmărire penală, autoritatea

implicată în proces sau, după caz, executorul judecătoresc ori autoritatea responsabilă

de executarea hotărârii judecătorești prezintă Ministerului Justiției un raport motivat

privind modul de respectare a termenului rezonabil și, după caz, dosarul sau o copie de

pe dosar. (3) Raportul privind modul de respectare a termenului rezonabil se prezintă

6

în scris și va conține: numele și prenumele judecătorului, ale reprezentantului autorității

implicate în proces, ale executorului judecătoresc sau ale reprezentantului autorității

responsabile de executare a hotărârii judecătorești; date despre acțiunile procesuale

întreprinse, termenele de realizare și motivarea acestora; date despre acțiunile

procesuale întreprinse în vederea accelerării procedurii de judecare, după caz; alte date

relevante privind respectarea termenului rezonabil.

Potrivit raportului nr. 46/19-496 din 11.03.2019, întocmit de către Procurorul-șef

al Procuraturii raionului Călărași, Igor Chiriac, cauza penală nr. 2009330368 a fost

pornită de către SUP a CPR Strășeni, conform indicilor infracțiunii prevăzute de art.

186 alin. (5) Cod Penal pe faptul că în perioada 23 octombrie 2007 până la finele anului

2008, persoane necunoscute, intenționat, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei

persoane, au sustras pe ascuns de pe teritoriul Gospodăriei Țărănești, amplasate în satul

Țigănești, r-nul Strășeni, în nemijlocită apropriere a mănăstirii din localitate, bunuri

materiale în sumă de 3 250 000 lei ce aparțineau familiei Străisteanu, astfel cauzând

părții vătămate o daună materială în proporții deosebit de mari.

La 09 februarie 2011 urmărirea penală pe cauza penală nr. 2009330368 a fost

suspendată în temeiul art. 2871 alin. (1) pct. 2 Cod procedură penală până la stabilirea

persoanelor care au comis infracțiunea.

La 23 martie 2011 ordonanța de suspendare a urmăririi penale pe cauza penală nr.

2009330368 a fost anulată fiind dispusă efectuarea urmăririi penale în continuare.

La 12 septembrie 2011 urmărirea penală pe cauza penală nr. 2009330368 a fost

suspendată în temeiul art. 2871 alin. (1) pct. 2 Cod de procedură penală până la stabilirea

persoanelor care au comis infracțiunea.

La 04 noiembrie 2011 ordonanța de suspendare a urmăririi penale pe cauza penală

nr. 2009330368 a fost anulată, fiind dispusă efectuarea urmăririi penale în continuare.

La 28 iunie 2012 urmărirea penală pe cauza penală nr. 2009330368 a fost

suspendată în temeiul art. 2871 alin. (1) pct. 2 Cod de procedură penală până la stabilirea

persoanelor care au comis infracțiunea.

La 07 iulie 2012 prin ordonanța Procurorului General Adjunct, Eugen Rusu a fost

reluată urmărirea penală și retrasă cauza penală a SUP CPR Strășeni și transmisă pentru

executarea urmăririi penale organului de urmărire penală a IP Călărași.

La 26 august 2014 urmărirea penală pe cauza penală nr. nr. 2009330368 a fost

suspendată în temeiul art. 2871 alin. (1) pct. 2 Cod de procedură penală până la stabilirea

persoanelor care au comis infracțiunea.

La 24 septembrie 2014 a fost reluată urmărirea penală pentru efectuarea urmăririi

penale suplimentare.

În cadrul urmăririi penale pe cauza penală nr. 2009330368 au fost întreprinse

numeroase acțiuni de urmărire penală de către organul de urmărire penală în vederea

identificării pensoanelor care au comis infracțiunea prevăzută de art. 186 alin. (5) Cod

Penal, însă rezultate pozitive n-a fost posibil de obținut.

Astfel, în cadrul urmăririi penale au fost audiate mai multe persoane, printre care

persoana vătămată Natalia Străisteanu și martorii Mihail Lipovan, Gheorghe Costiș,

Mihail Cotelea, Ion Zinovei, Galina Cibotari, Tudor Bidiniuc, Constantin Țaca, Pavel

Bugaci, Mihail Grosu, Constantin Lipovan, Victor Mustuș, Gheorghe Stolnic, Semion

Druncea, Leonid Antir, însă aceștea nu au putut furniza informații pertinente și

7

importante în vederea identificării persoanelor care au comis infracțiunea, iar

declarațiile acestora nu au indicat la o anumită persoană care ar fi putut fi recunoscută

în calitate de bănuit sau învinuit pe cauza dată.

De asemenea, s-au efectuat cercetări la fața locului, și anume, la data de 13

septembrie 2009 pe terenul din apropierea Mănăstirii din satul Țigănești, la data de 05

iulie 2011 în gospodăria lui Mihail Mistreț, la data de 25 iulie 2011 pe drumul ce duce

la Mănăstirea Țigănești, teritoriul ce a aparținut familiei Străiteanu, în prezența

părintelui Spiridon și a lui Semion Marin, la data de 25 iulie 2011 pe teritoriul

Mănăstirii „Adormirea Măicii Domnului” din satul Țigănești în prezența lui Semion

Marin și Ion Costru, însă careva bunuri sustrase nu au fost depistate.

În conformitate cu art. 57 Cod de procedură penală au fost adresate suplimentar

comisii rogatorii organului de urmărire penală pentru stabilirea prin măsuri speciale de

investigație a martorilor oculari și a persoanelor care au comis infracțiunea, însă

rezultate pozitive nu au fost obținute.

La 01 august 2016 urmărirea penală pe cauza penală nr. 2009330368 a fost

suspendată în temeiul art. 2871 alin. (1) pct. 2 Cod de procedură penală până la stabilirea

persoanelor care au comis infracțiunea.

La 24 august 2016 la cererea părții vătămate Gheorghe Străisteanu a fost reluată

urmărirea penală pentru efectuarea urmăririi penale suplimentare.

Astfel, în cadrul urmăririi penale suplimentare au fost audiate mai multe persoane,

printre care persoana vătămată Natalia Străisteanu și martorii Gheorghe Sapojnic, Ion

Diacenco, Maria Cașcei, Ion Bulgaru, însă aceștea nu au putut furniza informații

pertinente și importante în vederea identificării persoanelor care au comis infracțiunea,

iar declarațiile acestora nu au indicat la o anumită persoană, care ar fi putut fi

recunoscută în calitate de bănuit sau învinuit pe cauza dată.

În conformitate cu art. 57 Cod de procedură penală au fost adresate suplimentar

comisii rogatorii organului de urmărire penală pentru stabilirea prin măsuri speciale de

investigație a martorilor oculari și a persoanelor care au comis infracțiunea, însă

rezultate pozitive nu au fost obținute.

La 14 octombrie 2016 urmărirea penală pe cauza penală nr. 2009330368 a fost

suspendată în temeiul art. 2871 alin. (1) pct. 2 Cod de procedură penală până la stabilirea

persoanelor care au comis infracțiunea.

La 07 februarie 2017, la cererea părții vătămate Gheorghe Străiteanu a fost reluată

urmărire penală pentru efectuarea urmăririi penale suplimentare.

La 21 februarie 2016 la cererea părții vătămate Gheorghe Străisteanu a fost

recunoscut ca parte civilă.

La 15 februarie 2017, în baza plângerii părții vătămate Gheorghe Străisteanu au

fost înaintate două demersuri privind efectuarea perchezițiilor la domiciliul lui Mihail

Mistreț, anul nașterii 1950, situat în satul Țigănești, r-nul Călărași și pe teritoriul și în

imobilele ce aparțin Mănăstirii Țigănești situate pe teritoriul satului Țigănești, însă prin

încheierile Judecătoriei Călărași din 20 februarie 2017 demersurile au fost respinse ca

fiind neîntemeiate.

La 01 martie 2017 au fost depuse recursuri împotriva încheierilor Judecătoriei

Călărași din 20 februarie 2017, însă prin decizia din 16 martie 2017 a Curții de Apel

Chișinău recursurile procurorului au fost respinse.

8

Astfel, în cadrul urmăririi suplimentare au fost audiate mai multe persoane, printre

care călugării Iurie Blinov, Nicolae Moraru, Vasile Vasilache, Ruslan Pașa, Fiodor

Buruiană și martorul Alexei Zatic, însă aceștea nu au putut furniza informații pertinente

și importante în vederea identificării persoanelor care au comis infracțiunea, iar

declarațiile acestora nu au indicat la o anumită persoană, care ar fi putut fi recunoscută

în calitate de bănuit sau învinuit pe cauza dată.

La 19 octombrie 2017 urmărirea penală pe cauza penală nr. 2009330368 a fost

suspendată în temeiul art. 2871 alin. (1) pct. 2 Cod de procedură penală până la stabilirea

persoanelor care au comis infracțiunea.

La 14 decembrie 2017 a fost reluată urmărirea penală pe cauza penală nr.

2009330368 pentru efectuarea urmăririi penale suplimentare.

La 19 iunie 2018, urmărirea penală pe cauza penală nr. 2009330368 a fost

suspendată în temeiul art. 2871 alin. (1) pct. 2 Cod de procedură penală până la stabilirea

persoanelor care au comis infracțiunea.

În anul 2019 a fost reluată urmărirea penală pe cauza penală nr. 2009330368

pentru efectuarea urmăririi penale suplimentare.

La 08 aprilie 2016 Gheorghe Străisteanu s-a adresat judecătorului de instrucție din

Judecătoria Călărași cu plângerea, privind constatarea încălcării dreptului la efectuarea

și finisarea urmăririi penale în termen rezonabil pe cauza penală nr. 2009330368.

Prin încheierea din 18 aprilie 2016 a Judecătoriei Călărași plângerea lui Gheorghe

Străisteanu privind constatarea încălcării dreptului la efectuarea și finisarea urmăririi

penale în termen rezonabil pe cauza penală nr. 2009330368 a fost respinsă.

Totodată, s-a constatat că în cadrul urmăririi penale nici o persoană nu a avut

calitate de bănuit sau învinuit, la moment persoanele care au comis infracțiunea nu sunt

stabilite și cauza penală nu poate fi expediată în judecată, iar de fiecare dată, reluarea

urmăririi penale după suspendarea urmăririi penale s-a dispus în vederea verificării

dacă au apărut circumstanțe noi, care ar avea importanță la stabilirea persoanelor

vinovate și expedierea cauzei penale în judecată.

Gheorghe Străisteanu a invocat că este încălcat termenul rezonabil de examinare

a acțiunii civile, ceea ce nu poate fi reținut de instanța de recurs, ori este evident că în

cauza penală, în care Gheorghe Străisteanu s-a constituit ca parte civilă cu pretenții

materiale, până la moment nu au fost identificate persoanele care au cauzat

reclamantului prejudiciul material și moral.

Potrivit art. 225 Cod de procedură penală judecarea acțiunii civile în procesul

penal se efectuează de către instanța care soluționează cauza penală.

În speța analizată se observă că Ghoerghe Străisteanu a reclamat la poliție cazul

de furt al averii sale la 30 octombrie 2008, indicând că acțiunile infractorilor ar fi avut

loc în interiorul de timp de la 30 octombrie 2008 și până la finele anului 2008, fără a

prezenta careva indici cu privire la autorii infracțiunii comise.

Statul a pus la dispoziție lui Gheorghe Străisteanu instrumente de realizare a

dreptului său prin pornirea urmăririi penale și investigații active privind căutarea

făptuitorilor, care până la moment nu sunt identificați, respectiv cauza penală nu poate

fi deferită justiției pentru examinarea în fond, inclusiv și pentru soluționarea acțiunii

civile.

9

Astfel, deși Gheorghe Străisteanu s-a constituit ca parte civilă și a înaintat în

procesul penal o acțiune civilă, acceptată de organul de urmărire penală, acțiunea civilă

nu este îndreptată către persoane concrete, respectiv examinarea ei depinde de

identificarea persoanelor vinovate.

Reieșind din cele menționate, nu se poate constata că a avut loc încălcarea

termenului rezonabil la examinarea acțiunii civile a lui Gheorghe Străisteanu, ori până

la moment persoanele vinovate nu au fost identificate în dosarul penal, iar acțiunea

civilă nu a fost îndreptată împotriva unor persoane concrete.

În astfel de circumstanțe, nu pot fi reținute criticile formulate în recurs cu privire

la ilegalitatea deciziei instanței de apel, deoarece sunt nejustificate și se combat prin

constatările relatate, mai mult că decizia atacată a fost adoptată cu respectarea și

aplicarea corectă a legislației procedurale și materiale.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că argumentele invocate

de către recurent sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge

recursul și a menține decizia din 26 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide :

Se respinge recursul declarat de către Gheorghe Străisteanu.

Se menține decizia din 26 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău emisă în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Gheorghe Străisteanu

împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Procuratura Generală cu privire

la constatarea faptului încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a acțiunii

civile intentate în cadrul unei cauze penale, repararea prejudiciului material și moral.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecători Nina Vascan

Sveatoslav Moldovan

Nicolae Craiu

Maria Ghervas

10