2ra-49/20 — desfacerea casatoriei

dosar nr. 2ra-49/2020 prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, judecător: (N. Arabadji) instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău judecători: (E. Clim, O. Cojocaru, S. Iorgov) Î N C H E I E R E 29 ianuarie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Victor Burduh Nina Vascan examinând admisibilitatea recursului declarat de Olga Strijova, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Oleg Strijov împotriva Olgăi Strijova cu privire la desfacerea căsătoriei, împotriva deciziei din 21 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins apelul declarat de Olga Strijova și s-a menținut hotărârea din 26 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, c o n s t a t ă : La 27 noiembrie 2017, Oleg Strijov, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Olgăi Strijova cu privire la desfacerea căsătoriei.

În motivarea acțiunii, reclamantul Oleg Strijov, a indicat că a încheiat căsătoria cu pârâta Olga Strijova la 07 decembrie 2013 fiind înregistrată la Oficiul Stării Civile sect. Rîșcani mun. Chișinău sub nr. 1103 și din căsătorie nu au copii minori. Peste o perioadă de timp s-au început certuri, care deseori se finaliza cu aplicarea violenței din partea ambilor, mai mult ca atât, a fost chemată de multe ori și poliția. Reclamantul Oleg Strijov a declarat că la data de 01 iunie 2017 pîrîta Olga Strijova nu i-a permis să între în apartamentul său, din care motiv a plecat din apartament pentru a evita certurile și provocările. La moment locuiește cu o altă femeie cu care are intenția de a întemeia familie, din care motive a solicitat, în baza art. 37 Codul familiei, desfacerea căsătoriei.

Reclamantul Oleg Strijov a solicitat admiterea acțiunii, desfacerea căsătoriei încheiată între Oleg Strijov și Olga Strijova la 07 decembrie 2013 și înregistrată la 1 Oficiul Stării Civile sectorul Rîșcani, mun. Chișinău. Prin hotărîrea din 26 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost admisă cererea de chemare în judecată depusă de Oleg Strijov împotriva Olgăi Strijova cu privire la desfacerea căsătoriei, s-a desfăcut căsătoria încheiată între Oleg Strijov și Olga Strijova (Pogonea) înregistrată la 07 decembrie 2013 de către Oficiul Stării Civile sect. Rîșcani mun. Chișinău actul de căsătorie nr. 1103. Prin decizia din 21 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul declarat de Olga Strijova și s-a menținut hotărârea din 26 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Oleg Strijov împotriva Olgăi Strijova cu privire la desfacerea căsătoriei.

În susținerea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că la data de 07 decembrie 2013 de către Oficiul Stare Civilă Rîșcani, municipiul Chișinău, a fost înregistrată căsătoria între Oleg Strijov și Olga Strijova. Instanța de apel a constatat că Oleg Strijov și Olga Strijova nu mai întrețin relații de familie, locuiesc separat de mai mult de 4 luni, nu duc o gospodărie comună. Mai mult, Oleg Strijov a întemeiat deja o altă familie, circumstanțe ce denotă faptul, că convețuirea soților și păstrarea familiei în continuare sînt imposibile.

Instanța de apel consideră justă concluzia instanței de fond precum că viața comună de mai departe a soților și menținerea familiei acestora este imposibilă or, reieșind din faptul că, reprezentantul pîrîtei a invocat faptul că, dînsa dorește să păstreze familia, prima instanță, a acordat părților termen de împăcare timp de 2 luni și ulterior 1 lună, în conformitate cu art. 37 Codul familiei, însă aceste măsuri de împăcare nu au dat efecte. Totodată, instanța de apel a apreciat critic argumentele apelantei precum că, ultima nu a fost citată în modul corespunzător, prin ce i-a fost lezat accesul liber la justiție și precum că nu a fost citată la adresa de la domiciliu or, potrivit buletinului de identitate nr. B42041826 eliberat de ÎS „Cris Registru” la data de 25 noiembrie 2015, Olga Strijova este domiciliată la adresa mun.

Chișinău, str. xxxxxxx, nr. xx, bl. x2, ap. xx. Totodată, a fost constatat cu certitudine că, Olga Strijova a fost citată pentru ședința de judecată din data de 22 decembrie 2017, ora 11:40, fapt confirmat prin avizul de recepție nr. DS2100083854AS, contrasemnat de către ultima. Instanța de apel a mai reținut că Olga Strijova a fost citată și pentru ședința de judecată din data de 22 februarie 2018, ora 08:40, fapt confirmat prin avizul de recepție nr. DS2100157922AS, la fel contrasemnat de către ultima.

Prin urmare, apelanta fiind parte interesată în soluționarea prezentei cauze, fiind conștientă că, pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani se află spre examinare cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Oleg Strijov împotriva Olgăi Strijova privind desfacerea căsătoriei, precum și fiind citată în mod legal, urma să se prezinte în ședința de judecată din 22 februarie 2018 când a avut loc examinarea cauzei în fond, sau obligația apelantei în conformitate cu prevederile art. 56 alin.(3) și art. 61 alin. (1) Codul de procedură civilă, este de a se folosi cu bună-credință de 2 drepturile sale procedurale. Instanța de apel a reținut că hotărârea primei instanțe este întemeiată și legală, iar temeiurile invocate de către apelantă sunt neîntemeiate, instanța de apel ajungând la concluzia de a respinge apelul declarat de Olga Strijova și de a menține hotărârea primei instanțe.

La 16 iulie 2019, Olga Strijova, a declarat recurs împotriva deciziei din 21 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărârii de respingere a acțiunii. În motivarea recursului recurenta a invocat că instanțele judecătorești inferioare nu au dat o apreciere corectă tuturor circumstanțelor cauzei și că concluziile instanțelor judecătorești inferioare sunt în contradicție cu materialele cauzei, astfel interpretând în mod eronat legea. Recurenta Olga Strijova a indicat că prima instanță a examinat cauza în lipsa sa, nefiind citată în mod corespunzător la adresa de domiciliu prin care fapt i-a fost lezat dreptul de acces liber la justiție.

Recurenta Olga Strijova a mai indicat că instanțele judecătorești inferioare au examinat superifical toate circumstanțele importante pentru examinarea corectă a cauzei, au fost ignorate probele acumulate în prezenta cauză fiind emise hotărârii neîntemeiate. În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. După cum denotă materialele cauzei, copia deciziei motivate din 21 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost expediată participanților la proces la data de 19 septembrie 2019, prin scrisoarea de expediere nr. 9739 (f.d. 93, vol. I), însă dovada recepționării acesteia la materialele cauzei lipsește.

În aceste circumstanțe, instanța de recurs precizează că recursul, a fost depus de Olga Strijova, la data de 16 iulie 2019, cu respectarea termenului prevăzut la art. 434 Cod de procedură civilă. La 18 octombrie 2019, în adresa intimatului Oleg Strijov a fost expediată copia recursului declarat de Olga Strijova, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței. La 15 noiembrie 2019 Oleg Strijov, reprezentat de avocatul Alexandr Primac, a depus referință prin care a solicitat declararea recursului inadmisibil. Examinând temeiurile recursului declarat de Olga Strijova, în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele 3 indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Olga Strijova, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat de Olga Strijova, se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială, sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul, exercitat conform secțiunii a II-a, are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute la art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii, sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii, doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor, stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă. Din recursul declarat de Olga Strijova, nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes 4 (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera inadmisibil recursul declarat de Olga Strijova.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se consideră inadmisibil recursul declarat de Olga Strijova, împotriva deciziei din 21 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Oleg Strijov împotriva Olgăi Strijova cu privire la desfacerea căsătoriei. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas Judecătorii Victor Burduh Nina Vascan 5