2ra-49/20 — desfacerea casatoriei

dosar nr. 2ra-49/2020

prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, judecător: (N. Arabadji)

instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău judecători: (E. Clim, O. Cojocaru, S. Iorgov)

Î N C H E I E R E

29 ianuarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului declarat de Olga Strijova,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Oleg Strijov

împotriva Olgăi Strijova cu privire la desfacerea căsătoriei,

împotriva deciziei din 21 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins apelul declarat de Olga Strijova și s-a menținut hotărârea din 26 septembrie

2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă :

La 27 noiembrie 2017, Oleg Strijov, a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Olgăi Strijova cu privire la desfacerea căsătoriei.

În motivarea acțiunii, reclamantul Oleg Strijov, a indicat că a încheiat

căsătoria cu pârâta Olga Strijova la 07 decembrie 2013 fiind înregistrată la Oficiul

Stării Civile sect. Rîșcani mun. Chișinău sub nr. 1103 și din căsătorie nu au copii

minori. Peste o perioadă de timp s-au început certuri, care deseori se finaliza cu

aplicarea violenței din partea ambilor, mai mult ca atât, a fost chemată de multe ori

și poliția.

Reclamantul Oleg Strijov a declarat că la data de 01 iunie 2017 pîrîta Olga

Strijova nu i-a permis să între în apartamentul său, din care motiv a plecat din

apartament pentru a evita certurile și provocările. La moment locuiește cu o altă

femeie cu care are intenția de a întemeia familie, din care motive a solicitat, în baza

art. 37 Codul familiei, desfacerea căsătoriei.

Reclamantul Oleg Strijov a solicitat admiterea acțiunii, desfacerea căsătoriei

încheiată între Oleg Strijov și Olga Strijova la 07 decembrie 2013 și înregistrată la

1

Oficiul Stării Civile sectorul Rîșcani, mun. Chișinău.

Prin hotărîrea din 26 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, a fost admisă cererea de chemare în judecată depusă de Oleg Strijov

împotriva Olgăi Strijova cu privire la desfacerea căsătoriei, s-a desfăcut căsătoria

încheiată între Oleg Strijov și Olga Strijova (Pogonea) înregistrată la 07 decembrie

2013 de către Oficiul Stării Civile sect. Rîșcani mun. Chișinău actul de căsătorie

nr. 1103.

Prin decizia din 21 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de Olga Strijova și s-a menținut hotărârea din 26 septembrie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în cauza civilă la cererea de chemare în

judecată depusă de Oleg Strijov împotriva Olgăi Strijova cu privire la desfacerea

căsătoriei.

În susținerea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că la data de

07 decembrie 2013 de către Oficiul Stare Civilă Rîșcani, municipiul Chișinău, a

fost înregistrată căsătoria între Oleg Strijov și Olga Strijova.

Instanța de apel a constatat că Oleg Strijov și Olga Strijova nu mai întrețin

relații de familie, locuiesc separat de mai mult de 4 luni, nu duc o gospodărie

comună. Mai mult, Oleg Strijov a întemeiat deja o altă familie, circumstanțe ce

denotă faptul, că convețuirea soților și păstrarea familiei în continuare sînt

imposibile.

Instanța de apel consideră justă concluzia instanței de fond precum că viața

comună de mai departe a soților și menținerea familiei acestora este imposibilă or,

reieșind din faptul că, reprezentantul pîrîtei a invocat faptul că, dînsa dorește să

păstreze familia, prima instanță, a acordat părților termen de împăcare timp de 2

luni și ulterior 1 lună, în conformitate cu art. 37 Codul familiei, însă aceste măsuri

de împăcare nu au dat efecte.

Totodată, instanța de apel a apreciat critic argumentele apelantei precum că,

ultima nu a fost citată în modul corespunzător, prin ce i-a fost lezat accesul liber la

justiție și precum că nu a fost citată la adresa de la domiciliu or, potrivit buletinului

de identitate nr. B42041826 eliberat de ÎS „Cris Registru” la data de 25 noiembrie

2015, Olga Strijova este domiciliată la adresa mun. Chișinău, str. xxxxxxx, nr. xx,

bl. x2, ap. xx. Totodată, a fost constatat cu certitudine că, Olga Strijova a fost citată

pentru ședința de judecată din data de 22 decembrie 2017, ora 11:40, fapt

confirmat prin avizul de recepție nr. DS2100083854AS, contrasemnat de către

ultima.

Instanța de apel a mai reținut că Olga Strijova a fost citată și pentru ședința de

judecată din data de 22 februarie 2018, ora 08:40, fapt confirmat prin avizul de

recepție nr. DS2100157922AS, la fel contrasemnat de către ultima. Prin urmare,

apelanta fiind parte interesată în soluționarea prezentei cauze, fiind conștientă că,

pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani se află spre examinare cauza civilă la

cererea de chemare în judecată depusă de Oleg Strijov împotriva Olgăi Strijova

privind desfacerea căsătoriei, precum și fiind citată în mod legal, urma să se

prezinte în ședința de judecată din 22 februarie 2018 când a avut loc examinarea

cauzei în fond, sau obligația apelantei în conformitate cu prevederile art. 56 alin.(3)

și art. 61 alin. (1) Codul de procedură civilă, este de a se folosi cu bună-credință de

2

drepturile sale procedurale.

Instanța de apel a reținut că hotărârea primei instanțe este întemeiată și

legală, iar temeiurile invocate de către apelantă sunt neîntemeiate, instanța de apel

ajungând la concluzia de a respinge apelul declarat de Olga Strijova și de a

menține hotărârea primei instanțe.

La 16 iulie 2019, Olga Strijova, a declarat recurs împotriva deciziei din

21 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea

deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi

hotărârii de respingere a acțiunii.

În motivarea recursului recurenta a invocat că instanțele judecătorești

inferioare nu au dat o apreciere corectă tuturor circumstanțelor cauzei și că

concluziile instanțelor judecătorești inferioare sunt în contradicție cu materialele

cauzei, astfel interpretând în mod eronat legea.

Recurenta Olga Strijova a indicat că prima instanță a examinat cauza în lipsa

sa, nefiind citată în mod corespunzător la adresa de domiciliu prin care fapt i-a fost

lezat dreptul de acces liber la justiție.

Recurenta Olga Strijova a mai indicat că instanțele judecătorești inferioare au

examinat superifical toate circumstanțele importante pentru examinarea corectă a

cauzei, au fost ignorate probele acumulate în prezenta cauză fiind emise hotărârii

neîntemeiate.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

După cum denotă materialele cauzei, copia deciziei motivate din

21 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost expediată participanților la proces la

data de 19 septembrie 2019, prin scrisoarea de expediere nr. 9739 (f.d. 93, vol. I),

însă dovada recepționării acesteia la materialele cauzei lipsește.

În aceste circumstanțe, instanța de recurs precizează că recursul, a fost depus

de Olga Strijova, la data de 16 iulie 2019, cu respectarea termenului prevăzut la art.

434 Cod de procedură civilă.

La 18 octombrie 2019, în adresa intimatului Oleg Strijov a fost expediată

copia recursului declarat de Olga Strijova, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii referinței.

La 15 noiembrie 2019 Oleg Strijov, reprezentat de avocatul Alexandr

Primac, a depus referință prin care a solicitat declararea recursului inadmisibil.

Examinând temeiurile recursului declarat de Olga Strijova, în raport cu

materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

3

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Olga Strijova, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat de Olga Strijova, se referă la

dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă

încălcarea esențială, sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul, exercitat conform

secțiunii a II-a, are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material

și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în

fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție, reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute la art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii, sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii, doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor, stabilite în art. 130 Cod de procedură

civilă. Din recursul declarat de Olga Strijova, nu rezultă că instanța a apreciat

arbitrar probele.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

4

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului,

25 februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Olga Strijova.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Olga Strijova, împotriva deciziei

din 21 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare în

judecată depusă de Oleg Strijov împotriva Olgăi Strijova cu privire la desfacerea

căsătoriei.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

Judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

5