3ra-5/20 — contestarea actului administrativ si repararea prejudiciului moral

3ra-5/20 — contestarea actului administrativ si repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-5/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. L. Bagrin)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila)

DECIZIE

22 ianuarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

Victor Burduh

Mariana Pitic

examinând recursul depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de către Liudmila Cernei împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire

la contestarea actului administrativ și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 20 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost admis apelul declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale și a fost

modificată hotărârea din 29 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

constată:

La data de 22 octombrie 2018 Liudmila Cernei a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea

actului administrativ și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, prin Decretul Președintelui

Republicii Moldova nr. 978-III din 26 noiembrie 2002 a fost numită în funcția de

judecător la Judecătoria Ciocana, mun. Chișinău, iar prin Decretul Președintelui

Republicii Moldova nr. 1310-IV din 26 septembrie 2007 a fost numită în funcția de

judecător până la atingerea plafonului de vârstă.

A menționat că, prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 145/11

din 29 martie 2011 a fost aleasă în funcția de inspector-judecător al Inspecției

judiciare de pe lîngă Consiliul Superior al Magistraturii pe un termen de 4 ani, cu

detașarea din funcția de judecător pentru toată perioada mandatului, iar prin

hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 205/10 din 24 martie 2015 a fost

aleasă în funcția de inspector-judecător al Inspecției judiciare de pe lîngă Consiliul

Superior al Magistraturii pe un termen de 4 ani, cu detașarea din funcția de judecător

pentru toată perioada mandatului.

A susținut că, la data detașării din funcția de judecător și data demisionării din

această funcție, activând în funcția de inspector-judecător, a fost salarizată la nivelul

stabilit pentru judecătorii Curții de Apel.

1

A afirmat că, prin ordinul Președintelui Consiliului Superior al Magistraturii

nr.246-p din 20 noiembrie 2017, în temeiul prevederilor art. 4 alin. (3) și 7 alin. (2)

din Legea nr. 328 din 23 decembrie 2013 privind salarizarea judecătorilor și

procurorilor, cu modificările și completările ulterioare și ale art. 6 lit. e) din Legea

nr.947-XIII din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, i-a

fost stabilit salariul de funcție în cuantum de 4,3 salarii medii pe economie pentru

vechime în muncă în funcția de judecător de peste 15 ani, începând cu data de 30

noiembrie 2017.

A relevat că, începând cu data de 01 aprilie 2011, a primit salariul la nivelul

stabilit pentru judecătorii Curții de Apel (cuantum de 4 salarii medii pe economie),

iar începând cu data de 30 noiembrie 2017, i-a fost stabilit salariul de funcție în

mărime de 21861 de lei (4,3 salarii medii pe economie), din care lunar au fost

reținute impozitul pe venit, contribuțiile în fondul de pensii și asigurare medicală.

A invocat că, având o vechime de muncă de mai mult de 45 ani, dintre care

15 ani 04 luni a activat în funcția de judecător, a depus cerere de demisie, în baza

art.25 alin. (l) lit. a) și 26 alin. (3) din Legea nr. 544 din 20 iulie 1995 cu privire la

statutul judecătorului.

A declarat că, conform hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 163/8

din 20 martie 2018, a fost propus Președintelui Republicii Moldova eliberarea sa

din funcția de judecător în temeiul art. 25 alin. (l) lit. a) și 26 din Legea cu privire la

statutul judecătorului, în legătură cu cererea de demisie.

A notat că, prin Decretul Președintelui Republicii Moldova nr. 659-VIII din

26 martie 2018, în temeiul art. 25 alin. (l) lit. a) și 26 din Legea cu privire la statutul

judecătorului, a fost eliberată din funcția de judecător al Judecătoriei Chișinău, în

baza cererii de demisie.

A specificat că, în temeiul art. 26 alin. (3) din Legea cu privire la statutul

judecătorului, i-a fost achitată o indemnizație unică pentru 15 ani complet lucrați în

funcția de judecător, calculată din salariul mediu lunar, achitat pînă la momentul

demisiei și, anume, din salariul de funcție de 21861 de lei, din care s-au reținut

contribuțiile în fondul de pensii.

A relatat că, prin certificatul nr. 2052m/i din 23 august 2018, eliberat de către

Consiliul Superior al Magistraturii se confirmă faptul că, salariul său în funcția de

inspector judecător constituie 21861 de lei.

A mai relatat că, la data de 03 aprilie 2018 a depus la Oficiul Rîșcani (CTAS)

al Casei Naționale de Asigurări Sociale o cerere privind stabilirea pensiei pentru

vechimea în muncă în funcția de judecător.

A menționat că, în legătură cu faptul că, cererea din 03 aprilie 2018 privind

stabilirea pensiei de judecător nu a fost soluționată mai mult de 3 luni, la data de 20

iulie 2018 a depus o petiție la CTAS Rîșcani, mun. Chișinău, prin care a solicitat

răspuns la cererea depusă la data de 03 aprilie 2018, iar la începutul lunii august

2018 a primit răspunsul nr. 3813 din 21 iulie 2018, prin care ultima a informat-o că,

începând cu data de 12 august 2018, poate beneficia de pensie de judecător în

proporție de 80% din salariul de judecător de 19940 de lei.

A considerat că, pensia a fost calculată incorect din salariul de 19940 de lei.

2

A susținut că, conform art. 32 alin. (l) din Legea cu privire la statutul

judecătorului, pensia judecătorului se calculează ținându-se cont de salariu mediu

lunar al judecătorului în exercițiu. Salariul lunar pînă la data demisionării (26 martie

2018) din funcția de judecător constituia 21861 de lei, dar nu 19940 de lei, despre

care fapt pârâtul urma să cunoască cu certitudine, deoarece informația despre

salarizarea și reținerea din salariul stabilit și calculat a contribuțiilor în fondul de

pensie a fost prezentată lunar de Consiliul Superior al Magistraturii.

A afirmat că, la data de 24 august 2018 a depus la Casa Națională de Asigurări

Sociale o cerere prealabilă, prin care a solicitat recalcularea pensiei pentru vechimea

în muncă în funcția de judecător, calculând din salariul mediu lunar stabilit și primit,

conform certificatului de salarizare eliberat de către Consiliul Superior al

Magistraturii, iar la data de 12 octombrie 2018 a primit răspunsul Casei Naționale

de Asigurări Sociale nr. c-1845/18, fiind informată că, a solicitat contribuția

Consiliului Superior al Magistraturii pe aspectul confirmării activității și salarizării

sale în funcția de inspector-judecător în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii,

iar odată cu primirea răspunsului va fi informată despre rezultatele examinării

cererii.

A relevat că, situația litigioasă creată de pârât de a stabili pensia de judecător,

drept dobândit legal, a avut o influență negativă asupra stării sănătății. Tergiversarea

de a calcula pensia bine meritată, totodată și nesoluționarea în termenii legali a

cererii prealabile, i-au cauzat mari suferințe psihice și fizice.

A solicitat obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale de a-i calcula din

03 aprilie 2018 pensia pentru vechime în muncă în funcția de judecător în condițiile

art.32 alin. (1) din Legea privind statutul judecătorului, în mărime de 80% din

salariul mediu lunar primit pînă la data de demisie ( 26 martie 2018) – 21861 de lei,

ținându-se cont de indexarea salariului de la data de 01 aprilie 2018 conform art. 101

din Legea privind salarizarea judecătorilor și procurorilor, precum și repararea

prejudiciului moral în mărime de 20000 de lei.

Prin hotărârea din 29 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

acțiunea depusă de către Liudmila Cernei a fost admisă parțial, a fost obligată Casa

Națională de Asigurări Sociale să calculeze Liudmilei Cernei din 03 aprilie 2018

pensia pentru vechime în muncă în funcția de judecător în condițiile art. 32 alin. (1)

din Legea privind statutul judecătorului, în mărime de 80% din salariul mediu lunar

primit pînă la data de demisie (26 martie 2018) – 21861 de lei, ținându-se cont de

indexarea salariului de la data de 01 aprilie 2018 conform art. 101 din Legea privind

salarizarea judecătorilor și procurorilor și a fost încasată de la Casa Națională de

Asigurări Sociale în beneficiul Liudmilei Cernei suma de 10000 de lei, cu titlu de

prejudiciu moral. În rest acțiunea a fost respinsă ca nefondată.

Prin decizia din 20 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost admis

apelul declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale și a fost modificată

hotărârea primei instanțe prin micșorarea cuantumului prejudiciului moral de la

10000 de lei până la 3000 de lei, încasat de la Casa Națională de Asigurări Sociale

în beneficiul Liudmilei Cernei. În rest hotărârea primei instanțe a fost menținută.

3

La data de 08 mai 2019 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs

împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei

instanței de apel și emiterea unei noi hotărâri cu privire la respingerea acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de

apel, deoarece la emiterea deciziei, instanța de apel nu a constatat și elucidat pe

deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei și a aplicat

eronat normele de drept material și procedural.

A menționat că, din prevederile art. 241 alin. (2) din Legea nr. 544-XIII din 20

iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului rezultă că, judecătorului detașat i se

menține statutul de judecător din cadrul instanței judecătorești, din care a fost

detașat. Respectiv, în speță, intimatei i-a fost inclusă perioada de activitate de

inspector-judecător în vechimea în funcție de judecător și i-a fost menținut statutul

de judecător la nivelul instanței judecătorești, în care a activat (judecător în

Judecătoria Chișinău).

A susținut că, conform informației Consiliului Superior al Magistraturii,

intimata activează în funcția de inspector-judecător, începând cu data de 29 ianuarie

29 ianuarie 2011 până în prezent și salariu mediu lunar achitat, începând cu data 01

ianuarie 2018 până la data de 01 aprilie 2018, constituie 21861 de lei.

A afirmat că, funcția de inspector-judecător nu este echivalentă funcției de

judecător, iar perioada de activitate în funcția de inspector-judecător nu se include

în vechime în muncă în funcție de judecător. Or, conform Legii enunțate, doar

judecătorului detașat i se menține statutul de judecător, iar perioada de activitate în

instituțiile specificate la alin. (2) se include în vechimea în muncă în funcția de

judecător.

A relatat că, din conținutul art. 32 alin. (1) din Legea enunțată rezultă că, de

pensie pentru vechime în muncă ca judecător beneficiază judecătorul care a atins

plafonul de vârstă și are activitate în muncă de cel puțin 20 ani, din care cel puțin 12

ani 06 luni a activat în funcție de judecător. Pensia respectivă se calculează din

salariu mediu lunar al judecătorului în exercițiu.

A invocat că, calcularea pensiei pentru vechime în muncă ca judecător

urmează a fi efectuată din mărimea salariului mediu de judecător al Judecătoriei

Chișinău și nicidecum nu poate fi calculat din salariu funcției de inspector-judecător,

deoarece funcția dată nu se atribuie la statutul funcției de judecător și salariu pentru

funcția dată a fost doar echivalat la salariul de funcție al judecătorului din cadrul

curții de apel.

A declarat că, prejudiciul moral solicitat de către intimată nu a fost probat în

nici un fel, fiind unul pur declarativ. Or, prin acțiunile sale, recurenta nu a provocat

intimatei careva suferințe morale.

A mai declarat că, recurenta, la examinarea cererii intimatei, s-a condus în

strictă conformitate de prevederile legale în vigoare.

A notat că, însăși constatarea încălcării dreptului și obligarea calculării

intimatei din 03 aprilie 2018 a pensiei pentru vechime în muncă în funcția de

judecător reprezintă prin sine o satisfacție echitabilă.

Prin referința depusă la data de 25 iunie 2019 Liudmila Cernei a solicitat

declararea recursului ca inadmisibil.

4

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod

intră în vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni de

acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până

la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Prin urmare, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în

conformitate cu prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform

reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează

integral decizia instanței de apel și emite o nouă decizie.

Studiind materialele dosarului, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a casa integral

decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe și de a emite o nouă decizie cu

privire la respingerea acțiunii din următoarele considerente.

Pe parcursul judecării cauzei s-a constatat că, prin Decretul Președintelui RM

nr. 978-III din 26 noiembrie 2002 Liudmila Cernei a fost numită în funcția de

judecător la Judecătoria Ciocana, mun. Chișinău, iar prin Decretul Președintelui RM

nr. 1310-IV din 26 septembrie 2007 a fost numită în funcția de judecător, până la

atingerea plafonului de vârstă.

Ulterior, prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 145/11 din 29

martie 2011 Liudmila Cernei a fost aleasă în funcția de inspector-judecător în

Inspecția judiciară de pe lîngă Consiliul Superior al Magistraturii pe un termen de 4

ani, cu detașarea din funcția de judecător pentru toată perioada mandatului, iar prin

hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 205/10 din 24 martie 2015 a fost

aleasă în funcția de inspector-judecător în Inspecția judiciară de pe lîngă Consiliul

Superior al Magistraturii.

De asemenea, s-a constatat că, prin ordinul Președintelui Consiliului Superior

al Magistraturii nr. 246-p din 20 noiembrie 2017, în temeiul prevederilor art. 4

alin.(3) și 7 alin. (2) din Legea nr. 328 din 23 decembrie 2013 privind salarizarea

judecătorilor și procurorilor, cu modificările și completările ulterioare și ale art. 6

5

lit. e) din Legea nr. 947-ХШ din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al

Magistraturii, s-a stabilit Liudmilei Cernei, inspector-judecător în Inspecția judiciară

de pe lîngă Consiliul Superior al Magistraturii, salariul de funcție în cuantum de 4,3

salarii medii pe economie pentru vechime în muncă în funcție de judecător de peste

15 ani, începând cu 30 noiembrie 2017.

Conform hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 163/8 din 20

martie 2018, a fost acceptată cererea de demisie a Liudmilei Cernei din funcția de

judecător de la Judecătoria Chișinău și a fost propus Președintelui RM eliberarea din

funcție a judecătorului Liudmila Cernei de la Judecătoria Chișinău în temeiul art.25

alin. (l) lit. a) și 26 din Legea nr. 544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul

judecătorului, începând cu data de 23 martie 2018.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 659-VIII din 26 martie 2018, în temeiul

art.25 alin. (l) lit. a) și 26 din Legea cu privire la statutul judecătorului, Liudmila

Cenei a fost eliberată din funcția de judecător al Judecătoriei Chișinău, începând cu

data de 26 martie 2018, în baza cererii de demisie.

La data de 20 iulie 2018 Liudmila Cernei a depus la Casa Teritorială de

Asigurări Sociale Rîșcani, mun. Chișinău o cerere pentru stabilirea pensiei pentru

vechimea în muncă în funcția de judecător, totodată, indicând că, la data de 03 aprilie

2018 a depus la Casa Teritorială de Asigurări Sociale Rîșcani, mun. Chișinău cerere

pentru stabilirea pensiei pentru vechimea în muncă în funcția de judecător.

Prin răspunsul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Rîșcani, mun. Chișinău

nr.3813 din 21 iulie 2018 i-a fost comunicat că, conform art. 33 alin. (4) din Legea

nr. l56-XIV din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii, din data de 03

aprilie 2018 beneficiază de pensie de judecător in proporție de 80% din salariu de

judecător din cadrul judecătoriei - 19940 de lei.

Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, Liudmila Cernei a solicitat

obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale de a-i calcula din 03 aprilie 2018

pensia pentru vechime în muncă în funcția de judecător în condițiile art. 32 alin. (1)

din Legea privind statutul judecătorului, în mărime de 80% din salariul mediu lunar

primit pînă la data de demisie (26 martie 2018) – 21861 de lei, ținându-se cont de

indexarea salariului de la data de 01 aprilie 2018 conform art. 101 din Legea privind

salarizarea judecătorilor și procurorilor, precum și repararea prejudiciului moral în

mărime de 20000 de lei.

Prima instanță, fiind învestită cu judecarea prezentei cauze, a ajuns la

concluzia temeiniciei parțiale a acțiunii, obligând Casa Națională de Asigurări

Sociale să calculeze Liudmilei Cernei din 03 aprilie 2018 pensia pentru vechime în

muncă în funcția de judecător în condițiile art. 32 alin. (1) din Legea privind statutul

judecătorului, în mărime de 80% din salariul mediu lunar primit pînă la data de

demisie (26 martie 2018) – 21861 de lei, ținându-se cont de indexarea salariului de

la data de 01 aprilie 2018 conform art. 101 din Legea privind salarizarea judecătorilor

și procurorilor și încasând de la Casa Națională de Asigurări Sociale în beneficiul

Liudmilei Cernei suma de 10000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral, în rest

respingând acțiunea ca nefondată.

Ulterior, instanța de apel, fiind învestită cu judecarea apelului declarat de către

Casa Națională de Asigurări Sociale, a ajuns la concluzia temeiniciei acestuia,

6

modificând hotărârea primei instanțe prin micșorarea cuantumului prejudiciului

moral de la 10000 de lei până la 3000 de lei, încasat de la Casa Națională de

Asigurări Sociale în beneficiul Liudmilei Cernei, în rest menținând hotărârea primei

instanțe.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție, analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu

legislația în vigoare ce guvernează raportul juridic litigios, a ajuns la concluzia că,

soluția dată de către instanțele judecătorești este greșită.

Conform art. 241 alin. (2) și (5) din Legea nr. 544-XIII din 20 iulie 1995 cu

privire la statutul judecătorului, judecătorul poate fi detașat din funcție, cu

consimțământul său, prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, în scopul

îndeplinirii unei funcții în cadrul secretariatului Consiliului Superior al Magistraturii

sau al Institutului Național al Justiției, pe un termen de pînă la 18 luni, care poate fi

prelungit cu cel mult 18 luni. Pentru asigurarea activității Consiliului Superior al

Magistraturii, judecătorii aleși în calitate de membri ai consiliului se detașează din

funcție pentru toată perioada mandatului. Judecătorului detașat i se menține statutul

de judecător, iar perioada de activitate în instituțiile specificate la alin.(2) se include

în vechimea în muncă în funcția de judecător.

Astfel, din normele de drept enunțate rezultă că, judecătorului detașat i se

menține statutul de judecător din cadrul instanței judecătorești, din care a fost

detașat.

Actele cauzei denotă faptul că, Liudmilei Cernei i-a fost inclusă perioada de

activitate în funcția de inspector-judecător în vechimea în muncă în funcția de

judecător, totodată, fiindu-i menținut statutul de judecător la nivelul instanței

judecătorești, în care a activat (judecător la Judecătoria Chișinău).

De asemenea, actele cauzei denotă faptul că, intimata a activat în funcția de

inspector-judecător începând cu data de 29 ianuarie 2011 până la data de 26 martie

2018.

Conform certificatului nr. 2052 m/t din 23 august 2018, eliberat de către

Consiliul Superior al Magistraturii, salariul mediu lunar achitat Liudmilei Cernei,

începând cu data de 01 decembrie 2017 până la data de 01 aprilie 2018, constituia

21861 de lei.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție ține să menționeze că, conform Legii cu privire la statutul

judecătorului, doar judecătorului detașat i se menține statutul de judecător, iar

perioada de activitate în instituțiile specificate la art. 241 alin. (2) se include în

vechimea în muncă în funcția de judecător.

Conform art. 32 alin. (1) din Legea cu privire la statutul judecătorului,

judecătorul care a atins vârsta de 50 de ani și are o vechime în muncă de cel puțin

20 de ani, dintre care cel puțin 12 ani și 06 luni a activat în funcția de judecător, are

dreptul la pensie pentru vechime in muncă în proporție de 55% din salariul mediu

lunar, iar pentru fiecare an complet de muncă peste vechimea de 20 de ani - de 3%,

dar în total nu mai mult de 80% din salariul mediu lunar. Pensia judecătorului se

7

recalculează ținându-se cont de mărimea salariului lunar al judecătorului în

exercițiu.

La caz, se reține că, de pensii pentru vechime în muncă ca judecător, conform

art. 32 alin. (1) din Legea enunțată, beneficiază judecătorul care a atins plafonul de

vîrstă și are vechime în muncă de cel puțin 20 de ani, dintre care cel puțin 12 ani 06

luni a activat în funcție de judecător. Pensia respectivă se recalculează din salariul

mediu lunar al judecătorului în exercițiu.

Conform art. 4 alin. (1) și (2) din Legea nr. 328 din 23 decembrie 2013 privind

salarizarea judecătorilor și procurorilor (în vigoare până la data de 01 decembrie

2018), salariul de funcție al judecătorului se stabilește în funcție de nivelul instanței

judecătorești la care acesta își desfășoară activitatea și de vechimea în muncă în

funcția de judecător.

Salariul de funcție al judecătorului din cadrul instanței judecătorești se

stabilește în cuantum de: 3,0 salarii medii pe economie pentru judecătorul care are o

vechime în muncă în funcția de judecător de pînă la 6 ani; 3,2 salarii medii pe

economie pentru judecătorul care are o vechime în muncă în funcția de judecător de

la 6 la 12 ani; 3,5 salarii medii pe economie pentru judecătorul care are o vechime

în muncă în funcția de judecător de peste 12 ani.

În acest context, se reține că, pensia specială de judecător se calculează din

salariul de funcție de judecător de nivelul instanței judecătorești la care acesta își

desfășoară activitatea și a fost demis.

Reieșind din cele enunțate, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție relevă că, calcularea pensiei pentru

vechime în muncă în funcția de judecător (pensie specială) urmează a fi efectuată

din mărimea salariului mediu de judecător al Judecătoriei Chișinău și nicidecum nu

poate fi calculat din salariul funcției de inspector-judecător, deoarece funcția dată nu

se atribuie la statutul funcției de judecător și salariul pentru funcția dată a fost doar

echivalat la salariul de funcție al judecătorului din cadrul Curții de Apel.

În asemenea circumstanțe, instanța de recurs consideră că, Casa Națională de

Asigurări Sociale corect i-a calculat Liudmilei Cernei pensia pentru vechime în

muncă din salariul de judecător al Judecătoriei Chișinău și nicidecum din salariul

mediu al inspectorului-judecător și, prin urmare, consideră necesar de a respinge

acțiunea ca neîntemeiată.

Astfel, din considerentele menționate, Completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

casa integral decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe și de a emite o

nouă decizie, prin care acțiunea depusă de către Liudmila Cernei împotriva Casei

Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ și

repararea prejudiciului moral de respins.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor de contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

8

decide:

Se admite recursul declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale.

Se casează integral decizia din 20 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârea din 29 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru în cauza de

contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de către Liudmila

Cernei împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea

actului administrativ și repararea prejudiciului moral și se emite o nouă decizie, prin

care:

Se respinge acțiunea depusă de către Liudmila Cernei împotriva Casei

Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ și

repararea prejudiciului moral.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

Victor Burduh

Mariana Pitic

9