2r-1/20 — încasarea datoriei și cheltuielilor de judecată

Dosarul nr. 2r-701/19

nr. 2r-1/20

Prima instanță - (Judecătoria Chișinău, sediul Centru) D. Chistol

Instanța de apel - (Curtea de Apel Chișinău) L. Bulgac, G. Dașchevici, A. Panov

D E C I Z I E

15 ianuarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

examinând recursul declarat de Todoroșcean Sergiu,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Banca

Comercială „ProCredit Bank” Societate pe Acțiuni împotriva lui Todoroșcean

Sergiu, Lazariuc Roman și Ciobanu Mihail, intervenient accesoriu Societatea cu

Răspundere Limitată „Fitbody” în proces de lichidare cu privire la încasarea datoriei

și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva încheierii din 21 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 12 martie 2018, BC „ProCredit Bank” SA a depus cerere de chemare în

judecată împotriva SRL „Fitbody”, Todoroșcean Sergiu, Lazariuc Roman și

Ciobanu Mihail cu privire la încasarea datoriei și compensarea cheltuielilor de

judecată.

La 23 noiembrie 2018, BC „ProCredit Bank” SA a depus o cerere de

concretizare a cererii de chemare în judecată, indicând în calitate de pârâți pe

Todoroșcean Sergiu, Lazariuc Roman și Ciobanu Mihail, iar SRL „Fitbody” în

proces de lichidare în calitate de intervenient accesoriu, solicitând încasarea datoriei

și compensarea cheltuielilor de judecată.

În ședința instanței de fond din 04 martie 2019, Todoroșcean Sergiu a depus o

cerere de strămutare a cauzei la o instanță de același grad.

Prin încheierea din 21 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, cererea înaintată

de Todoroșcean Sergiu privind strămutarea cauzei la o instanță de același grad, a

fost respinsă. Cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată înaintată de

BC „ProCredit Bank” SA împotriva lui Todoroșcean Sergiu, Lazariuc Roman și

Ciobanu Mihail, intervenient accesoriu SRL „Fitbody” în proces de lichidare cu

privire la încasarea datoriei și compensarea cheltuielilor de judecată, a fost remisă

spre rejudecare în aceiași instanță.

1

La 25 aprilie 2019, Todoroșcean Sergiu a depus o cerere cu privire la

explicarea încheierii din 21 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

Prin încheierea din 21 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea

lui Todoroșcean Sergiu cu privire la explicarea încheierii din 21 martie 2019 a Curții

de Apel Chișinău, ca fiind neîntemeiată.

La 01 noiembrie 2019, Todoroșcean Sergiu a declarat recurs împotriva

încheierii din 21 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului

și casarea încheierii din 21 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, cu restituirea cauzei

la rejudecare în instanța de apel.

În motivarea recursului a invocat că instanța de apel a interpretat în mod eronat

art. 251 din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu prevederile art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul

de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea

încheierii.

Astfel, având în vedere că încheierea din 21 mai 2019 a Curții de Apel

Chișinău în copie a fost expediată participanților la proces la 24 mai 2019, conform

scrisorii de însoțire nr. 5473 (f.d.114), însă lipsesc date despre recepționarea

acesteia, Colegiul constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recursul la 01 noiembrie 2019, în termen.

Examinând recursul declarat, Colegiul civil comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și care urmează

a fi respins, cu menținerea încheierii din 21 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, din

motivele ce succed.

Conform art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul împotriva

încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe

baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței

la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă

recursul și să mențină încheierea.

Verificând legalitatea încheierii din 21 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău

prin prisma argumentelor invocate în recurs și a materialelor cauzei, Colegiul

ajunge la concluzia că încheierea a fost emisă în concordanță cu normele de drept

procedural pertinente speței.

Or, în conformitate cu prevederile articolului 251 alin. (1), (2) și (3) din Codul

de procedură civilă, dacă sânt necesare explicații referitor la sensul, extinderea sau

aplicarea dispozitivului hotărârii sau dacă hotărârea cuprinde dispoziții

contradictorii, instanța emitentă, la cererea participanților la proces sau a

executorului judecătoresc, dă explicații asupra dispozitivului ori omite dispozițiile

contradictorii fără a modifica cuprinsul hotărârii.

Explicarea hotărârii este admisibilă dacă nu a fost executată și nu a expirat

termenul de executare silită.

Explicarea hotărârii se face în ședință de judecată. Participanților la proces li

se comunică locul, data și ora ședinței. Neprezentarea lor însă nu împiedică

explicarea hotărârii.

Din sensul logico-juridic al normei legale precizate rezultă că, instituția

explicării dispozitivului hotărârii judecătorești poate fi folosită de părți doar în

2

ipoteza în care acesta nu este suficient de clar, iar acest fapt creează sau poate crea

dificultăți în procedura de executare silită.

Totodată, instituția explicării dispozitivului hotărârii judecătorești nu este o

cale menită să ducă la anularea ori modificarea titlului executoriu, întrucât o astfel

de finalitate poate fi atinsă doar prin intermediul căilor legale de atac. În consecință,

instanța nu poate corecta fondul cauzei prin intermediul procedurii instituite la art.

251 din Codul de procedură civilă.

În doctrina de specialitate este arătat că în cuprinsul hotărârii judecătorești,

eroarea materială este în legătură cu inexactitatea literei, ca expresie a

raționamentului real al judecătorului. Îndreptarea erorii materiale mijlocește

salvarea substanței hotărârii judecătorești, restabilind concordanța dintre spiritul și

litera raționamentului judecătorului.

Astfel, cererea de explicare poate fi admisibilă doar dacă sunt necesare lămuriri

privind înțelesul, întinderea sau aplicarea documentului executoriu. Or, la

examinarea cererii de explicare a hotărârii nu se vor discuta împrejurări, care ar

repune în discuție o hotărâre judecătorească irevocabilă, deoarece acest fapt

contravine autorității lucrului judecat.

Obiectul explicațiilor poate forma doar înțelesul hotărârii, limitele și

modalitatea executării prestațiilor, precum și cercul persoanelor vizate prin

hotărâre.

Implicit speței, Colegiul atestă că argumentele invocate de către recurent atât

în cererea privind explicarea încheierii din 21 martie 2019 a Curții de Apel

Chișinău, cât și în cererea de recurs, sunt distincte procedurii de explicare a hotărârii

judecătorești.

În această consecvență, Colegiul constată că conținutul încheierii din 21 martie

2019 a Curții de Apel Chișinău nu necesită explicații referitor la sensul, extinderea

sau aplicarea dispozitivului acesteia. La fel încheierea nu cuprinde careva dispoziții

contradictorii, or din conținutul acesteia rezultă fără echivoc că cererea cu privire la

strămutarea cauzei civile la o altă instanță de același grad a fost respinsă, cauza fiind

restituită spre examinare în aceiași instanță de judecată, nefiind constatate careva

temeiuri ce ar justifica strămutarea cauzei spre examinare către altă instanță de

judecată de același grad.

Astfel Colegiul consideră justă concluzia Curții de Apel Chișinău că prin

cererea formulată de Todoroșcean Sergiu nu se solicită explicații referitor la sensul,

extinderea sau aplicarea dispozitivului deciziei, precum și, dispozitivul deciziei nu

cuprinde careva dispoziții contradictorii, dar pune în discuție întrebări ce se referă

la strămutarea cauzei, circumstanță ce indică la netemeinicia cererii.

Coroborând ipotezele relevate supra la normele legale cu guvernează instituția

explicării hotărârii judecătorești, Colegiul constată temeinicia încheierii din 21 mai

2019 a Curții de Apel Chișinău și, respectiv, apreciază alegațiile recurentului ca

fiind declarative, care evidențiază caracterul lipsit de conținut al recursului și

desprinde simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța

ierarhic inferioară, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea din 21

mai 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost emisă în concordanță cu normele de drept

procedural, iar argumentele invocate în recurs sunt lipsite de substanță, Colegiul

3

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge

la concluzia de a respinge recursul și a menține încheierea recurată.

În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de Todoroșcean Sergiu,

Se menține încheierea din 21 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, adoptată în

cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Banca Comercială

„ProCredit Bank” Societate pe Acțiuni împotriva lui Todoroșcean Sergiu, Lazariuc

Roman și Ciobanu Mihail, intervenient accesoriu Societatea cu Răspundere

Limitată „Fitbody” în proces de lichidare cu privire la încasarea datoriei și

compensarea cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

4