3ra-135/20 — contestarea actului administrativ și încasarea cheltuielilor de judecată

3ra-135/20 — contestarea actului administrativ și încasarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-135/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (jud: M. Murguleț)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila)

DECIZIE

15 ianuarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Sveatoslav Moldovan

Nina Vascan

Iurie Bejenaru

Victor Burduh

examinând recursul depus de Andrian Stropșa reprezentat de avocatul Petru

Balan,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Andrian Stropșa împotriva Serviciului Vamal al Republicii Moldova cu privire la

contestarea actului administrativ și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 25 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost casată parțial hotărârea din 11 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani și în partea casată a fost emisă o nouă hotărâre,

c o n s t a t ă:

La 21 mai 2018 Andrian Stropșa a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Serviciului Vamal al Republicii Moldova cu privire la contestarea actului

administrativ și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că la 6 august 1999, prin ordinul nr. 390-c al

Departamentului Controlului Vamal al Republicii Moldova, a fost angajat la serviciu

în funcția de inspector al Vamei Chișinău din data de 9 august 1999.

A menționat că la 3 martie 2016, a încheiat cu Serviciul Vamal, contractul

individual de muncă nr. 548, fiind angajat în funcția de șef al secției venituri și

valoare în vamă, pe o durată de 5 ani, din data de 4 martie 2016 până la 4 martie

2021.

La fel, a relatat că la 23 decembrie 2016, a fost încheiat acordul-adițional nr.1

la contractul individual de muncă nr. 548 din 3 martie 2016, prin care pct.1 din

contract a fost expus într-o nouă redacție și anume, salariatul a fost angajat în funcție

de șef secție în subdiviziunea reglementări tarifare și netarifare din cadrul Biroului

Vamal Centru.

Ulterior, în baza ordinului nr. 1009-p din 29 septembrie 2017, părțile

contractului au încheiat suplimentar acordul adițional nr. 2 din 1 octombrie 2017,

potrivit căruia pct.1 din contract a fost expus într-o nouă redacție, fiind angajat astfel

1

în funcția de șef secție în subdiviziunea Secția analiza riscurilor din cadrul Biroului

Vamal Centru.

La 1 octombrie 2017 i-a fost adusă la cunoștință fișa de post nr. 370 din 12

decembrie 2016, prin care Serviciul Vamal a prescris obligațiile de serviciu ale

șefului Secției analiza riscurilor din cadrul Biroului Vamal Centru.

A notat că la 6 martie 2018, prin ordinul nr. 245/10, a fost trimis în deplasare

pe un termen de 60 zile, începând cu data de 7 martie 2018, la Postul vamal Rezina

pod (PVIC) din cadrul Biroului Vamal Centru, fiind delegat în calitate de șef Secție

analiză a riscurilor, pentru exercitarea atribuțiilor de serviciu prescrise în fișa de post

nr. 370 din 12 decembrie 2016.

Prin ordinul nr. 302-p din 21 aprilie 2018 al Serviciului Vamal, a fost sancționat

disciplinar cu mustrare aspră.

Reclamantul a considerat că actul administrativ vizat este contrar prevederilor

legale și pasibil de a fi anulat.

Astfel, a susținut că comisia disciplinară a Serviciului Vamal, a fost constituită

contrar prevederilor legale, iar ordinul nr. 497-O din 22 decembrie 2015 cu privire

la consolidarea normelor de conduită în cadrul Serviciului Vamal, în baza căruia a

fost sancționat, nu i-a fost comunicat și nu se referă la activitatea sa în exercitarea

atribuțiilor de serviciu, având în vedere că dânsul nu s-a aflat în contact direct cu

agenții economici și persoanele fizice.

În drept, reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe prevederile art. 59 alin. (4), art.

60 din Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr. 158

din 4 iulie 2008, art. 17, 26 din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10

februarie 2000.

A solicitat anularea ordinului Serviciului Vamal nr. 302-p din 21 aprilie 2018

cu privire la sancționarea lui Andrian Stropșa ca fiind ilegal, precum și încasarea

tuturor cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 11 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

a fost admisă parțial cererea de chemare în judecată. A fost anulat ordinul Serviciului

Vamal nr. 302-p din 21 aprilie 2018 cu privire la sancționarea lui Andrian Stropșa,

ca fiind neîntemeiat. În partea încasării cheltuielilor de judecată, acțiunea a fost

respinsă ca fiind nefondată.

La 19 februarie 2019 Serviciul Vamal al Republicii Moldova a declarat apel

împotriva hotărârii din 11 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

Prin decizia din 25 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost casată

hotărârea din 11 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani în partea

anulării ordinului Serviciului Vamal nr. 302-p din 21 aprilie 2018 cu privire la

sancționarea lui Andrian Stropșa și în această parte a fost emisă o nouă hotărâre prin

care s-a respins pretenția cu privire la anularea ordinului Serviciului Vamal nr. 302-

p din 21 aprilie 2018 cu privire la sancționarea lui Andrian Stropșa, ca neîntemeiată.

În rest, hotărârea primei instanțe a fost menținută.

La 13 noiembrie 2019 Andrian Stropșa reprezentat de avocatul Petru Balan a

depus recurs împotriva deciziei din 25 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o neîntemeiată și ilegală prin faptul că au fost încălcate și aplicate

eronat normele de drept material, precum și nu au fost constatate și elucidate pe

deplin toate circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei.

2

A declarat că instanța de apel nu a motivat în niciun fel respingerea

argumentelor și probelor invocate de intimat în susținerea poziției sale, limitându-se

la faptul doar de a reitera poziția apelantului.

A mai susținut că potrivit fișei postului, rezultă clar faptul că Andrian Stropșa,

activând în funcția de șef al Secției analiză a riscurilor din cadrul Biroului Vamal

Centru, nu avea contact direct cu agenții economici și nici cu persoanele fizice.

La fel, a reiterat că ordinul nr. 497-0 din 22 decembrie 2015,,Cu privire la

consolidarea normelor de conduită în cadrul Serviciului Vamal”, nu i-a fost adus la

cunoștință, fapt care exclude orice răspundere în temeiul acestuia.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

menținerea hotărârii primei instanțe.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ,

reține că prin Legea nr.116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul

administrativ al Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) al Codului administrativ, prezentul cod intră

în vigoare la 1 aprilie 2019.

În temeiul art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Iar în conformitate cu art. 245 alin. (1) Cod administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 25 septembrie 2019,

iar recurentul a recepționat-o la 29 octombrie 2019, fapt confirmat prin avizul de

recepție a scrisorii recomandate (f.d.201).

Astfel, recursul depus la 13 noiembrie 2019, este în termen.

Prin referința din 23 decembrie 2019, Serviciul Vamal al Republicii Moldova

a solicitat declararea recursului ca inadmisibil sau respingerea acestuia.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție, examinând admisibilitatea recursului, l-a numit pentru

judecare în completul din 5 judecători.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) Cod administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Astfel, din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat

pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

În conformitate cu prevederile art. 247 Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite

recursul, a casa parțial decizia instanței de apel și în partea casată a menține hotărârea

primei instanțe, din considerentele ce urmează.

3

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează

parțial decizia instanței de apel și emite o altă decizie în partea casată.

În conformitate cu prevederile art. 194 alin. (2) Cod administrativ, în procedura

de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează

din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului

material.

Din materialele cauzei s-a constatat că, înaintând prezenta acțiune în judecată,

Andrian Stropșa a solicitat anularea ordinului Serviciului Vamal nr. 302-p din 21

aprilie 2018 cu privire la sancționare, ca fiind ilegal, precum și încasarea tuturor

cheltuielilor de judecată.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a ajuns la concluzia de a

admite cererea de chemare în judecată și a anula ordinul Serviciului Vamal nr. 302-

p din 21 aprilie 2018 cu privire la sancționarea lui Andrian Stropșa, ca fiind

neîntemeiat, iar în partea încasării cheltuielilor de judecată, acțiunea a fost respinsă

ca fiind nefondată.

Judecând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău a casat hotărârea

primei instanțe în partea anulării ordinului Serviciului Vamal nr. 302-p din 21 aprilie

2018 cu privire la sancționarea lui Andrian Stropșa și în această parte a emis o nouă

hotărâre prin care a respins pretenția cu privire la anularea ordinului Serviciului

Vamal nr. 302-p din 21 aprilie 2018 cu privire la sancționarea lui Andrian Stropșa,

ca neîntemeiată, cu menținerea în rest a hotărârii contestate.

Pentru a decide astfel, instanța de apel și-a întemeiat concluziile pe prevederile

art. 15 alin. (1), lit. c), d) și h) din Legea serviciului în organele vamale nr.1150 din

20 iulie 2000 (în vigoare până la 2 iunie 2018), art.5 alin.(1) lit.a) din Codul de etică

și conduită a colaboratorului vamal, aprobat prin hotărârea Guvernului nr.1161 din

20 octombrie 2016.

Astfel, instanța de apel a reținut ca fiind neîntemeiată concluzia primei instanțe

în partea anulării ordinului Serviciului Vamal nr. 302-p din 21 aprilie 2018 cu privire

la sancționarea lui Andrian Stropșa.

În acest sens, instanța de apel a relevat că pe parcursul examinării cauzei s-a

constatat nerespectarea de către Andrian Stropșa a prevederilor pct. 1, 3 și 4 ale

ordinului nr. 497-0 din 22 decembrie 2015 ,,Cu privire la consolidarea normelor de

conduită în cadrul Serviciului Vamal”, care interzic în timpul exercitării atribuțiilor

de serviciu, colaboratorilor subdiviziunilor Serviciului Vamal, ce se află în contact

direct cu agenții economici și persoanele fizice, să aibă asupra sa telefoane mobile

și mijloace bănești.

Subsecvent, reieșind din circumstanțele cauzei, instanța de apel a concluzionat

că lipsesc careva temeiuri de anularea a ordinului contestat.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție consideră concluzia instanței de apel în partea casării hotărârii primei

instanțe și anulării actului administrativ contestat, contradictorie circumstanțelor

cauzei, fiind rezultată din interpretarea eronată a normelor de drept material, pe când

concluzia primei instanțe despre necesitatea admiterii parțiale a acțiunii este justă,

aceasta având la bază cumulul dovezilor administrate în coraport cu normele juridice

ce guvernează raportul juridic litigios.

4

În susținerea poziției enunțate, instanța de recurs reiterează prevederile art. 1

alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000

(în vigoare până la 1 aprilie 2019), potrivit cărora orice persoană care se consideră

vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, de către o autoritate publică, printr-

un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate

adresa instanței de contencios administrativ competente pentru a obține anularea

actului, recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei ce i-a fost cauzată.

În temeiul art. 26 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV

din 10 februarie 2000 (în vigoare până la 1 aprilie 2019), actul administrativ

contestat poate fi anulat, în tot sau în parte, în cazul în care: este ilegal în fond ca

fiind emis contrar prevederilor legii; este ilegal ca fiind emis cu încălcarea

competenței; este ilegal ca fiind emis cu încălcarea procedurii stabilite.

Conform art. 201 Codul muncii, disciplina muncii reprezintă obligația tuturor

salariaților de a se subordona unor reguli de comportare stabilite în conformitate cu

prezentul cod, cu alte acte normative, cu convențiile colective, cu contractele

colective și cu cele individuale de muncă, precum și cu actele normative la nivel de

unitate, inclusiv cu regulamentul intern al unității.

Potrivit art. 206 Codul muncii, pentru încălcarea disciplinei de muncă,

angajatorul are dreptul să aplice față de salariat următoarele sancțiuni disciplinare:

a) avertismentul; b) mustrarea; c) mustrarea aspră; d) concedierea (în temeiurile

prevăzute la art.86 alin.(1) lit.g)-r)).

În conformitate cu art. 26 alin.(1) lit.c) din Legea serviciului în organele vamale

nr.1150 din 20 iulie 2000 (în vigoare până la 2 iunie 2018), pentru încălcarea

disciplinei de serviciu și a obligației prevăzute la art.15 alin.(1) lit.l), colaboratorului

vamal îi pot fi aplicate următoarele sancțiuni disciplinare: c) mustrarea aspră.

Conform art. 206 alin. (5) din Codul muncii, la aplicarea sancțiunii disciplinare,

angajatorul trebuie să țină cont de gravitatea abaterii disciplinare comise și de alte

circumstanțe obiective.

După cum denotă materialul probator al cauzei, Andrian Stropșa este angajat

în funcția de șef secție în subdiviziunea Secția analiza riscurilor, Biroul Vamal

Centru.

Prin ordinul nr. 245/10 din 6 martie 2018 al Serviciului Vamal, Andrian Stropșa

șef al Secției analiza riscurilor din cadrul Biroului Vamal Centru, a fost trimis în

deplasare pentru exercitarea atribuțiilor de serviciu în cadrul Postului vamal Rezina

(PVIC), Biroul Vamal Centru, pe o perioadaă de 60 zile, începând cu data de 7 martie

2018.

Prin ordinul nr. 302-p din 21 aprilie 2018 al Serviciului Vamal, Andrian Stropșa

a fost sancționat disciplinar cu mustrare aspră.

Potrivit ordinului dat, Comisia de disciplină a Serviciului Vamal a examinat

materialele anchetei de serviciu, inițiate în baza ordinului Serviciului Vamal nr. 126-

O din 20 martie 2018, pe faptul abaterilor de la prevederile ordinului nr. 497-O din

22 decembrie 2015, admise de către Andrian Stropșa, șeful Secției analiza riscurilor

din cadrul Biroului Vamal Centru, în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu în

cadrul postului vamal ,,Rezina Pod (PVIC, Rutier)” la data de 14 martie 2018.

În cadrul acțiunilor întreprinse de către angajator, a fost stabilit că la 14 martie

2018, în timpul îndeplinirii atribuțiilor de serviciu, Andrian Stropșa avea asupra sa,

5

telefonul mobil personal, fapt interzis prin pct.1 din ordinul nr. 497-O din 22

decembrie 2015.

La fel, fiind verificat Registrul de evidență a predării-primirii telefoanelor

mobile și sumelor bănești ale colaboratorilor vamali din cadrul postului vamal

Rezina Pod (PVIC, rutier), s-a constatat și nerespectarea prevederilor pct. 3 și 4 ale

ordinului nr. 497-0 din 22 decembrie 2015 ,,Cu privire la consolidarea normelor de

conduită în cadrul Serviciului Vamal”.

Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ reține că la 22 decembrie 2015 Serviciul Vamal al Republicii Moldova

a emis ordinul nr. 497-O ,,Cu privire la consolidarea normelor de conduită în cadrul

Serviciului Vamal”.

Conform pct. 1 al ordinului nr. 497-O din 22 decembrie 2015, se interzice în

timpul exercitării atribuțiilor de serviciu, colaboratorilor subdiviziunilor Serviciului

Vamal, ce se află în contact direct cu agenții economici și persoanele fizice, să aibă

asupra sa telefoane mobile și mijloace bănești.

Iar conform pct. 3 și 4 din ordinul dat, sumele bănești, cu excepția limitelor

necesității personale zilnice și telefoanele mobile, urmează a fi depuse în safeul de

serviciu, la începutul programului de lucru conform graficului de serviciu, cu

înscrierile de rigoare în registrul specializat, prin intermediul persoanei responsabile

în acest sens, desemnată de administrația postului vamal. Acestea vor fi ridicate din

safeul de serviciu la finele programului de lucru.

Astfel, după cum rezultă din ordinul nr. 302-p din 21 aprilie 2018 al Serviciului

Vamal cu privire la sancționarea lui Andrian Stropșa, acesta a fost sancționat pentru

încălcarea pct. 1, 3 și 4 din ordinul nr. 497-O din 22 decembrie 2015, pct. 5 alin. (1)

lit. a) din Codul de etică și conduită a colaboratorului vamal, aprobat prin hotărârea

Guvernului nr.1161 din 20 octombrie 2016, precum și art. 15 alin. (1) lit. c), d) și h)

din Legea serviciului în organele vamale nr.1150 din 20 iulie 2000 (în vigoare până

la 2 iunie 2018).

În baza acestor prevederi legale, instanța de apel a concluzionat asupra

netemeiniciei cerinței lui Andrian Stropșa de anulare a ordinului nr. 302-p din 21

aprilie 2018 al Serviciului Vamal cu privire la sancționarea disciplinară.

În acest sens, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că într-adevăr conform art. 15 alin. (1) lit. c), d) și h) din

Legea serviciului în organele vamale nr. 1150 din 20 iulie 2000 (în vigoare până la

2 iunie 2018), colaboratorul vamal este obligat să execute ordinele și dispozițiile

șefilor organului vamal; să respecte regulamentul de ordine interioară al organului

vamal, modul de utilizare a informației de serviciu, să îndeplinească instrucțiunile

de serviciu, să respecte regulamentele și alte acte normative; să respecte prevederile

Codului de conduită al colaboratorului vamal.

Iar potrivit art.5 alin.(1) lit.a) din Codul de etică și conduită a colaboratorului

vamal, aprobat prin hotărârea Guvernului nr.1161 din 20 octombrie 2016, pentru

îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, funcționarul vamal își asumă responsabilitatea

personală fiind obligat să respecte prevederile legale, dispozițiile interne, precum și

normele profesionale specifice activității desfășurate.

La caz, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ reiterează că Andrian Stropșa a fost sancționat cu mustare aspră prin

ordinul nr. 302-p din 21 aprilie 2018, pentru faptul că la data de 14 martie 2018, în

6

timpul îndeplinirii atribuțiilor de serviciu a utilizat telefonul mobil personal, fapt

interzit prin pct. 1 al ordinului nr. 497-O din 22 decembrie 2015.

Deși pct. 1 din ordinul nr. 497-O din 22 decembrie 2015 al Serviciului Vamal,

interzice în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu, colaboratorilor subdiviziunilor

Serviciului Vamal, ce se află în contact direct cu agenții economici și persoanele

fizice, să aibă asupra sa telefoane mobile și mijloace bănești, instanța de recurs

conchide că acesta nu este aplicabil cazului.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ relatează că din fișa postului anexată la materialele cauzei,

nu rezultă că Andrian Stropșa, activând în funcția de șef al Secției analiza riscurilor

din cadrul Biroului Vamal Centru, ar avea contact direct cu agenții economici sau

cu persoanele fizice, acesta având contact direct doar cu colaboratorii vamali.

La fel, este întemeiată și concluzia primei instanțe referitoare la faptul că

Serviciul Vamal, nu a demonstrat faptul că Andrian Stropșa, la data de 14 martie

2018, în timpul îndeplinirii atribuțiilor de serviciu, s-ar fi aflat în contact direct cu

agenți economici și cu persoane fizice.

Prin urmare, circumstanțele menționate exclud răspunderea disciplinară a

salariatului Andrian Stropșa în baza pct. 1, 3 și 4 din ordinul nr. 497-O din 22

decembrie 2015 al Serviciului Vamal ,,Cu privire la consolidarea normelor de

conduită în cadrul Serviciului Vamal”.

Mai mult ca atât, contrar pct. 9 din ordinul nr. 497-O din 22 decembrie 2015 al

Serviciului Vamal, acesta nu a fost adus la cunoștința lui Andrian Stropșa

contrasemnătură, fapt care la fel exclude orice răspundere în temeiul acestui ordin.

În această privință, argumentul reținut de instanța de apel precum că toate

ordinele, dispozițiile, circularele Serviciului Vamal și alte acte de ordine interioară

se publică în sistemul de management al documentelor electronice, la care au acces

toți colaboratorii vamali și care sunt obligatorii de vizualizat de către aceștia, nu

poate fi apreciat ca întemeiat.

Or, în sensul legislației muncii, ordinul nr. 497-O din 22 decembrie 2015 al

Serviciului Vamal, este un act administrativ care ține de organizarea activității

vamale și normarea muncii în cadrul organelor vamale, iar conform art. 169 alin. (3)

Codul muncii, despre introducerea unor norme noi de muncă salariații trebuie să fie

anunțați în scris, sub semnătură, cel puțin cu 2 luni înainte. De altfel, însuși din

ordinul dat, rezultă că acesta urma a fi adus la cunoștința tuturor colaboratorilor

Serviciului Vamal, contrasemnătură, pe când în cursul judecării cauzei, pârâtul nu a

dovedit acest fapt.

Având în vedere cele relatate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că prima instanță

întemeiat a concluzionat că ordinul nr. 302-p din 21 aprilie 2018 al Serviciului

Vamal cu privire la sancționarea disciplinară a lui Andrian Stropșa cu mustrare

aspră, este ilegal și urmează a fi anulat.

În consecință, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ consideră că prima instanță corect a aplicat prevederile legale și

întemeiat a concluzionat despre necesitatea admiterii parțiale a acțiunii, anulând

actul administrativ contestat ca fiind ilegal și emis contrar prevederilor legale.

7

Împrejurările descrise determină completul să conchidă că soluția instanței de

apel în partea anulării actului administrativ contestat este neîntemeiată, din care

considerente aceasta nu poate fi menținută.

Cât privește soluția instanței de apel în partea respingerii pretenției cu privire

la încasarea cheltuielilor de judecată și menținerii în această parte a hotărârii primei

instanțe, completul consideră inoportun de a se expune, deoarece în această privință

decizia instanței de apel nu a fost contestată de către recurent.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că hotărârea primei

instanțe este legală și întemeiată, iar decizia instanței de apel a fost emisă cu

interpretarea eronată a legii și aprecierea greșită a probelor, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge

la concluzia de a admite recursul, a casa decizia instanței de apel în partea respingerii

pretenției cu privire la anularea ordinului Serviciului Vamal nr. 302-p din 21 aprilie

2018 cu privire la sancționarea lui Andrian Stropșa și în această parte a menține

hotărârea primei instanțe.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. b), art. 248 alin. (2) Cod administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul depus de Andrian Stropșa reprezentat de avocatul Petru

Balan.

Se casează decizia din 25 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în partea

respingerii pretenției cu privire la anularea ordinului Serviciului Vamal nr. 302-p din

21 aprilie 2018 cu privire la sancționarea lui Andrian Stropșa și în această parte se

menține hotărârea din 11 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în

cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Andrian Stropșa împotriva Serviciului Vamal al Republicii Moldova cu privire la

contestarea actului administrativ și încasarea cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Sveatoslav Moldovan

Nina Vascan

Iurie Bejenaru

Victor Burduh

8