3ra-1255/19 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
3ra-1255/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr.3ra-1255/19
prima instanță: Judecătoria Hîncești, sediul central (judecătorul: L. Roic-Botezatu)
instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (judecătorii: A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol)
ÎNCHEIERE
24 decembrie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componență:
Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic
judecătorii Iurie Bejenaru
Nicolae Craiu
examinând admisibilitatea recursului depus de Societatea cu Răspundere
Limitată „Arhitop-Construct”,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă
de Societatea cu Răspundere Limitată „Arhitop-Construct” împotriva Serviciului
Fiscal de Stat cu privire la contestarea actelor administrative,
împotriva deciziei din 26 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău prin care a fost
respins apelul depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Arhitop-Construct” și a
fost menținută hotărârea din 21 iunie 2018 a Judecătoriei Hîncești, sediul central,
constată:
La 29 iunie 2017 Societatea cu Răspundere Limitată „Arhitop-Construct”a
depus cerere de chemare în judecată împotriva Serviciului Fiscal de Stat (în
continuare SFS) cu privire la contestarea actelor administrative.
În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, în urma controlului fiscal prin
metoda verificării totale conform planului de control Societatea cu Răspundere
Limitată „Arhitop-Construct” de către IFS pe raionul Hîncești la 17 martie 2017 a
fost întocmit actul de control nr.5-679481 prelungit pe blancheta 3-559511 unde au
fost specificate încălcările comise de societatea reclamantă.
A susținut că, a depus dezacord asupra actului de control, către IFS pe raionul
Hîncești.
Insă, prin decizia IFS pe raionul Hîncești nr. 154/3 din 30 martie 2017 asupra
dezacordului pe marginea actului de control din 21 martie 2017 și cazului de
încălcare a legislației comisă, societății a fost aplicată sancțiunea fiscală în sumă de
51 434,7 de lei.
Reclamanta a considerat decizia emisă de către organul fiscal ilegală și pasibilă
de a fi anulată.
Or, la exercitarea controlului de către inspectorul a fost evitată verificarea
actelor prezentate de societate în timpul controlului și a informației expuse în
dezacordul din 21 martie 2017 și suplimentul la dezacordul din 29 martie 2017,
încălcând solicitările entității.
1
A afirmat că potrivit actului de control nr.5-679481 prelungit pe blancheta 3-
559511 și deciziei nr.154/3 din 30 martie 2017 se impune suma de 514 347,00 de lei
atât în partea constatatoare cît și decizională.
La fel, a opinat că în cadrul controlului nu a fost efectuată o verificare totală în
conformitate cu art. 219 Cod fiscal sau verificat prin contrapunere art.233 Cod
fiscal, deci la caz a fost folosită metoda indirectă art.225 Cod fiscal fără a indica în
act metoda. Or, în cazurile prevăzute de art.189 alin.2 Cod fiscal, se calculează
impozite și taxe prin metode și surse indirecte după restabilirea evidenței contabile
sau după prezentarea documentelor respective unde ulterior se efectuează
recalcularea.
A menționat că metoda dată a fost întrebuințată neîntemeiat, deoarece având la
dispoziție documente prin care se atestă că suma impusă de 514 347,00 de lei
constituie costul materialelor și cheltuielilor administrative. Pentru a infirma cele
relatate, societatea a făcut referire la Devizele locale și Procesele verbale de
îndeplinire a lucrărilor, documente adiționale care servesc și justifică operațiunea de
vânzare-cumpărare a bunurilor și serviciilor.
Totodată, reclamanta a subliniat că în evidența contabilă societatea a respectat
cerințele Legii contabilității cât și regulile stabilite în SNC11, SNC15 și 16, SNC
pct.20 lit.a), b), c) și d), SNC27, 28 și 29, SNC62 pct.18, 20.
Societatea cu Răspundere Limitată „Arhitop-Construct” a concretizat că în
perioada controlului au fost prezentate toate facturile cu regim special aprobate prin
Hotărârea de Guvern nr.294 din 17 martie 1998 însă, de către serviciul fiscal nu au
fost verificate decontările de avans pentru perioada 2014-2016.
A remarcat că, nefiind de acord cu actele administrative emise în privința sa la
28 aprilie 2017 a fost depusă în adresa pârâtului contestația, însă aceasta a fost lăsată
fără examinare, din motiv a fost depusă de o persoană neîmputernicită.
După înlăturarea neajunsurilor a fost depus demers privind reluarea examinării
contestației din 28 aprilie 2017, însă, a fost informat că contestația este depusă cu
omiterea termenului legal.
Recalamanta Societatea cu Răspundere Limitată „Arhitop-Construct”a
solicitat, anularea actului de control nr.5-679481 prelungit pe blancheta 3-559511
din 17 martie 2017 și deciziei IFS pe raionul Hîncești nr. 154/3 din 30 martie 2017.
Prin hotărârea din 21 iunie 2018 a Judecătoriei Hîncești, sediul central a fost
respinsă integral ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de
Societatea cu Răspundere Limitată „Arhitop-Construct”.
Invocând ilegalitatea acestei hotărâri, la 26 iunie 2018 Societatea cu
Răspundere Limitată „Arhitop-Construct” a depus apel solicitând, admiterea
apelului, casarea hotărârii instanței de fond și emiterea unei noi hotărâri prin care
acțiunea să fie admisă integral.
Prin decizia din 26 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul
depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Arhitop-Construct”și a fost menținută
hotărârea din 21 iunie 2018 a Judecătoriei Hîncești, sediul central.
Pentru a decide astfel, instanțele ierarhic inferioare au reținut că
administratorul Societatea cu Răspundere Limitată „Arhitop-Construct”, Vasile
Moraru prin demersul din 6 iunie 2017 a înaintat contestația repetată împotriva
deciziei IFS pe raionul Hîncești nr. 154/3 din 30 martie 2017, însă nu a prezentat
careva motive de repunere în termen a acesteia. Astfel, în circumstanțele date
refuzul Serviciului Fiscal de Stat de a examina contestația repetată din 6 iunie 2017,
este întemeiat.
2
Prin urmare, instanțele de judecată au conchis că actul de control nr.5-679481
prelungit pe blancheta 3-559511 din 17 martie 2017 și decizia IFS pe raionul
Hîncești nr. 154/3 din 30 martie 2017 sunt emise în corespundere cu prevederile
Codului fiscal.
La 19 august 2019 Societatea cu Răspundere Limitată „Arhitop-Construct” a
depus recurs prin care a solicitat, casarea deciziei instanței de apel cu restituirea
cazei în instanța de apel în alt complet de judecată.
Pledând pentru admiterea recursului în sensul declarat, recurenta a reiterat
motivele de fapt și de drept invocate în cererea de chemare de judecată și cererea de
apel.
Recurenta suplimentar a invocat că instanțele de judecată nu urmau să se
expună referitor la faptul că contestația a fost depusă de către o persoană
neîmputernicită s-au depusă tardiv, or tardivitatea nu a fost invocată de reclamant.
Examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului, completul specializat
pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează
următoarele.
Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al
Republicii Moldova.
În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră
în vigoare la 1 aprilie 2019.
În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de
contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor
examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform
prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în
contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la
intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica
corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a
încheierilor judecătorești.
Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru
principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.
Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în
conformitate cu prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform
reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ.
În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă,
recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei
integrale, dacă legea nu prevede altfel.
Materialele cauzei atestă că, copia deciziei integrale a instanței de apel din
26 martie 2019, a fost expediată participanților la proces la 13 mai 2019 (f.d. 129
vol.II), însă a fost comunicată la cererea recurentului Societatea cu Răspundere
Limitată „Arhitop-Construct” prin intermediul cancelariei Curții de Apel Chișinău la
23 iulie 2017, ce se atestă prin confirmarea anexată la materialele dosarului (f.d.
130 vol.II) ori, alte date ce ar demonstra contrariul la dosar lipsesc.
Astfel, instanța de recurs consideră că Societatea cu Răspundere Limitată
„Arhitop-Construct”s-a conformat prevederilor legale și a depus recursul la 19
august 2019, în termen.
3
Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,
completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.
În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat
în cazul în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate
eronat în cazul în care:
a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la
judecarea ei;
b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a
comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost
implicate în proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de
declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi
putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs
consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară,
sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților
fundamentale ale omului.
Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din
oficiu.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție consideră că recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Arhitop-
Construct”, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)
din Codul de procedură civilă.
Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural
de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura
4
admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură
civilă.
Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să
fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere,
la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri
(cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul depus de
Societatea cu Răspundere Limitată „Arhitop-Construct”, asemenea aspecte nu se
regăsesc.
Astfel, din considerentele menționate, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera
recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Arhitop-Construct”, ca
inadmisibil.
În conformitate cu art.193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ și
art. 270 din Codul de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Arhitop-Construct” se
declară inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Mariana Pitic
judecătorii Iurie Bejenaru
Nicolae Craiu
5