3ra-1267/19 — contestarea actului administrativ si restituirea sumei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ si restituirea sumei
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
3ra-1267/19 — contestarea actului administrativ si restituirea sumei (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 3ra-1267/19
Prima instanță: Judecătoria Cahul, sediul central (jud. D. Bosîi)
Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (jud. V. Movilă, N. Vevelea, E. Dvurecenschii)
ÎNCHEIERE
18 decembrie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic
judecătorii Iurie Bejenaru
Nicolae Craiu
examinând admisibilitatea cererii de recurs depusă de către Ștefan Bria,
în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă
de către Ștefan Bria împotriva Societății cu răspundere limitată „Cahul-Gaz”,
intervenient accesoriu Societatea pe acțiuni „Moldovagaz” cu privire la contestarea
actului administrativ și restituirea sumei și la cererea de chemare în judecată depusă
de către Societatea cu răspundere limitată „Cahul-Gaz” împotriva lui Ștefan Bria cu
privire la încasarea datoriei și obligarea procurării echipamentului de măsurare a
gazelor naturale,
împotriva deciziei din 27 iunie 2019 a Curții de Apel Cahul, prin care a fost
respins apelul declarat de către Ștefan Bria, reprezentat de către avocatul Ion Stoian
și a fost menținută hotărârea din 11 septembrie 2019 a Judecătoriei Cahul, sediul
central,
constată:
La data de 03 iunie 2015 Ștefan Bria a depus cerere de chemare în judecată
împotriva SRL „Cahul-Gaz” cu privire la contestarea actului administrativ.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, prin procesul-verbal nr. 23/1
din 31 mai 2015 Comisia SRL „Cahul-Gaz” de examinare a cazurilor de încălcare
de către consumatori a condițiilor contractuale a stabilit că, el a încălcat prevederile
Regulamentului pentru furnizarea și utilizarea gazelor naturale, aprobat prin
Hotărârea Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică nr. 415 din 25 mai
2011, fiindu-i calculat prejudiciul în sumă de 28561,11 lei, pe care urma să o achite.
A menționat că, nefiind de acord cu hotărârea enunțată, a înaintat cerere
prealabilă, prin care a solicitat anularea procesului-verbal nr. 23/1 din 31 martie
2015, deoarece nu a săvârșit careva acțiuni prejudiciabile.
A susținut că, hotărârea nominalizată a fost adoptată pe bănuieli și
presupuneri.
1
A afirmat că, până la depunerea prezentei cereri nu a primit nici un răspuns
din partea pârâtei.
A solicitat anularea procesului-verbal nr. 23/1 din 31 martie 2015, întocmit de
către Comisia SRL „Cahul-Gaz” de examinare a cazurilor de încălcare de către
consumatori a condițiilor contractuale și încasarea cheltuielilor de judecată.
Prin încheierea din 24 ianuarie 2017 a Judecătoriei Cahul a fost atrasă în
proces SA „Moldovagaz” în calitate de intervenient accesoriu.
La data de 16 martie 2018 SRL „Cahul-Gaz” a depus cererea de chemare în
judecată împotriva lui Ștefan Bria cu privire la încasarea datoriei și obligarea
procurării unui echipament de măsurare a gazelor naturale.
În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, în baza contractului de furnizare
a gazelor naturale încheiat cu Ștefan Bria, acesta s-a obligat să asigure integritatea
echipamentului de măsurare.
A menționat că, conform pct. 78 lit. j) din Regulamentul pentru furnizarea și
utilizarea gazelor naturale, aprobat prin Hotărârea Agenției Naționale pentru
Reglementare în Energetică nr. 415 din 25 mai 2011, consumatorul final este obligat
să păstreze intacte echipamentul de măsurare și sigiliile aplicate lui.
A susținut că, la data de 19 februarie 2015 lăcătușul sectorului Colibași al
filialei „Cahul-Gaz”, cu scopul de a prezenta la verificare metrologică ordinară, a
demontat echipamentul de măsurare a gazelor naturale, ce aparține lui Ștefan Bria.
A afirmat că, imediat după demontare, examinând sub diferite unghiuri
echipamentul de măsurare menționat, a presupus că, sigiliul uzinei producătoare nu
este integru și echipamentul de măsurare a fost influențat cu diferite mijloace tehnice
în scopul denaturării rezultatelor măsurării volumelor de gaze naturale consumate.
A relevat că, conform pct. 123 din Regulamentul menționat, în cazul în care
se presupune că echipamentul de măsurare sau sigiliile aplicate lui nu sunt integre,
se presupune că echipamentul de măsurare a fost influențat cu diferite mijloace
tehnice în scopul denaturării rezultatelor măsurării volumelor de gaze naturale
consumate, personalul operatorului de rețea demontează echipamentul de măsurare
instalat la consumatorul final pentru efectuarea constatării tehnico-științifice.
Personalul operatorului de rețea întocmește actul de demontare în 2 exemplare.
A invocat că, echipamentul demontat a fost pus în pungă, sigilat și înmânat
lui Ștefan Bria pentru a fi transmis spre efectuarea constatării tehnico-științifice sau
prezentarea la comisia specializată din cadrul SRL „Cahul-Gaz”.
A mai invocat că, la data de 19 februarie 2015 Ștefan Bria a prezentat
echipamentul la sediul SRL „Cahul-Gaz”, unde în comun s-a decis expedierea
acestuia la instituția specializată pentru efectuarea constatării tehnico-științifice.
A notat că, Ștefan Bria a fost informat despre dreptul de a alege și de a
prezenta personal echipamentul de măsurare la centrul de constatare tehnico-
științifică, iar ultimul și-a manifestat dorința ca echipamentul să fie prezentat
personal pentru efectuarea constatării tehnico-științifice.
A specificat că, la data de 12 martie 2015 Centrul de expertiză independentă
„Cexin” SRL, examinând integritatea echipamentului BK-G4T nr. 3457290, ce
aparține lui Ștefan Bria, a stabilit că, pe carcasa mecanismului de totalizare sunt
2
urme de intervenție mecanică, fapt ce confirmă că, acestea s-au produs ca urmare a
demontării sigiliului din plumb.
A menționat că, în concluzie, expertul a constatat că, sigiliul metalic instalat
inițial la mecanismul de evidență menționat a fost înlăturat cu instalarea ulterioară a
altui sigiliu.
A susținut că, conform pct. 151 din Regulamentul enunțat, în cazul
intervenției vizibile în funcționarea echipamentului de măsurare (intervenția asupra
sigiliului autentic), la efectuarea calculelor consumului de gaze naturale, conform
sistemului paușal, se utilizează perioada de timp de la data ultimului control al
echipamentului de măsurare sau perioada de la data comiterii acestor încălcări (în
cazul echipamentelor de măsurare cu memorie) și până la data depistării, dar nu mai
mare de un an.
A relatat că, comisia SRL „Cahul-Gaz” de examinare a cazurilor de încălcare
de către consumatori a clauzelor contractuale a examinat rezultatele expertizei în
prezența lui Ștefan Bria și luând în considerare circumstanțele cauzei, în temeiul
pct.151 din Regulamentul enunțat, a calculat prejudiciul cauzat (recalcularea
consumului de gaze naturale), după sistemul paușal, fiind stabilită suma de 28561
de lei, care urma să fie achitată de Ștefan Bria în termen de până la data de 14 aprilie
2015, însă până în prezent, Ștefan Bria nu a executat hotărârea comisiei.
A solicitat încasarea de la Ștefan Bria a datoriei pentru consumul fraudulos de
gaze naturale în sumă de 28561 de lei și a taxei de stat în sumă de 857 de lei și
obligarea lui Ștefan Bria de a procura un echipament de măsurare a gazelor naturale.
Prin încheierea din 30 aprilie 2018 a Judecătoriei Cahul, sediul central cauzele
de contencios administrativ la cererile de chemare în judecată enunțate au fost
conexate într-un singur dosar.
Prin hotărârea din 11 septembrie 2018 a Judecătoriei Cahul, sediul central a
fost respinsă acțiunea depusă de către Ștefan Bria. A fost admisă acțiunea depusă de
către SRL „Cahul-Gaz”, au fost încasate de la Ștefan Bria în beneficiul SRL „Cahul-
Gaz” suma prejudiciului cauzat în mărime de 28561 de lei și cheltuielile de judecată
în mărime de 857 de lei și a fost obligat Ștefan Bria să procure din cont propriu un
alt echipament de măsurare a gazelor naturale.
Prin decizia din 27 iunie 2019 a Curții de Apel Cahul a fost respins apelul
declarat de către Ștefan Bria, reprezentat de către avocatul Ion Stoian și a fost
menținută hotărârea primei instanțe.
Instanța de apel a reținut că, prima instanță just a constatat că, consumatorul
Ștefan Bria a încălcat clauzele contractuale prin intervenția vizibilă în funcționarea
echipamentul de măsurare și, anume, intervenția asupra sigiliului autentic al uzinei
producătoare care a fost scos, iar ulterior mecanismul de evidență a fost sigilat cu
aplicarea unui sigiliu contrafăcut. Probele prezentate confirmă vinovăția directă a
apelantului Ștefan Bria privind încălcarea obligațiilor contractuale și, anume,
încălcarea prevederilor pct. 5 lit. g) din contractul de furnizare a gazelor naturale
nr.4128717 din 29 ianuarie 2009, care reglementează că, consumatorul este obligat
să păstreze intacte echipamentului de măsurare și sigiliile aplicate acestuia, însă
consumatorul final Ștefan Bria nu a asigurat integritatea echipamentului de măsurare
instalat la domiciliul său.
3
Totodată, instanța de apel a reținut că, în raportul de constatare tehnico-
științifică nr. 146 din 12 martie 2015, întocmit de către Centrul expertize
independente „Cexin” SRL, este descris modul în care a fost prezentat contorul la
expertiză, modul de cercetare a contorului, cât și concluziile expertului, iar actul de
demontare din 19 februarie 2015 atestă că, echipamentul de măsurare a fost
demontat în prezența consumatorului Ștefan Bria și transmis acestuia în acel
moment, fapt confirmat și prin declarațiile lui Ștefan Bria, care a menționat că, a fost
instalat un contor nou, acces având el și persoana din cadrul SRL „Cahul-Gaz”, care
ia indicațiile, a participat la examinarea contorului, care a fost demontat în prezența
lui și a prezentat contorul la expertiză (f. d. 69).
Prin urmare, instanța de apel a concluzionat că, operatorul de rețea SRL
„Cahul-Gaz”, conform pct. 128 din Regulamentul pentru furnizarea și utilizarea
gazelor naturale, aprobat prin Hotărârea Agenției Naționale pentru Reglementare în
Energetică nr.415 din 25 mai 2011, a adoptat o decizie legală (procesul-verbal
nr.23/1 din 31 martie 2015), prin care a constatat încălcarea clauzelor contractuale
de către consumatorul Ștefan Bria prin intervenția asupra sigiliului aplicat, calculând
consumul fraudulos de gaze conform sistemului paușal, în baza prevederilor legale.
Instanța de apel a menționat că, pct. 132 din Regulamentul enunțat
reglementează dreptul furnizorului de gaze naturale de a-l obliga pe consumatorul
casnic, în cazul deteriorării sau intervenției asupra echipamentului de măsurare din
culpa acestuia, să procure din cont propriu un alt echipament de măsurare a gazelor
naturale.
Astfel, instanța de apel a acceptat integral toate constatările și rațiunile operate
de prima instanță la adoptarea hotărârii de admitere a acțiunii depuse de către SRL
„Cahul-Gaz”, ca fiind corecte și cu aplicarea justă a normelor de drept material.
La data de 19 august 2019 Ștefan Bria a depus recurs împotriva deciziei
instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și
hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri cu privire la admiterea acțiunii
depuse de către el și respingerea acțiunii depuse de către SRL „Cahul-Gaz”.
În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de
apel, deoarece instanța de apel a apreciat greșit probele.
A menționat că, nu a fost prezent la demontarea echipamentului de măsurare
a gazelor naturale, nu a semnat procesele-verbale prezentate instanței de judecată,
nu a prezentat echipamentul de măsurare și nu a participat la examinarea acestuia de
către comisia SRL „Cahul-Gaz”, nu a prezentat echipamentul de măsurare și nu a
participat la examinarea acestuia de către Centrul expertize independente „Cexin”,
nu-l cunoaște pe O. Scotigor.
A susținut că, instanța de apel de apel a interpretat eronat legea.
Examinând admisibilitatea cererii de recurs, Completul specializat pentru
examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.
Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al
Republicii Moldova.
4
În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod
intră în vigoare la 01 aprilie 2019.
În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de
contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor
examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform
prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni de
acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până
la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica
corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a
încheierilor judecătorești.
Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru
principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.
Prin urmare, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în
conformitate cu prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform
reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ.
În conformitate cu art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, recursul se
depune la instanța de apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de
apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite
neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.
Decizia instanței de apel a fost adoptată la data de 27 iunie 2019 și a fost
expediată în adresa recurentului la data de 19 iulie 2019, respectiv, recursul depus
de către Ștefan Bria la data de 19 august 2019 este în termen.
Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei de contencios
administrativ, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.
În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat
în cazul în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate
eronat în cazul în care:
a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la
judecarea ei;
b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a
comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;
5
c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost
implicate în proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de
declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut
duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră
că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul
în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale
omului.
Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din
oficiu.
În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că, recursul depus de către Ștefan Bria nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de
procedură civilă.
Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural
de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității
constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele
prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
Totodată, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să
fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere,
la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri
(cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul depus de
către Ștefan Bria, asemenea aspecte nu se regăsesc.
Astfel, din considerentele menționate, Completul specializat pentru
examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
declara recursul depus de către Ștefan Bria ca inadmisibil.
6
În conformitate cu art. 193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ
și art. 270 din Codul de procedură civilă, Completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Recursul depus de către Ștefan Bria se declară inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Mariana Pitic
judecătorii Iurie Bejenaru
Nicolae Craiu
7