3ra-976/19 — constatarea încălcărilor și repararea prejudiciului material și moral

Dosarul nr. 3ra-976/19 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. D. Tricolici) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila) ÎNCHEIERE 11 decembrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic Judecătorii Iurie Bejenaru Nicolae Craiu examinând admisibilitatea cererii de recurs depusă de către Balan Serghei, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de către Balan Serghei împotriva Inspectoratului General al Poliției de Frontieră și Întreprinderii de Stat Compania Aeriană „Air Moldova” cu privire la constatarea vinovăției solidare pentru încălcările comise în privința sa și repararea prejudiciului material și moral, împotriva deciziei din 17 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admis apelul declarat de către Balan Serghei, a fost casată integral hotărârea din 14 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și a fost declarată inadmisibilă acțiunea, constată: La data de 19 decembrie 2016 Balan Serghei a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului General al Poliției de Frontieră și Întreprinderii de Stat Compania Aeriană „Air Moldova” cu privire la constatarea vinovăției solidare pentru încălcările comise în privința sa și repararea prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la data de 18 august 2016 urma să zboare cu avionul Companiei Aeriene „Air Moldova” pe ruta Chișinău-Frankfurt. A menționat că, în această deplasare o însoțea pe nepoata sa minoră, care avea în calitate de bagaj de mână un penny-board. A susținut că, trecând controlul la poliția de frontieră, primul colaborator al acesteia nu a văzut nereguli de transportare a penny-boardului în calitate de bagaj de mîină. Ulterior, însă, i-a fost interzisă transportarea acestuia în calitate de bagaj de mîină, cu transportarea la bagajul neînsoțit sau cu predarea în camera de păstrare a aeroportului. A afirmat că, timpul pentru înregistrarea bagajului neînsoțit a expirat, fiind anunțată îmbarcarea în avion și, astfel, a fost nevoit să abandoneze penny-boardul la colaboratorii poliției de frontieră pentru a nu întârzia la decolare.

A relevat că, la reîntoarcere în Republica Moldova și încercând să soluționeze litigiul pe cale extrajudiciară, s-a adresat cu cerere prealabilă la Ministerul Afacerilor Interne, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră și ÎS CA „Air Moldova”, 1 solicitând clarificarea situației și restituirea prejudiciului cauzat în urma acțiunilor persoanelor vinovate. A declarat că, cererea prealabilă nu i-a fost admisă, fiind nevoit să se adreseze în instanța de contencios administrativ. A solicitat constatarea vinovăției solidare a pârâților pentru încălcările comise în privința sa și repararea prejudiciului material în sumă de 1600 de lei și a prejudiciului moral. Prin hotărârea din 14 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani acțiunea depusă de către Balan Serghei a fost respinsă ca fiind nefondată.

Prin decizia din 17 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul declarat de către Balan Serghei, a fost casată integral hotărârea primei instanțe și a fost declarată inadmisibilă acțiunea depusă de către Balan Serghei. Instanța de apel a reținut că, pretențiile înaintate de către Balan Serghei nu constituie obiect al acțiunii în contenciosul administrativ în sensul art. 2 și 3 din Legea contenciosului administrativ. Or, ultimul în cererea de chemare în judecată solicită constatarea solidară a vinovăției intimaților la încălcările comise, repararea solidară a prejudiciului material în mărime de 1600 de lei și a prejudiciului moral. Totodată, instanța de apel a reținut că, această cauză este una civilă, de drept comun.

Prin urmare, instanța de apel a considerat că, prima instanță urma să examineze cauza în ordine contencioasă, dar nu în ordinea contenciosului administrativ. La data de 12 iunie 2019 Balan Serghei a depus recurs nemotivat, iar la data de 11 iunie 2019 a depus recurs motivat împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de apel. În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de apel, deoarece concluziile instanței de apel, expuse în decizie, sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei. A menționat că, instanța de apel a încălcat și a aplicat eronat normele de drept material, deoarece nu a aplicat o serie de prevederi legale, care trebuiau să fie aplicate, dar în același timp a aplicat dispoziții legale, care nu trebuiau să fie aplicate.

A susținut că, instanța de apel a interpretat eronat legea. Examinând admisibilitatea cererii de recurs, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele. Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 01 aprilie 2019. În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod.

Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești. Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. 2 Prin urmare, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în conformitate cu prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Din materialele dosarului rezultă că, Curtea de Apel Chișinău a expediat decizia contestată în adresa părților la data de 14 mai 2019, iar la data de 16 mai 2019 Balan Serghei a recepționat-o (f. d. 213, 217). Astfel, recursul motivat depus de către Balan Serghei la data de 11 iunie 2019 este în termen. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei de contencios administrativ, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționata problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

3 În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul depus de către Balan Serghei nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul depus de către Balan Serghei, asemenea aspecte nu se regăsesc. Astfel, din considerentele menționate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul depus de către Balan Serghei ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ și art. 270 din Codul de procedură civilă, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de către Balan Serghei se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic judecătorii Iurie Bejenaru Nicolae Craiu 4