2rh-133/19 — declararea nulității actelor juridice și repararea prejudiciului material și moral

Dosarul nr. 2rh-133/19 Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Sîngerei (jud: C. Cheptea) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: E. Bejenaru, A. Toderaș, A. Albu) Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud: M. Pitic, G. Stratulat, Iu. Bejenaru) ÎNCHEIERE 11 decembrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele ședinței, judecătorul Mariana Pitic judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat examinând cererea de revizuire depusă de Alexandr Cireș, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Alexandr Cireș împotriva lui Stepan Cireș, intervenienți accesorii Lilia Ionița și notarul public Olga Condorachi cu privire la declararea nulă a actelor juridice, încasarea prejudiciului material, moral și cheltuielilor de judecată, împotriva încheierii din 20 februarie 2019 a Curții Supreme de Justiție, prin care recursul declarat de Alexandr Cireș a fost considerat inadmisibil, constată: La data de 18 mai 2017 reclamantul Alexandr Cireș a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Stepan Cireș și Liliei Ionița, intervenienți accesorii notarii publici Olga Condorachi, Aurica Panciuc și IP „Agenția Servicii Publice”, Departamentul Cadastru cu privire la anularea certificatului de moștenitor legal nr.XXXXX, contractului de vânzare-cumpărare nr.XXXXX, recunoașterea dreptului de moștenitor legal asupra ½ cotă-parte din terenul cu suprafața de 0,1222ha, nr. cadastral XXXXX, casa cu nr. cadastral XXXXX și construcția accesorie cu suprafața de 23,8 m2,nr.

cadastral XXXXX, situate în XXXXX și radierea înscrisurilor din Registrul bunurilor imobile. În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, actele juridice contestate contravin legii, ordinii publice și bunelor moravuri, deoarece sunt încheiate ilicit și bazate pe o cauză falsă în scopul tăinuirii cercului de moștenitori legali. A susținut că, la momentul întocmirii actelor juridice contestate au fost încălcate normelor imperative a Legii cu privire la notariat nr. 1153 din 11 aprilie 1997 și prevederile art. art. 6, 77, 79, 83, 564, 566, 581-582 Cod civil (în redacția anului 1964). A solicitat anularea certificatului de moștenitor legal nr. XXXXX, contractului de vânzare-cumpărare nr. XXXXX, recunoașterea dreptului de moștenitor legal asupra ½ cotă-parte din terenul cu suprafața de 0,1222 ha, nr. cadastral XXXXX, casa cu nr. cadastral XXXXX și construcția accesorie cu 1 suprafața de 23,8 m2,nr.

cadastral XXXXX, situate în XXXXX și radierea înscrisurilor din Registrul bunurilor imobile. Concomitent, prin cererea de repunere în termen, reclamantul Alexandr Cireș a mai solicitat repunerea în termen a cererii de chemare în judecată, invocând drept temei XXXXX în perioada 16 iulie 1997-16 iunie 2016 (f.d. 11, vol. I). Ulterior, la data de 23 octombrie 2017 reclamantul Cireș Alexandr a depus cerere de modificare a cerințelor împotriva lui Stepan Cireș, intervenienți accesorii Lilia Ionița și notarul public Olga Condorachi, solicitând anularea certificatului de moștenitor legal XXXXX, recunoașterea dreptului de moștenitor legal asupra ½ cotă-parte din imobilul rămas după decesul părinților, precum și încasarea din contul lui Stepan Cireș în beneficiul său a prejudiciului moral și cheltuielilor de judecată (f.d.

80, 81, vol. I). În continuare, la data la 20 aprilie 2018 reclamantul Alexandr Cireș a depus cerere de concretizare a cerințelor, prin care a solicitat repunerea în termen a acțiunii, anularea certificatului de moștenitor legal XXXXX, recunoașterea dreptului de moștenitor legal asupra ½ cotă-parte din imobilul rămas după decesul părinților compus din: terenul cu suprafața de 0,1222 ha, nr. cadastral XXXXX, casă de locuit cu suprafața de 70,9 m2,nr. cadastral XXXXX și construcția accesorie cu suprafața de 23,8 m2, nr. cadastral XXXXX amplasat în XXXXX, precum și încasarea din contul pârâtului Cireș Stepan în beneficiul său a sultei în mărime de 1250 dolari, echivalentul a ½ din costul imobilului vândut la prețul de 2500 dolari = 32300 de lei, a prejudiciului moral în mărime de 50000 lei și a cheltuielilor de judecată în mărime totală de 6400 lei, constituite din taxa de stat și cheltuielile de asistența juridică (f.d.

140, 142, 145 vol. I). Prin hotărârea din 23 aprilie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei, a fost admisă parțial acțiunea depusă de Alexandr Cireș, a fost repus Alexandr Cireș în termenul de depunere a acțiunii, a fost anulat certificatul de moștenitor legal nr. XXXXX, întocmit de către notarul de stat Olga Condorachi pe numele lui Stepan Cireș, a fost recunoscut dreptul de moștenitor legal al lui Alexandr Cireș asupra ½ cotă-parte din imobilului compus din: terenul cu suprafața de 0,1222 ha, nr. cadastral XXXXX, casă de locuit cu suprafața de 70,9 m2, nr. cadastral XXXXX și construcția accesorie cu suprafața de 23,8 m2, nr. cadastral XXXXX amplasat în XXXXX, a fost încasat din contul lui Stepan Cireș în beneficiul lui Alexandr Cireș mărimea sultei egală cu 1250 dolari SUA, echivalentul a 16150 de lei din costul imobilului vândut, ce a constituit suma totală de 32300 de lei, echivalentul sumei contractuale de 2500 dolari SUA și a fost încasat din contul lui Stepan Cireș în beneficiul lui Alexandr Cireș suma prejudiciului moral în mărime de 5000 de lei și suma de 6400 de lei, compusă din cheltuieli de asistență juridică în mărime de 6000 de lei și taxa de stat în sumă de 400 de lei.

Prin decizia din 30 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul declarat de Alexandr Cireș și a fost menținută hotărârea din 23 aprilie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei. Prin încheierea din 20 februarie 2019 a Curții Supreme de Justiție recursul declarat de Alexandr Cireș a fost considerat inadmisibil. La data de 16 octombrie 2019 Alexandr Cireș a depus cerere de revizuire împotriva încheierii instanței de recurs, solicitînd declararea nulă a actelor juridice, recunoașterea dreptului de moștenitor legal asupra imobilului din litigiu, restituirea 2 terenurilor agricole și a pensiei pentru perioada de 18 ani în mărime de 75 %, repararea prejudiciului material și moral.

În motivarea cererii de revizuire a indicat că, a fost falsificată plata taxei de stat, sumele de 400 și 634 de lei sunt incorecte. Ordinul de încasare a numerarului la aceste taxe de stat diferă. Dispune de 14 documente care confirmă că, el este moștenitor legal al casei părintești și alte persoane nu au astfel de documente. A invocat că are certificate, care confirmă: că are XXXXX, că a achitat taxa de stat, actul de căsătorie al părinților, că imobilul aparține mamei sale, care achita serviciile comunale. A menționat că, Stepan Cireș a falsificat documente de stat. În drept, cererea de revizuire este întemeiată pe art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă. Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 01 aprilie 2019. În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. În conformitate cu art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedură civilă, art.169–171. La caz, se constată că procedura administrativă a fost inițiată până la 01 aprilie 2019 și respectiv, se vor aplica dispozițiile legale anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ, care reglementează revizuirea hotărârilor instanțelor judecătorești și anume, prevederile Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 452 alin. (11) din Codul de procedură civilă, dacă examinarea cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a instanței de apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces.

Examinând materialele dosarului și verificând argumentele invocate în cererea de revizuire, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă din următoarele considerente. În conformitate cu art. 3 din Codul de procedură civilă, instanțele judecătorești aplică legile procedurale civile în vigoare la data judecării cauzei civile, efectuării actelor de procedură sau executării actelor instanței judecătorești (hotărâri, încheieri, decizii, ordonanțe), precum și a actelor unor alte autorități în cazurile prevăzute de lege.

3 Noua lege procedurală nu duce la modificarea efectelor juridice deja produse ca rezultat al aplicării legii abrogate și nu le desființează. De la data intrării în vigoare a noii legi procedurale, efectele vechii legi încetează dacă noua lege nu prevede altfel. Legea procedurală civilă care impune obligații noi, anulează sau reduce drepturile procedurale ale participanților la proces, limitează exercitarea unor drepturi ori stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare nu are putere retroactivă. Prin Legea nr.17 din 05 aprilie 2018, în vigoare din 01 iunie 2018, s-au stabilit categoriile de încheieri care pot fi separat supuse revizuirii. Astfel, prevederile art. 446 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă stabilesc că, pot fi supuse revizuirii hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale tuturor instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol.

Încheierile de încetare a procesului conform art. 265 lit. c) și d), precum și cele prin care se respinge acțiunea ca fiind tardivă conform art. 1861 pot fi supuse revizuirii. Încheierile judecătorești care nu se referă la fondul cauzei, precum și deciziile emise în privința acestora nu se supun revizuirii. Materialele dosarului atestă că, prin încheierea din 20 februarie 2019 a Curții Supreme de Justiție, recursul depus de către Alexandr Cireș a fost considerat inadmisibil, deoarece acesta nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează că, încheierile de inadmisibilitate se emit în conformitate cu prevederile art. 270 Cod de procedură civilă și nu conțin nicio referire cu privire la fondul recursului și, prin urmare, nu pot fi supuse revizuirii. În conformitate cu art.453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite o încheiere de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că, legislatorul nu a exemplificat împrejurările, când o instanță de revizuire trebuie să pronunțe o încheiere de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Totuși această dispoziție legală, dar și practica judiciară constantă denotă că, o cerere de revizuire poate fi declarată inadmisibilă, atunci când nu a fost depusă în termenele prevăzute la art.450 din Codul de procedură civilă sau a fost depusă de persoanele care nu sunt în drept să facă acest lucru. La fel, cererea de revizuire poate fi respinsă ca fiind inadmisibilă, atunci când nu sunt respectate condițiile de formă prevăzute de art.451 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă. Actualmente, urmând logica expusă supra, instanța de revizuire poate considera o cerere de revizuire ca inadmisibilă în cazul în care revizuirea este depusă împotriva unui act care nu se supune revizuirii.

Astfel, ținând cont de cele menționate și având în vedere faptul că, încheierile de inadmisibilitate ale Curții Supreme de Justiție nu pot fi suspuse revizuirii, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

4 În conformitate cu art. 195 din Codul administrativ și art. 270, 446, 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Alexandr Cireș împotriva încheierii din 20 februarie 2019 a Curții Supreme de Justiție, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Alexandr Cireș împotriva lui Stepan Cireș, intervenienți accesorii Lilia Ionița și notarul public Olga Condorachi cu privire la declararea nulă a actelor juridice, încasarea prejudiciului material, moral și cheltuielilor de judecată.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Mariana Pitic Judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat 5