2r-697/19 — Constatarea faptului juridic
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Constatarea faptului juridic
- Temei legal
- Temeiurile restituirii apelului, împuternicirile persoanei
2r-697/19 — Constatarea faptului juridic (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr.2r-697/19
Prima instanță: Judecătoria Cimișlia, judecător: Z. Aramă
Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat, judecători: A. Curdov, D. Fujenco, L. Caraianu
DECIZIE
11 decembrie 2019 mun. Chișinău
Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de
Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Maria Ghervas
Svetlana Filincova
examinând recursul declarat de către Asociația Obștească „Scarlet”,
în cauza civilă la cererea lui Serghei Covadji cu privire la constatarea faptului
posesiunii, folosinței și a dispoziției unui bun imobil cu drept de proprietate,
împotriva încheierii din 17 octombrie 2019 a Curții de Apel Comrat, prin care a
fost restituit apelul declarat de către Asociația Obștească „Scarlet”,
c o n s t a t ă:
La 16 octombrie 2012, Serghei Covadji s-a adresat în instanța de judecată cu
cerere privind constatarea faptului posesiunii, folosinței și a dispoziției unui bun
imobil cu drept de proprietate.
Prin hotărârea din 18 decembrie 2012 a Judecătoriei Cimișlia, cererea înaintată
de Serghei Covadji, privind constatarea faptului posesiunii, folosinței și de dispoziție
a unui bun imobil cu drept de proprietate, a fost admisă.
La 18 septembrie 2019, președintele Asociației Obștești „Scarlet”, Mandîș
Ștefan, a depus cerere de apel împotriva hotărârii Judecătoriei Cimișlia din 18
decembrie 2012, solicitând casarea acesteia.
Prin încheierea din 17 octombrie 2019 a Curții de Apel Comrat, cererea de apel a
fost restituită din considerentul că a fost depusă de o persoană care nu este în drept să
declare apel, dat fiind faptul că Asociația Obștească „Scarlet” nu a fost parte în
procesul dat.
La 04 noiembrie 2019, Asociația Obștească „Scarlet” a declarat recurs împotriva
încheierii instanței de apel din 17 octombrie 2019.
1
În motivarea recursului a indicat că, conform capitolului III, pct. 5.7.1. al
Statutului AO „Scarlet”, directorul reprezintă fără procură ONG în contacte de
colaborare cu persoanele fizice și juridice.
Astfel, a solicitat admiterea recursului și casarea încheierii instanței de apel
enunțată.
Examinând materialele dosarului în raport cu cele invocate în recurs și
prevederile legale, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Asociația Obștească „Scarlet”,
urmează a fi respins din următoarele motive.
În conformitate cu art. 360 alin. (1) Cod de procedură civilă, sunt în drept să
declare apel:
a) părțile și alți participanți la proces;
b) reprezentantul în interesul apelantului, dacă este împuternicit în modul stabilit
de lege;
c) martorul, expertul, specialistul și interpretul, reprezentantul cu privire la
compensarea cheltuielilor de judecată ce li se cuvine.
După cum rezultă din conținutul normei de drept citate, lista persoanelor care
sunt în drept să declare apel este exhaustivă și nu poate fi completată cu alte persoane.
În alți termeni, nu poate declara apel persoana care nu este parte sau participant la
proces și nu beneficiază de drepturile procedurale prevăzute de normele legale. Deci,
dispozițiile art. 360 CPC, având un caracter imperativ, nu pot fi interpretate și aplicate
altfel decât cum prevede legea.
Verificând și analizând legalitatea încheierii contestate prin prisma prevederilor
legale citate, Colegiul atestă lipsa calității procesuale a Asociației Obștești „Scarlet”
pe cauza respectivă, dat fiind faptul că ultima nu cade sub incidența prevederilor art.
55 Cod de procedură civilă, potrivit cărora, se consideră participanți la proces părțile,
intervenienții, procurorul, petiționarii, persoanele care, în conformitate cu art. 7 alin.
(2), art.73 și 74, sunt împuternicite să adreseze în instanță cereri în apărarea
drepturilor, libertăților și intereselor legitime ale unor alte persoane sau care intervin
în proces pentru a depune concluzii în apărarea drepturilor unor alte persoane, precum
și persoanele interesate în pricinile cu procedură specială. Or, din materialele speței
rezultă că aceasta nu a deținut calitatea de participant la proces în condițiile art. 55
Cod de procedură civilă, totodată, la materialele speței lipsește vreun act judecătoresc
de dispoziție care să confirme că aceasta a fost atrasă în proces sau că acesteia, deși, a
solicitat intervenirea în proces, neîntemeiat i s-a refuzat atragerea în proces în modul
stabilit de prevederile legale.
Cauza civilă a fost intentată în procedură specială la cererea petiționarului
Serghei Covadji cu privire la constatarea faptului posesiunii, folosinței și a dispoziției
unui bun imobil cu drept de proprietate, parte interesantă în proces fiind Primăria
orașului Cimișlia, cauza finalizându-se cu pronunțarea hotărârii din 18 decembrie
2012 a Judecătoriei Cimișlia.
2
În conformitate cu art. 280 alin. (2) Cod de procedură civilă, în procedură
specială, instanța examinează cauzele cu participarea petiționarului, altor persoane
interesate, precum și a autorităților publice conform art.74.
Astfel, instanța de recurs, constată că încheierea instanței de apel din 17
octombrie 2019 este adoptată în concordanță cu normele de drept procedural care
reglementează acțiunile instanței la acea fază a procesului, iar recursul depus de
Asociația Obștească „Scarlet” împotriva încheierii enunțate este neîntemeiat și lipsit
de suport legal.
În speță, Colegiul notează că, soluția instanței de apel este compatibilă cu
respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul articolului 6 din Convenția
Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.
Reieșind din cele expuse, Colegiul reiterează că, realizarea dreptului de a ataca
hotărârea/încheierea judecătorească în lipsa dreptului de a o contesta în modul
prescris de lege, reprezintă în esență o favorizare nejustificată a părții recurente, în
frauda regulilor unui proces echitabil.
Totodată, se menționează că persoanele care nu sunt participante la proces, dar
care, prin hotărârea judecătorească, pot fi lezate în drepturi, nu au dreptul de a declara
apel. Legiuitorul pentru aceste persoane a prevăzut calea extraordinară de atac –
revizuirea, astfel, fiind îndreptățite de a se adresa cu cerere de revizuire, prin prisma
art. 447 lit. b), art. 449 lit. c) Cod de procedură civilă, împotriva actelor judecătorești
irevocabile, prin care se consideră că le-a fost lezat un drept al său.
Față de cele ce preced, Colegiul consideră necesar de a dispune respingerea
cererii de recurs a Asociației Obștești „Scarlet” și menținerea încheierii instanței de
apel din 17 octombrie 2019, or, instanța de apel corect a stabilit că cererea de apel a
fost depusă de o persoană care nu este în drept să declare apel.
Având în vedere cele expuse și în temeiul art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă,
Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de
Justiție
decide:
Se respinge recursul declarat de Asociația Obștească „Scarlet”.
Se menține încheierea din 17 octombrie 2019 a Curții de Apel Comrat, în cauza
civilă la cererea lui Serghei Covadji cu privire la constatarea faptului posesiunii,
folosinței și a dispoziției unui bun imobil în proprietate.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Maria Ghervas
Svetlana Filincova
3