2ra-2213/19 — cu privire la constatarea faptului aflarii in concubinaj, recunoasterea dreptului de porprietate asupra imbilelor, determinarea cotelor parti ideale din bunuri imobile si partajarea

2ra-2213/19 — cu privire la constatarea faptului aflarii in concubinaj, recunoasterea dreptului de porprietate asupra imbilelor, determinarea cotelor parti ideale din bunuri imobile si partajarea (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra-2213/19

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Central – V. Stratan

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău –V. Cotorobai, I. Țurcan, M. Anton

ÎNCHEIERE

04 decembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Nina Vascan

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Victor Nuța,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Victor Nuța

împotriva Anjelei Vremiș, Verei Serdega și lui Vladimir Serdega cu privire la

constatarea faptului aflării în relații de concubinaj, recunoașterea dreptului de

proprietate în devălmășie asupra imobilelor, determinarea cotelor părți ideale din

bunurile imobile proprietate comună în devălmășie și partajarea bunurilor imobile,

împotriva deciziei din 13 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a admis

apelul declarat de către Anjela Vremiș, Vera Serdega și Vladimir Serdega, reprezentați

de avocatul Sergiu Covali, s-a casat hotărârea din 25 octombrie 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Central și s-a emis o nouă hotărâre,

constată:

La 29 decembrie 2014 Victor Nuța a depus cerere de chemare în judecată,

concretizată la 04 decembrie 2017, împotriva Anjelei Vremiș, Verei Serdega și lui

Vladimir Serdega, prin care a solicitat constatarea faptului aflării în relații de

concubinaj cu Anjela Vremiș, în perioada 2002-vara anului 2014, recunoașterea a 1/2

cotă-parte din apartamentul nr.XXX, situat în mun. Chișinău, bd. XXXXX, valoarea

căruia constituie 340 375 lei, a terenului cu nr. cadastral XXXXX, situat în r-nul Anenii

Noi, com. XXXXX, a materialelor de construcție, inclusiv cu manopera de pe terenul

cu nr. cadastral XXXXX situat în r-nul Anenii Noi, com. XXXXX, valoarea cărora

constituie 342 538,19 lei, a SRL „Alexiada-Design”, proprietate comună în devălmășie

a lui Victor Nuța și Anjela Vremiș, recunoașterea dreptului de proprietate a lui Victor

Nuța asupra la 1/4 cotă ideală din apartamentul nr.XXXXX situat în mun. Chișinău, bd.

XXXXX, valoarea căruia constituie 85 093 lei, încasarea din contul Anjelei Vremiș în

beneficiul lui Victor Nuța a sumei de 85 093 lei, ce constituie ¼ cotă ideală din

1

apartamentul nr.XXXXX situat în mun. Chișinău, bd. XXXXX, recunoașterea dreptului

de proprietate a lui Victor Nuța asupra la 1/2 cotă ideală din terenul cu nr. cadastral

XXXXX, situat în r-nul Anenii Noi, com. XXXXX, încasarea de la Anjela Vremiș în

beneficiul lui Victor Nuța a sumei de 171 270 lei, ce constituie 1/2 din materialele de

construcție, inclusiv cu manopera de pe terenul cu nr. cadastral XXXXX situat în r-nul

Anenii Noi, com. XXXXX, recunoașterea dreptului de proprietate a lui Victor Nuța

asupra la 1/2 cotă ideală din SRL „Alexiada-Design”, precum și încasarea cheltuielilor

de judecată. (f.d. 213-214, vol. I)

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 22 noiembrie 2002, în Biserica

„Sfânta Treime” din mun. Chișinău, între Victor Nuța și Anjela Vremiș a fost

înregistrată căsătoria religioasă, eliberându-se certificat de cununie.

Relevă că între anul 2002 și vara anului 2014, Victor Nuța și Anjela Vremiș au

locuit împreună și au dus o gospodărie comună. În această perioadă, împreună cu

părinții pârâtei au participat la procurarea apartamentului nr. XXXXX, situat în mun.

Chișinău, bd. XXXXX.

A menționat că pentru cumpărarea apartamentului nr. XXXXX, situat în mun.

Chișinău, bd. XXXXX, Victor Nuța și Anjela Vremiș au transmis părinților ei, Vera

Serdega și Vladimir Serdega suma 4000 Euro. După procurarea acestui apartament,

Victor Nuța și Anjela Vremiș, au efectuat în el reparație și au procurat mobilă în sumă

totală de 13 000 Euro.

La insistența Anjelei Vremiș dreptul de proprietate asupra apartamentului a fost

trecut pe numele părinților ei, pe motiv că oricum apartamentul îi va rămâne ei. În acest

apartament au locuit împreună din momentul procurării și până în vara anului 2014,

când Anjela Vremiș i-a spus că ei nu mai pot locui împreună, iar în acest apartament nu

are acces.

A menționat că în timpul căsătoriei religioase au procurat din mijloace comune

terenul cu nr. cadastral XXXXX, situat în com. XXXXX, r-nul Anenii Noi, dreptul de

proprietate a căruia este trecut pe numele Anjelei Vremiș, iar pe acest lot din mijloace

financiare comune a fost începută construcția casei de locuit.

În aceeași perioadă a fost fcreată și SRL „Alexiada-Design”, fondator al căreia

este Anjela Vremiș, însă care a fost fondată din mijloacele financiare comune. Mai mult

ca atât, în această întreprindere au activat împreună, iar mijloacele financiare câștigate

de pe urma activității întreprinderii a fost unica lor sursă de venit, din care au și

cumpărat imobilele menționate.

A relatat că relațiile lor s-au înrăutățit, la moment nu mai locuiesc împreună, iar

Anjela Vremiș refuză să separe bunurile proprietate comună și să-i transmită cotele

părți din aceste bunuri ce îi aparțin de fapt, motiv din care a fost nevoit să sesizeze

instanța de judecată cu prezenta acțiune.

Prin hotărârea din 25 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de către Victor Nuța. S-a

recunoscut faptul aflării în relații de concubinaj între Victor Nuța și Anjela Vremiș în

perioada anilor 2002 - 2014. S-a recunoscut terenul cu nr. cadastral XXXXX situat în

r-nul Anenii Noi, com. XXXXX, proprietate comună în devălmășie a lui Victor Nuța,

și Anjela Vremiș, cu partajarea acestuia în cote-pârți ideale a câte ½ fiecăruia. S-au

2

recunosc materialele de construcție, inclusiv manopera de pe terenul cu nr. cadastral

XXXXX, situat în r-nul Anenii Noi, com. XXXXX, valoarea cărora constituie 342

538,19 lei, proprietate comună în devălmășie a lui Victor Nuța și Anjela Vremiș, cu

partajarea acestora prin atribuirea acestora în proprietate exclusivă a Anjelei Vremiș,

cu încasarea de la Anjela Vremiș în beneficiul lui Victor Nuța a sumei de 171 269 lei,

ce constituie 1/2 din materialele de construcție, inclusiv manopera de pe terenul cu nr.

cadastral XXXXX situat în r-nul Anenii Noi, com. XXXXX. S-au încasat de la Anjela

Vremiș în beneficiul lui Victor Nuța cheltuielile de judecată formate din taxa de stat în

mărime de 5238 lei și pentru asistență juridică în mărime de 2000 lei. În rest, cererea

de chemare în judecată depusă de către Victor Nuța s-a respins ca fiind

neîntemeiată.(f.d. 33, 37-46, vol. II)

Pentru a ajunge la această concluzie instanța de fond a reținut că din proba

materială, și anume, certificatul de cununie eliberat de Biserica „Sfînta Treime” din

mun. Chișinău, precum și din depozițiile martorilor Ion Conicov, Ruslan Lebedi,

Svetlana Popovici și Vasile Robuleț s-a demonstrat că Victor Niță și Anjela Vremiș s-

au aflat în relații de concubinaj în perioada 2002-2014.

Cu referire la pretențiile lui Victor Nuța privind recunoașterea a ½ din bunurile

dobândite în perioada 2004-2014, instanța de fond a apreciat că a fost dovedit faptul că

Victor Nuța a contribuit la achiziționarea imobilului și a sporirii simțitoare a valorii

acestuia, servind temei pentru a recunoaște că bunul imobil, și anume, terenul situat în

r-nul Anenii Noi, comuna XXXXX, materialele de construcție și manopera, valoarea

cărora constituie 342 538,19 lei, este proprietate comună în devălmășie a lui Victor

Nuța și Anjela Vremiș, cu partajarea acestora, prin atribuirea acestora în proprietate

exclusivă Anjelei Vremis și încasarea de la Anjela Vremiș în beneficiul lui Victor Nuța

a sumei de 171 269 lei, ce constituie ½ din valoarea materialelor de construcție.

Instanța de fond a considerat că sunt neîntemeiate pretențiile lui Victor Nuța cu

privire la recunoașterea ca proprietate comună în devălmășie a apartamentului nr.

XXXXX din mun. Chișinău, bd. XXXXX și SRL „Alexandra-Design”, cu partajarea

acestora, ori Victor Nuța nu a prezentat probe incontestabile pentru a justifica aportul

adus la procurarea bunului imobil și că a avut un careva statut în întreprinderea fondată

de către Anjela Vremiș.

La data de 21 noiembrie 2018 Anjela Vremiș, Vera Serdega și Vladimir Serdega,

reprezentați de avocatul Sergiu Covali, au declarat apel împotriva hotărârii din

25 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, solicitând admiterea

apelului, casarea hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei noi hotărâri privind

respingerea acțiunii. (f.d. 35-36, 57-61, vol. II)

Prin decizia din 13 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a admis cererea de apel

depusă de către Anjela Vremiș, Vera Serdega și Vladimir Serdega, reprezentați de

avocatul Sergiu Covali, s-a casat hotărârea din 25 octombrie 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Central și s-a emis o nouă hotărâre, prin care s-a respins cererea de

chemare în judecată depusă de către Victor Nuța. S-a compensat cheltuielile de judecată

la depunerea apelului cu încasarea din contul lui Victor Nuța în beneficiul Anjelei

Vremiș, Verei Serdega și lui Vladimir Serdega taxa de stat în mărime de 5 288 lei. (f.d.

81, 82-93, vol. II)

3

Pentru a ajunge la această concluzie instanța de apel a reținut că raporturile de

concubinaj nu cunosc o reglementare în legislația Republicii Moldova. Prin urmare,

asupra fenomenului concubinajului nu se vor aplica analogic normele Codului familiei

sau ale altor legi, ce reglementează relațiile familiale, ci se vor aplica normele de drept

comun, în special, asupra regimului juridic al bunurilor dobândite în comun. Regimul

juridic al bunurilor dobândite de către soți, anume proprietatea în devălmășie, nu este

aplicabil și concubinilor, indiferent de durata conviețuirii acestora.

A menționat că concubinajul nu se consideră ca relații juridice, care sunt

reglementare de normele Codului familiei sau ale altor legi ce reglementează relațiile

familiale, or, art. 9 din Codul familiei indică că drepturile și obligațiile juridice ale

soților iau naștere din ziua înregistrării căsătoriei la organele de stare civilă.

Instanța de apel a indicat că în condițiile în care relațiile de concubinaj nu se

asimilează relațiilor de familie, toate cerințe subsecvente ale lui Victor Nuța privind

recunoașterea dreptului asupra la ½ cotă-parte din bunurile dobândite în perioada 2002-

2014 sunt lipsite de temei legal, or, Victor Nuță nu a indicat temeiul legal pentru

dobândirea dreptului de proprietate specificat la art. 320 alin. (2) Cod civil și momentul

dobândirii dreptului de proprietate.

La 13 septembrie 2019 Victor Nuța a declarat recurs împotriva deciziei instanței

de apel, solicitând casarea deciziei din 13 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău cu

menținerea hotărârii din 25 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central.

Totodată, a solicitat încasarea cheltuielilor de judecată. (f.d. 97-101, vol. II)

În motivarea recursului a invocat că părțile, fiind în relații de concubinaj, au dus

gospodărie comună, au muncit împreună, au câștigat mijloace financiare împreună, din

care au făcut mai multe achiziții, construcții și reparații, adică au dobândit în comun

bunurile imobile și mobile. Practica judiciară de-a lungul timpului a stabilit că cota-

parte se determină în funcție de aportul fiecăruia la achiziționarea bunului, iar în ceea

ce privește cantitatea aportului și întinderea acestuia se va decide în fiecare caz aparte,

în dependență de probele administrate. O soluție pentru facilitarea determinării

întinderii cotei-părți ar fi încheierea unei convenții, prin care concubinii ar determina

care este întinderea cotei-părți ce revine fiecăruia și astfel nu ar mai exista necesitatea

probării cantității contribuției fiecărui concubin.

Consider că instanța de fond a dat o apreciere corectă relațiilor părților în litigiu,

or, la caz nu a fost încheiată o convenție, însă reclamantul prin înscrisuri, cum ar fi

cecuri și facturi, a demonstrat că a participat la edificarea construcției în litigiu.

A menționat că a demonstrat cu certitudine faptul aflării în relații de concubinaj

între Victor Nuța și Anjela Vremiș în perioada 2002 - vara 2014 și dobândirea în această

relație de concubinaj, cu aportul ambelor părți a bunurilor aflate în litigiu.

La 02 decembrie 2019 Anjela Vremiș, Vera Serdega și Vladimir Serdega,

reprezentați de avocatul Sergiu Covali au depus referință, prin care au solicitat

declararea recursului depus de către Victor Nuța ca fiind inadmisibil. (f.d. 107-109, vol.

II)

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel.

4

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la

13 iunie 2019, expediată, publicată pe site-ul Curții de Apel Chișinău la 15 iulie 2019.

Materialele cauzei atestă că copia deciziei a fost expediată în adresa reprezentantului

recurentului prin poșta electronică slobodzean68@bk.ru la data de 11 iulie 2019.

Totodată, se atestă că în adresa lui Victor Nuța nu a fost expediată decizia instanței de

apel. (f.d. 94, vol. II)

Astfel, recursul declarat de către Victor Nuța, la 13 septembrie 2019, se consideră

în termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Victor Nuța,

este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă,

Victor Nuța a indicat argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de

judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot

fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea

probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII al Codului de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu pot

constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres

stabilite la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă

părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se

invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

5

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să

posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat

de către Victor Nuța, asemenea aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții

de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanțele de judecată,

primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei

de admisibilitate ale recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal

invocă Victor Nuța, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul

declarat de către Victor Nuța, inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 lit. a), 440 alin.

(1) și (11) ale Codului de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul, declarat de către Victor Nuța, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Nina Vascan

Maria Ghervas

6