3ra-1345/19 — contestarea actului administrativ

3ra-1345/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr.3ra-1345/19

Prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul Ocnița (jud: R.Mazureț)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: A.Gheorghieș, A.Toderaș, E.Bejenaru)

ÎNCHEIERE

27 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Sveatoslav Moldovan

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de Consiliul comunal

Mihălășeni, r-nul Ocnița,

în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de Ivan Olari,

Valeric Rotari, Angela Rotari, Igor Chiselița și Mihail Lesnic împotriva

Consiliului comunal Mihălășeni, r-nul Ocnița, intervenienți accesorii Serviciul

Cadastral Teritorial Ocnița și Oficiul Teritorial Edineț al Cancelariei de Stat cu

privire la contestarea actelor administrative,

împotriva deciziei din 16 iulie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

respins apelul declarat de Consiliul comunal Mihălășeni, r-nul Ocnița și a fost

menținută hotărârea din 4 octombrie 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Ocnița,

c o n s t a t ă:

La 23 august 2017 Ivan Olari, Valeric Rotari, Valentin Lesnic și

Anastasia Lesnic au depus cerere de chemare în judecată în ordinea

contenciosului administrativ împotriva Consiliului comunal Mihălășeni, r-nul

Ocnița, intervenienți accesorii Serviciul Cadastral Teritorial Ocnița și Oficiul

Teritorial Edineț al Cancelariei de Stat cu privire la contestarea actelor

administrative.

Pe parcursul examinării cauzei, la 23 august 2017, Angela Rotari, Igor

Chiselița și Mihail Lesnic au înaintat cerere privind atragerea lor în calitate de

coreclamanți, iar prin încheierea din 28 septembrie 2017 a Judecătoriei Ocnița,

cererea ultimilor a fost admisă, fiind dispusă atragerea acestora în proces în

calitate de coreclamanți.

Ulterior, prin încheierea din 26 martie 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul

Ocnița, cererea de chemare în judecată depusă de Valentin Lesnic și Anastasia

Lesnic a fost scoasă de pe rol în temeiul art. 267 lit. f) Cod de procedură civilă.

1

În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că prin procesul-verbal nr. 2

din 28 mai 1998 al Adunării lucrătorilor sovhozului Mihălășeni s-a hotărât

privatizarea întreprinderii și crearea Comisiei de Privatizare.

Ulterior, în temeiul Procesului-Verbal nr. 2 din 1 decembrie 1999 al

Adunării generale a lucrătorilor sovhozului „Mihălășeni” s-a decis inventarierea

bunurilor acestuia, stabilirea valorii totale a patrimoniului supus privatizării,

precum și stabilirea cotelor procentuale pasibile a fi supuse privatizării

lucrătorilor și pensionarilor.

Respectiv, în urma inventarierii a fost stabilită valoarea bunurilor supuse

privatizării în sumă totală de 6569059 lei, iar ținând cont de faptul că valoarea

totală a patrimoniului constituia suma de 7166355 lei, diferența sumei de

597296 lei, reprezentând valoare obiectelor de menire social-culturală a fost

transmisă la balanța Primăriei s. Mihălășeni.

Reclamanții au menționat că întru executarea hotărârii Adunării generale,

Comisia de Privatizare în temeiul procesului-verbal nr. 3 din 1 decembrie 1999,

a aprobat lista persoanelor care vor beneficia de dreptul la cotă-valorică, precum

și metodologia de determinare a cotelor-părți și modului de distribuire, în total

de 1124 persoane cu dreptul de a beneficia de cotă valorică.

Prin procesul-verbal nr. 5 din 10 ianuarie 2000 al Comisiei de Privatizare

s-a aprobat lista patrimoniului pasibil distribuirii în natură a persoanelor care

dețin dreptul la cotă-valorică, sub nr.58, nr.11, nr.13 și nr.160 fiind incluși și

reclamanții cu dreptul de a primi cotă-valorică, ceea ce denotă că dânșii alături

de ceilalți cotași sunt coproprietarii patrimoniului fostului sovhoz „Mihălășeni”

supus privatizării.

În aceiași ordine de idei, reclamanții au mai indicat că în lista bunurilor

nominale ale sovhozului „Mihălășeni” supus privatizării au fost incluse, inclusiv

bunurile care au fost luate la balanța Consiliului local Mihălășeni prin decizia

nr.2/III din 7 martie 2017 ,,Cu privire la aprobarea Actului de inventariere a

clădirilor proprietate publică a comunei Mihălășeni”, bunuri care de fapt au fost

privatizate de cei 1124 de cotași, devenind astfel proprietatea comună a

acestora.

În opinia lor, decizia nr.2/III din 7 martie 2017 cât și actele subsecvente

sunt ilegale și care urmează a fi anulate, or, prin adoptarea deciziei contestate,

Consiliul local Mihălășeni contrar art. 46 din Constituția Republicii Moldova,

art. 316 Cod Civil, precum și a art. 1 din Protocolul Adițional la Convenția

Europeană, a expropriat totși cotașii, ceea ce este inadmisibil.

Din considerentul că, anterior Consiliul local Mihălășeni și Primăria

Mihălășeni au mai comis chestiuni identice, luând la balanța sa bunurile ce

aparțineau cotașilor cu drept de proprietate comună pe cote-părți, într-un alt

litigiu a fost depusă acțiune în judecată cu privire la contestarea actelor

administrative și restituirea bunurilor cu titlu de cotă valorică coproprietarilor

acestora, care prin decizia irevocabilă din 2 noiembrie 2011 a Curții Supreme de

Justiție a fost admisă.

Reclamanții au mai subliniat că fiind coproprietari ai bunurilor imobile nu

au exteriorizat voința de a dispune de aceste construcții gratuit sau oneros, astfel

fără a fi solicitată opinia ultimilor, Consiliul local Mihălășeni prin decizia

2

contestată a înregistrat clădirile în cauză, iar ultimii au fost expropriați, motiv

pentru care a fost depusă prezenta acțiune.

Ivan Olari, Valeric Rotari, Angela Rotari, Igor Chiselița și Mihail Lesnic

au solicitat inclusiv în urma concretizării acțiunii anularea deciziei nr. 2/III din

7 martie 2017 a Consiliului comunal Mihălășeni, r-nul Ocnița ,,Cu privire la

aprobarea actului de inventariere a clădirilor proprietate publică a com.

Mihălășeni” și a actului de inventariere a clădirilor proprietate publică a com.

Mihălășeni.

Prin hotărârea din 4 octombrie 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Ocnița,

cererea de chemare în judecată depusă de Ivan Olari, Valeric Rotari, Angela

Rotari, Igor Chiselița și Mihail Lesnic a fost admisă parțial, fiind dispusă

anularea pct. 1 al deciziei nr. 2/III din 7 martie 2017 a Consiliului local

Mihălășeni, r-nul Ocnița „Cu privire la aprobarea Actului de inventariere a

clădirilor proprietate publică a com. Mihălășeni” în partea aprobării Actului de

inventariere (Anexa nr. 1) a clădirii administrative a Primăriei în valoare de

263390 lei și a garajului aferent în valoare de 30985 lei și a actului de

inventariere (Anexa 1) în partea inventarierii clădirii administrative a Primăriei

în valoare de 263390 lei și a garajului aferent în valoare de 30985 lei. În rest,

pretențiile au fost respinse ca neîntemeiate.

Prin decizia din 16 iulie 2019 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul

declarat de Consiliul comunal Mihălășeni, r-nul Ocnița și a fost menținută

hotărârea din 4 octombrie 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Ocnița.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a conchis că concluzia primei

instanțe despre necesitatea admiterii parțiale a acțiunii este justă, ea având la

bază cumulul dovezilor administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, cărora le-a

fost dată aprecierea juridică cuvenită, conform cerințelor art. 130 Cod de

procedură civilă care de rând cu alte legi a completat Legea contenciosului

administrativ.

Invocând netemeinicia și ilegalitatea deciziei și a hotărârii sus-enunțate,

la 9 octombrie 2019, Consiliul comunal Mihălășeni, r-nul Ocnița a contestat-o

cu recurs, solicitând în urma completării recursului din 10 octombrie 2019,

admiterea acestuia, casarea integrală a actelor judecătorești contestate ce

constituie obiectul prezentului recurs cu pronunțarea unei decizii noi, de

respingere a acțiunii.

În motivarea recursului s-au indicat motivele de drept și de fapt invocate

în referința asupra cererii de chemare în judecată și în cererea de apel anexate la

dosar, suplimentar invocându-se că dreptul de proprietate asupra bunurilor în

litigiu nu a fost confirmat prin probe pertinente, or, într-adevăr reclamanții au

cotă valorică bănească în clădiri și edificii a întreprinderii agricole Mihălășeni,

însă cotele concrete și bunurile concrete nu au fost delimitate, dreptul de

proprietate urmând a fi înregistrat în Registrul bunurilor imobile. Aceasta

deoarece conform art. 321 alin. (1) Cod civil (redacția veche), dreptul de

proprietate în cazul bunurilor imobile se dobândește la data înscrierii în

Registrul bunurilor imobile.

Aceste circumstanțe demonstrează netemeinicia hotărârii și a deciziei

instanței de apel.

3

Ca urmare, instanțele de judecată s-au eschivat de la exercitarea obligației

impusă prin lege, de înfăptuire a actului de justiție, au examinat superficial

circumstanțele cauzei, nu au intrat în esența litigiului și nu au apreciat toate

circumstanțele și probele existente ale cauzei, pronunțând decizie neîntemeiată

de respingere a apelului cu menținerea hotărârii instanței de fond, prin care

acțiunea a fost admisă parțial.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ reține că prezentul litigiu a fost soluționat în baza Legii

contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova, care în conformitate cu art. 257 alin. (1) Cod administrativ

a intrat în vigoare la 1 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în

vigoare a prezentului cod, Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din

10 februarie 2000 a fost abrogată.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile

de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod

se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod,

conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel

de acțiuni de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform

prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile

prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de

recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărîrile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Iar conform art. 245 din același cod, recursul se depune la instanța de apel

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntîrziat Curții

Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului

se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea

deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs,

motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că recursul depus la 9 octombrie 2019 de către

Consiliul comunal Mihălășeni, r-nul Ocnița este în termen, or, decizia instanței

de apel a fost adoptată la 16 iulie 2019 și a fost recepționată de către recurent la

20 septembrie 2019.

Având în vedere că prezenta procedură de contencios administrativ a fost

inițiată până la intrarea în vigoare a Codului administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ va aprecia condițiile de

admisibilitate a recursului conform reglementărilor anterioare intrării în vigoare

a Codului administrativ.

4

Examinând temeiurile recursului depus de Consiliul comunal Mihălășeni,

r-nul Ocnița în raport cu materialele cauzei civile, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că

recursul este inadmisibil.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care

se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost

încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări

decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în

cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea

greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea

probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ consideră că recursul depus de Consiliul comunal Mihălășeni, r-

nul Ocnița nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul enunțat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform

secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept

material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și

temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reiterează și faptul că procedura admisibilității constă

în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ precizează că, în contextul normelor

procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă,

instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

5

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de

recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și

anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele,

încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130

Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul

privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale,

că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de

recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat

împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de

succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor

Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

declara inadmisibil recursul depus de Consiliul comunal Mihălășeni, r-nul

Ocnița.

În conformitate cu art. 193, 195, 230 și 258 alin. (3) ale Codului

administrativ și art. 270, 433 lit. a) și 440 alin. (1) ale Codului de procedură

civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Consiliul comunal Mihălășeni, r-nul Ocnița, se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Sveatoslav Moldovan

Nicolae Craiu

6