3ra-1345/19 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr.3ra-1345/19 Prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul Ocnița (jud: R.Mazureț) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: A.Gheorghieș, A.Toderaș, E.Bejenaru) ÎNCHEIERE 27 noiembrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Sveatoslav Moldovan Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursului depus de Consiliul comunal Mihălășeni, r-nul Ocnița, în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de Ivan Olari, Valeric Rotari, Angela Rotari, Igor Chiselița și Mihail Lesnic împotriva Consiliului comunal Mihălășeni, r-nul Ocnița, intervenienți accesorii Serviciul Cadastral Teritorial Ocnița și Oficiul Teritorial Edineț al Cancelariei de Stat cu privire la contestarea actelor administrative, împotriva deciziei din 16 iulie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost respins apelul declarat de Consiliul comunal Mihălășeni, r-nul Ocnița și a fost menținută hotărârea din 4 octombrie 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Ocnița, c o n s t a t ă: La 23 august 2017 Ivan Olari, Valeric Rotari, Valentin Lesnic și Anastasia Lesnic au depus cerere de chemare în judecată în ordinea contenciosului administrativ împotriva Consiliului comunal Mihălășeni, r-nul Ocnița, intervenienți accesorii Serviciul Cadastral Teritorial Ocnița și Oficiul Teritorial Edineț al Cancelariei de Stat cu privire la contestarea actelor administrative.

Pe parcursul examinării cauzei, la 23 august 2017, Angela Rotari, Igor Chiselița și Mihail Lesnic au înaintat cerere privind atragerea lor în calitate de coreclamanți, iar prin încheierea din 28 septembrie 2017 a Judecătoriei Ocnița, cererea ultimilor a fost admisă, fiind dispusă atragerea acestora în proces în calitate de coreclamanți. Ulterior, prin încheierea din 26 martie 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Ocnița, cererea de chemare în judecată depusă de Valentin Lesnic și Anastasia Lesnic a fost scoasă de pe rol în temeiul art. 267 lit. f) Cod de procedură civilă. 1 În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că prin procesul-verbal nr. 2 din 28 mai 1998 al Adunării lucrătorilor sovhozului Mihălășeni s-a hotărât privatizarea întreprinderii și crearea Comisiei de Privatizare.

Ulterior, în temeiul Procesului-Verbal nr. 2 din 1 decembrie 1999 al Adunării generale a lucrătorilor sovhozului „Mihălășeni” s-a decis inventarierea bunurilor acestuia, stabilirea valorii totale a patrimoniului supus privatizării, precum și stabilirea cotelor procentuale pasibile a fi supuse privatizării lucrătorilor și pensionarilor. Respectiv, în urma inventarierii a fost stabilită valoarea bunurilor supuse privatizării în sumă totală de 6569059 lei, iar ținând cont de faptul că valoarea totală a patrimoniului constituia suma de 7166355 lei, diferența sumei de 597296 lei, reprezentând valoare obiectelor de menire social-culturală a fost transmisă la balanța Primăriei s. Mihălășeni.

Reclamanții au menționat că întru executarea hotărârii Adunării generale, Comisia de Privatizare în temeiul procesului-verbal nr. 3 din 1 decembrie 1999, a aprobat lista persoanelor care vor beneficia de dreptul la cotă-valorică, precum și metodologia de determinare a cotelor-părți și modului de distribuire, în total de 1124 persoane cu dreptul de a beneficia de cotă valorică. Prin procesul-verbal nr. 5 din 10 ianuarie 2000 al Comisiei de Privatizare s-a aprobat lista patrimoniului pasibil distribuirii în natură a persoanelor care dețin dreptul la cotă-valorică, sub nr.58, nr.11, nr.13 și nr.160 fiind incluși și reclamanții cu dreptul de a primi cotă-valorică, ceea ce denotă că dânșii alături de ceilalți cotași sunt coproprietarii patrimoniului fostului sovhoz „Mihălășeni” supus privatizării.

În aceiași ordine de idei, reclamanții au mai indicat că în lista bunurilor nominale ale sovhozului „Mihălășeni” supus privatizării au fost incluse, inclusiv bunurile care au fost luate la balanța Consiliului local Mihălășeni prin decizia nr.2/III din 7 martie 2017 ,,Cu privire la aprobarea Actului de inventariere a clădirilor proprietate publică a comunei Mihălășeni”, bunuri care de fapt au fost privatizate de cei 1124 de cotași, devenind astfel proprietatea comună a acestora. În opinia lor, decizia nr.2/III din 7 martie 2017 cât și actele subsecvente sunt ilegale și care urmează a fi anulate, or, prin adoptarea deciziei contestate, Consiliul local Mihălășeni contrar art. 46 din Constituția Republicii Moldova, art. 316 Cod Civil, precum și a art. 1 din Protocolul Adițional la Convenția Europeană, a expropriat totși cotașii, ceea ce este inadmisibil.

Din considerentul că, anterior Consiliul local Mihălășeni și Primăria Mihălășeni au mai comis chestiuni identice, luând la balanța sa bunurile ce aparțineau cotașilor cu drept de proprietate comună pe cote-părți, într-un alt litigiu a fost depusă acțiune în judecată cu privire la contestarea actelor administrative și restituirea bunurilor cu titlu de cotă valorică coproprietarilor acestora, care prin decizia irevocabilă din 2 noiembrie 2011 a Curții Supreme de Justiție a fost admisă. Reclamanții au mai subliniat că fiind coproprietari ai bunurilor imobile nu au exteriorizat voința de a dispune de aceste construcții gratuit sau oneros, astfel fără a fi solicitată opinia ultimilor, Consiliul local Mihălășeni prin decizia 2 contestată a înregistrat clădirile în cauză, iar ultimii au fost expropriați, motiv pentru care a fost depusă prezenta acțiune.

Ivan Olari, Valeric Rotari, Angela Rotari, Igor Chiselița și Mihail Lesnic au solicitat inclusiv în urma concretizării acțiunii anularea deciziei nr. 2/III din 7 martie 2017 a Consiliului comunal Mihălășeni, r-nul Ocnița ,,Cu privire la aprobarea actului de inventariere a clădirilor proprietate publică a com. Mihălășeni” și a actului de inventariere a clădirilor proprietate publică a com. Mihălășeni. Prin hotărârea din 4 octombrie 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Ocnița, cererea de chemare în judecată depusă de Ivan Olari, Valeric Rotari, Angela Rotari, Igor Chiselița și Mihail Lesnic a fost admisă parțial, fiind dispusă anularea pct. 1 al deciziei nr. 2/III din 7 martie 2017 a Consiliului local Mihălășeni, r-nul Ocnița „Cu privire la aprobarea Actului de inventariere a clădirilor proprietate publică a com.

Mihălășeni” în partea aprobării Actului de inventariere (Anexa nr. 1) a clădirii administrative a Primăriei în valoare de 263390 lei și a garajului aferent în valoare de 30985 lei și a actului de inventariere (Anexa 1) în partea inventarierii clădirii administrative a Primăriei în valoare de 263390 lei și a garajului aferent în valoare de 30985 lei. În rest, pretențiile au fost respinse ca neîntemeiate. Prin decizia din 16 iulie 2019 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul declarat de Consiliul comunal Mihălășeni, r-nul Ocnița și a fost menținută hotărârea din 4 octombrie 2018 a Judecătoriei Edineț, sediul Ocnița.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a conchis că concluzia primei instanțe despre necesitatea admiterii parțiale a acțiunii este justă, ea având la bază cumulul dovezilor administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, cărora le-a fost dată aprecierea juridică cuvenită, conform cerințelor art. 130 Cod de procedură civilă care de rând cu alte legi a completat Legea contenciosului administrativ. Invocând netemeinicia și ilegalitatea deciziei și a hotărârii sus-enunțate, la 9 octombrie 2019, Consiliul comunal Mihălășeni, r-nul Ocnița a contestat-o cu recurs, solicitând în urma completării recursului din 10 octombrie 2019, admiterea acestuia, casarea integrală a actelor judecătorești contestate ce constituie obiectul prezentului recurs cu pronunțarea unei decizii noi, de respingere a acțiunii.

În motivarea recursului s-au indicat motivele de drept și de fapt invocate în referința asupra cererii de chemare în judecată și în cererea de apel anexate la dosar, suplimentar invocându-se că dreptul de proprietate asupra bunurilor în litigiu nu a fost confirmat prin probe pertinente, or, într-adevăr reclamanții au cotă valorică bănească în clădiri și edificii a întreprinderii agricole Mihălășeni, însă cotele concrete și bunurile concrete nu au fost delimitate, dreptul de proprietate urmând a fi înregistrat în Registrul bunurilor imobile. Aceasta deoarece conform art. 321 alin. (1) Cod civil (redacția veche), dreptul de proprietate în cazul bunurilor imobile se dobândește la data înscrierii în Registrul bunurilor imobile.

Aceste circumstanțe demonstrează netemeinicia hotărârii și a deciziei instanței de apel. 3 Ca urmare, instanțele de judecată s-au eschivat de la exercitarea obligației impusă prin lege, de înfăptuire a actului de justiție, au examinat superficial circumstanțele cauzei, nu au intrat în esența litigiului și nu au apreciat toate circumstanțele și probele existente ale cauzei, pronunțând decizie neîntemeiată de respingere a apelului cu menținerea hotărârii instanței de fond, prin care acțiunea a fost admisă parțial.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că prezentul litigiu a fost soluționat în baza Legii contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000. Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova, care în conformitate cu art. 257 alin. (1) Cod administrativ a intrat în vigoare la 1 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a prezentului cod, Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000 a fost abrogată. În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod.

Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești. Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărîrile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Iar conform art. 245 din același cod, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Instanța de apel transmite neîntîrziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul depus la 9 octombrie 2019 de către Consiliul comunal Mihălășeni, r-nul Ocnița este în termen, or, decizia instanței de apel a fost adoptată la 16 iulie 2019 și a fost recepționată de către recurent la 20 septembrie 2019. Având în vedere că prezenta procedură de contencios administrativ a fost inițiată până la intrarea în vigoare a Codului administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului conform reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ.

4 Examinând temeiurile recursului depus de Consiliul comunal Mihălășeni, r-nul Ocnița în raport cu materialele cauzei civile, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil. În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ consideră că recursul depus de Consiliul comunal Mihălășeni, r- nul Ocnița nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul enunțat se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, 5 suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Consiliul comunal Mihălășeni, r-nul Ocnița.

În conformitate cu art. 193, 195, 230 și 258 alin. (3) ale Codului administrativ și art. 270, 433 lit. a) și 440 alin. (1) ale Codului de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de Consiliul comunal Mihălășeni, r-nul Ocnița, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Sveatoslav Moldovan Nicolae Craiu 6