2ra-2182/19 — stabilirea paternitatii

Dosarul nr. 2ra-2182/19 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. G. Grozav) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: M. Anton, I. Țurcan, V. Cotorobai) ÎNCHEIERE 27 noiembrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală Judecătorii Galina Stratulat Victor Burduh examinând admisibilitatea recursului declarat de Crudu Nicolae, reprezentat de avocatul Cechir Viorelia, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Gamurari Maria împotriva lui Crudu Nicolae cu privire la stabilirea paternității, efectuarea modificărilor în actele de stare civilă și încasarea pensiei de întreținere, împotriva deciziei din 13 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă : La 05 februarie 2018, Gamurari Maria a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Crudu Nicolae prin care a solicitat stabilirea paternității, includerea în rubrica „datele despre tată”, modificarea numelui de familie a copilului minor și încasarea pensiei de întreținere în mărime de ¼ din salariu și toate veniturile pârâtului începând cu data adresării cererii, încasarea de la Crudu Nicolae mijloace bănești pentru întreținerea Mariei Gamurari, într-o sumă bănească fixă de 1968,70 de lei cu începere din ziua înaintării acțiunii.

În motivarea acțiunii a indicat că este mama copilului xxxxx, născută la xxxxx, iar tatăl copilului este Crudu Nicolae, care refuză să recunoască acest fapt și să participe la creșterea și întreținerea copilului. Reclamanta a invocat că pe Crudu Nicolae l-a cunoscut în anul 2014, atunci când a venit ca profesor de biologie-chimie la școala din sat. Miclești, rl. Criuleni. Adesea se întâlneau după care a început o relație serioasă și locuiau împreună. Ulterior, în urma unui incident s-au certat, urmând să se despartă, însă peste câteva zile a aflat că este însărcinată și au hotărât să se căsătorească, nunta fiind stabilită pentru data de 06 mai 2017. Până la nașterea copilului au dus trai în comun și au administrat gospodăria.

A susținut reclamanta că în perioada 03 februarie 2016-03 februarie 2017 s-au aflat în relații de concubinaj, locuind în aceeași casă în com. Ciorescu, satul de baștină a lui Crudu Nicolae, iar la xxxxx s-a născut fiica. Reclamanta a menționat că tatăl biologic al copilului minor este Crudu Nicolae, iar în „rubrica de tată” din actul de naștere lipsește careva înscriere. Stabilirea filiației sale față de tatăl biologic, ar acorda posibilitate copilului de a căpăta sprijin și susținere, atât materială cât și morală din partea părintelui și anume tatăl, pe care actualmente copilul minor nu îl are. 1 Prin hotărârea din 4 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău (sediul Râșcani), cererea de chemare în judecată depusă de Gamurari Maria împotriva lui Crudu Nicolae cu privire la stabilirea paternității, includerea în rubrica ”date despre tată”, modificarea numelui de familie a copilului minor și încasarea pensiei de întreținere, a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 13 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost admisă cererea de apel depusă de Gamurari Maria, casată hotărârea din 4 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău (sediul Râșcani) și pronunțată o hotărâre nouă prin care: a fost admisă cererea de chemare în judecată înaintată de Gamurari Maria împotriva lui Crudu Nicolae, a fost stabilită paternitatea copilului xxxxx, născută la xxxxx, de la tata, Crudu Nicolae; s-a inclus în actul de stare civilă de naștere a copilului xxxxx trecut în Registrul actelor de stare civilă la xxxx sub nr. xxxx, la rubrica „tata” pe Crudu Nicolae; s-a modificat numele copilului xxxxx în xxxxx; s-a încasat din contul lui Crudu Nicolae în folosul Mariei Gamurari pensia de întreținere a copilului minor xxxxx în mărime de ¼ din salariu și toate veniturile începând cu 05.02.2018 până la atingerea de către copil a vârstei majoratului; s-a încasat din contul lui Crudu Nicolae în beneficiul Mariei Gamurari pensia de întreținere a părintelui la întreținerea căruia se află copilul minor xxxxx în sumă de 1968,70 de lei, începând cu 05 februarie 2018 până la atingerea de către copil a vârstei de 3 ani; au fost compensate din contul lui Crudu Nicolae în beneficiul Mariei Gamurari și în beneficiul statului cheltuielile de judecată, proporțional pretențiilor admise.

Prin încheierea din 11 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a corectat erorile materiale evidente din dispozitivul deciziei instanței de apel din 13 iunie 2019 prin introducerea după textul „proporțional pretențiilor admise” a textului „în sumă totală de 1702,78 lei în folosul statului și în sumă totală de 325 lei în folosul lui Gamurari Maria”. Pentru a concluziona astfel instanța de apel a reținut că instanța de fond nu a constatat toate circumstanțele importante pentru soluționarea justă a pricinii și nici nu a identificat cadrul legal ce urma a fi aplicat, aplicând greșit normele dreptului material, iar concluziile expuse în hotărâre contravin circumstanțelor cauzei. A mai indicat Curtea de Apel că executantul testului ADN a informat părțile procesului, prin intermediul avocaților acestora, despre timpul și locul prelevării probelor pentru efectuarea testului.

Momentul respectiv a fost confirmat de ambii avocați în cadru ședinței de judecată, iar reprezentantul lui Crudu Nicolae, avocatul Cechir Viorelia, în ședința instanței de apel a declarat că testul ADN nu a fost posibil de efectuat, deoarece Crudu Nicolae se află peste hotarele țării și nu a putut să se prezinte. A mai menționat Curtea de Apel că Gamurari Maria a fost degrevată de sarcina probațiunii privind demonstrarea paternității lui Crudu Nicolae asupra copilului minor xxxx, deoarece Crudu Nicolae nu a negat faptul concubinării în perioada anilor 2016- 2017 cu Gamurari Maria. În acest sens Colegiul atrage atenția și la poziția lui Crudu Nicolae, care, potrivit înscrisurilor și altor probe prezentate de partea oponentă a comunicat că va accepta situația, că este tatăl copilului xxxx, dar cu condiția că acest fapt va fi stabilit prin testul ADN.

Însă, într-un final acesta s-a eschivat de a se prezenta pentru efectuarea testului. La 17 septembrie 2019, Crudu Nicolae, reprezentat de avocatul Cechir Viorelia, a declarat recurs împotriva deciziei din 13 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, 2 solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii instanței de fond. În motivarea recursului s-a invocat că instanța de apel a încălcat și aplicat eronat normele dreptului material, nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, aplicând o lege care nu trebuia să fie aplicată și aprecierea probelor a fost arbitrară. În contextul prevederilor art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 13 iunie 2019. Materialele cauzei atestă faptul că decizia contestată a fost expediată părților la data de 17 iulie 2019 (f.d. 189), însă date despre recepționarea acesteia lipsesc. Astfel, recursul declarat la data de 17 septembrie 2019, este în termen. Examinând temeiurile recursului declarat de Crudu Nicolae, reprezentat de avocatul Cechir Viorelia, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sânt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Crudu Nicolae, reprezentat de avocatul Cechir Viorelia, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432, alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. 3 În această ordine de idei, Completul precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursurile declarate nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Crudu Nicolae, reprezentat de avocatul Cechir Viorelia, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se consideră inadmisibil recursul declarat de Crudu Nicolae, reprezentat de avocatul Cechir Viorelia împotriva deciziei din 13 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală Judecătorii Galina Stratulat Victor Burduh 4