2ra-2048/19 — restabilirea dreptului de proprietate
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- restabilirea dreptului de proprietate
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
2ra-2048/19 — restabilirea dreptului de proprietate (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 2ra-2048/2019 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (jud. C. Valah) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Anton, I. Țurcan, V. Cotorobai) ÎNCHEIERE 20 noiembrie 2019 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Svetlana Filincova Galina Stratulat examinând admisibilitatea recursului declarat de către Zinovia Macicalișvili, reprezentată de avocatul Petru Răileanu, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Zinovia Macicalișvili împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”, intervenienți accesorii notarul Valeriu Rudco și Liubovi Panov cu privire la restabilirea dreptului de proprietate, aducerea contractului de vânzare-cumpărare a bunului imobil la poziția inițială și obligarea efectuării înscrierilor, împotriva deciziei din 04 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins apelul declarat de Zinovia Macicalișvili, reprezentată de avocatul Petru Răileanu și s-a menținut hotărârea din 20 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, c o n s t a t ă : La 13 iunie 2018 Zinovia Macicalișvili a depus cerere de chemare în judecată împotriva IP „Agenția Servicii Publice”, intervenienți accesorii notarul Valeriu Rudco și Liubovi Panov cu privire la restabilirea dreptului de proprietate, aducerea contractului de vânzare-cumpărare a bunului imobil la poziția inițială și obligarea efectuării înscrierilor corespunzătoare în Registrul bunurilor imobile.
În motivarea acțiunii a menționat că, la 18 octombrie 2002 a vândut apartamentul nr.59 din str. XXXXX, Haritinei Tulba, întocmind în acest sens la notarul Valeriu Rudco contractul de vânzare-cumpărare. A specificat că în aceiași zi, la 18 octombrie 2002 din banii obținuți din vânzarea apartamentului menționat a cumpărat apartamentul nr.XXXXX din str. XXXXX, de la Liubovi Panov, întocmind la același notar Valeriu Rudico contractul de vânzare- cumpărare, iar la pct.4 din contract a fost indicat că prețul vânzării imobilului înstrăinat stabilit de parți constituie 21408 lei, achitați de cumpărător vânzătorului până la semnarea contractului.
Reclamanta a opinat că în rezultatul constatării sau declarării nulități actului juridic oneros, proprietarul bunului - obiect material al actului respectiv dispune de dreptul de revendicare a bunului, în cazurile stabilite la art.375 alin.(1) Cod civil (este pierdut, furat sau ieșit în alt mod din posesie fără voie), de la dobânditorul de bună-credință. Situațiile expres stabilite de textul de lege constituie excepții de la principiul drepturilor, dobânditorul este prezumat de buna-credință. Reaua-credință necesită a fi dovedită, iar dobânditorul fiind prezumat a fi de buna-credință. 1 Totodată a afirmat că la 06 iunie 2006, Galina Manuchian și Varujan Manuchian ilegal au înregistrat în Registrul bunurilor imobile dreptul de proprietate asupra ½ din apartamentul nr.XXXXX din str. XXXXX, prezentând hotărârea ilegala din 26 mai 2005 a Judecătoriei Buiucani.
A mai relatat că, prin hotărârea din 30 mai 2016 a Judecătorii Buiucani a fost respinsă acțiunea înaintată de Zinovia Macicalișvili împotriva lui Liubovi Panov, Anatolie Panov, intervenient accesoriu notarul public Valeriu Rudco privind declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare și încasarea prejudiciului moral. Astfel, până la moment contractul de vânzare-cumpărare a apartamentului nr.159, nu este anulat, fiind valabil.
A solicitat restabilirea dreptului de proprietate a Zinoviei Macicalișvili asupra apartamentului nr. XXXXX din str. XXXXX, aducerea contractului de vânzare- cumpărare din 18 octombrie 2002 a apartamentului, încheiat între Zinovia Macicalișvili și Liubovi Panov la poziția inițială, obligarea efectuării înscrierii în Registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate a reclamantei asupra apartamentului nr.XXXXX din str. XXXXX și obligarea eliminării din Registrul bunurilor imobile a înscrierilor care încalcă dreptul de proprietate a reclamantei. Prin hotărârea din 20 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani acțiunea a fost respinsă. La 21 noiembrie 2018, Zinovia Macicalișvili, reprezentată de avocatul Petru Raileanu, a declarat apel împotriva hotărârii din 20 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii, cu pronunțarea unei noi hotărâri privind admiterea acțiunii.
Prin decizia din 04 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul declarat de Zinovia Macicalișvili, reprezentată de avocatul Petru Răileanu și s-a menținut hotărârea din 20 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani. Prin prisma art. 219, 220, 666, 667, 668, Cod civil, instanța de apel a conchis că prima instanță corect a respins acțiunea formulată în acest sens dat fiind faptul că metoda de apărare utilizată de apelantă prin solicitarea intervenirii unei autorități, care reprezintă calitatea de deținător al registrului public al bunurilor imobile în actul juridic de vânzare- cumpărare a apartamentului nr.XXXXX, încheiat între Zinovia Macicalișvili și Liubovi Panov cu aducerea părților la poziția inițială reprezintă o formulă absolut inadmisibilă și arbitrară în raport cu normele legale existente, or, cerințele reclamantei pot fi reținute în raport cu autoritatea doar reieșind din controlul legalității acestora.
Totodată, Colegiul civil a menționat că acțiunea formulată de apelantă împotriva unei autorități privind radierea înscrierilor efectuate în registrul bunurilor imobile în privința drepturilor sale în temeiul unor acte administrative prezumate a fi legale dat fiindcă legalitatea acestora nu a fost contestată de partea interesată nu reprezintă în sine o acțiune în rectificare, dar este o cerere subsecventă cererii de declarare a nulității contractului de vânzare-cumpărare a apartamentului nr.XXXXX, încheiat între reclamantă și Liubovi Panov cu revenirea la pozitia inițială a părților.
Deci, a fost concluzionat că autoritatea pârâtă nu este parte a contractului civil enunțat și respectiv, nu poate intervine în raporturile juridice constituite în mod legal din lipsa de competențe și atribuții, or, apărarea dreptului pretins încălcat prin restabilirea dreptului de proprietate al reclamantei asupra apartamentului nr.XXXXX din str. XXXXX se face pe cale judiciară și acțiunea se îndreaptă împotriva subiectului, care a devenit dobânditorul dreptului a cărei restabilire se cere. 2 La 07 septembrie 2019, prin intermediul Oficiului poștal, Zinovia Macicalișvili, reprezentată de avocatul Petru Răileanu a declarat recurs împotriva deciziei din 04 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel în alt complet de judecată.
În motivarea recursului a indicat dezacordul cu decizia instanței de apel, menționând că instanța la emiterea acesteia a aplicat eronat normele de drept material și procedural. Ulterior, la 18 noiembrie 2019 Zinovia Macicalișvili, reprezentată de avocatul Petru Răilean a depus recurs suplimentar, prin care și-a concretizat cerințele, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârilor judecătorești și emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii. În contextul prevederilor art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 04 iulie 2019. Având în vedere că decizia instanței de apel a fost expediată pe poșta electronică a avocatului recurentei, Petru Răilean la data de 07 august 2019, recursul depus la 07 septembrie 2019 se consideră în termen.
La 04 octombrie 2019 IP „Agenția Servicii Publice” a depus referință, prin care a solicitat respingerea recursului declarat de Zinovia Macicalișvili, reprezentată de avocatul Petru Răileanu ca fiind neîntemeiat. Examinând temeiurile recursului declarat de către Zinovia Macicalișvili, reprezentată de avocatul Petru Răileanu, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sânt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Zinovia Macicalișvili, reprezentată de avocatul Petru Răileanu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate. 3 Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a recunoaște recursul declarat de către Zinovia Macicalișvili, reprezentată de avocatul Petru Răileanu, ca fiind inadmisibil.
În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Zinovia Macicalișvili, reprezentată de avocatul Petru Răileanu împotriva deciziei din 04 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Svetlana Filincova Galina Stratulat 4
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.