2r-637/19 — încasarea datoriei și cheltuielilor de judecată

Dosarul nr. 2r-637/2019 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: L. Bagrin) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: L. Bulgac, Iu. Cotruță, A. Panov) D E C I Z I E 20 noiembrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componență: Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Svetlana Filincova Galina Stratulat examinând recursul declarat de Victor Păunescu, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată ,,Agrimatco-Service” împotriva Gospodăriei Țărănești ,,Paunescu Victor Grigore” și lui Victor Păunescu cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată, împotriva încheierii din 29 august 2019 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă : La 29 mai 2018, SRL ,,Agrimatco-Service” a depus cerere de chemare în judecată împotriva GȚ ,,Paunescu Victor Grigore” și lui Victor Păunescu cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 29 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central s-a admis acțiunea; s-a încasat în mod solidar de la GȚ ,,Paunescu Victor Grigore” și Victor Păunescu în beneficiul SRL ,,Agrimatco-Service” suma de 234 527,35 de lei, cu titlu de datorie și compensarea cheltuielilor de plata taxei de stat în sumă de 7 035,85 de lei. Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 26 iulie 2019, GȚ ,,Paunescu Victor Grigore” și Victor Păunescu au contestat cu apel prin intermediul oficiului poștal, solicitând admiterea cererii de apel, scutirea de la plata taxei de stat și casarea hotărârii din 29 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central.

Prin încheierea din 29 august 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a restituit apelanților GȚ „Paunescu Victor Grigore” și Victor Păunescu cererile de apel declarate împotriva hotărârii din 29 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, cu toate anexele, ca fiind depuse în afara termenului legal, fără solicitarea repunerii în termen. La 30 septembrie 2019, Victor Păunescu a declarat recurs împotriva încheierii din 29 august 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat repunerea în termen a cererii de apel, casarea încheierii recurate cu remiterea cauzei în instanța de apel. În motivarea recursului a invocat că consideră încheierea instanței de apel pasibilă casării, deoarece au fost interpretate eronat normele legale aplicabile speței.

Totodată, recurentul a specificat că dispozitivul hotărârii din 29 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central nu a fost expediat spre cunoștință participanților la proces. Mai mult ca atât, despre hotărârea primei instanțe a aflat de la executorul judecătoresc la 23 iulie 2019. În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 29 august 2019. Materialele cauzei atestă expedierea participanților la proces a copiei încheierii motivate prin scrisoarea de însoțire din 03 septembrie 2019 (f.d. 86), dar la actele cauzei lipsește dovada de recepționare a acesteia de către recurent.

Astfel, recursul declarat la 30 septembrie 2019, este în termen. În conformitate cu art. 426 alin. (3) Cod de procedură civilă, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea încheierii instanței de apel din următoarele considerente. În conformitate cu art. 427, lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea.

Materialele cauzei denotă că, prin hotărârea din 29 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central s-a admis acțiunea; s-a încasat în mod solidar de la GȚ „Paunescu Victor Grigore” și Victor Păunescu în beneficiul SRL ,,Agrimatco- Service” suma de 234 527,35 de lei, cu titlu de datorie și compensarea cheltuielilor de plata taxei de stat în sumă de 7 035,85 de lei. Prin încheierea din 29 august 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a restituit apelanților GȚ ,,Paunescu Victor Grigore” și Victor Păunescu cererile de apel declarate împotriva hotărârii din 29 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, cu toate anexele, ca fiind depuse în afara termenului legal, iar apelanții nu solicită repunerea în termen.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a menționat că studiind materialele dosarului și înscrisurile probatorii administrate, conchide despre restituirea cererile de apel declarate de GȚ „Paunescu Victor Grigore” și Victor Păunescu, dat fiind faptul că acestea au fost depuse în afara termenului legal și ultimii nu au solicitat repunerea în termen pentru depunerea apelului. În conformitate cu art. 362 alin. (1), (3) Cod de procedură civilă, termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel. Repunerea în termen de apel se face de către instanța de apel în cazurile și în ordinea prevăzute de art.116.

Din norma de drept citată rezultă că, atât pentru partea care a fost prezentă la pronunțarea dispozitivului hotărârii, cât și pentru partea care nu a fost prezentă la pronunțarea dispozitivului hotărârii, termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii. Iar, după cum atestă materialele dosarului, cauza a fost examinată de instanța de fond în lipsa GȚ „Paunescu Victor Grigore” și Victor Păunescu și hotărârea din 29 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, la fel, a fost pronunțată în lipsa acesteia. 2 Totodată, materialele cauzei atestă că GȚ „Paunescu Victor Grigore” și Victor Păunescu au fost legal citați despre data, ora și locul desfășurării ședinței de judecată, fapt ce se confirmă prin avizul poștal (f.d.

42, 44). Ba mai mult, la actele cauzei este anexată cererea avocatului Diomid Gherman, în interesele lui Victor Păunescu, conform mandatului avocațional seria MA nr. 0919673 din 24 septembrie 2018, cu privire la amânarea ședinței de judecată din 26 septembrie 2018 (f.d. 48-49). Respectiv, GȚ „Paunescu Victor Grigore” și Victor Păunescu au fost informați despre desfășurarea procesului și urma să se intereseze de cauza dată. Verificând materialele dosarului prin prisma argumentelor recursului și a prevederilor legale, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că încheierea recurată a fost adoptată în concordanță cu normele de drept procedural care reglementau acțiunile instanței la acea fază a procesului, pornind de la următoarele.

În conformitate cu art. 369 alin. (1) lit. b) Cod de procedură civilă, instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen. Astfel, instanța de recurs constată că hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Central a fost pronunțată la 29 mai 2019, iar termenul-limită de declarare a apelului a expirat la 01 iulie 2019. Cu toate acestea, cererile de apel au fost depuse la 26 iulie 2019, fără ca să fie solicitată repunerea în termen și fără ca să fie prezentate dovezi pertinente și concludente care să justifice omiterea termenului de depunerea apelului.

Este evident că contrar celor menționate, Victor Păunescu nu a dat dovadă de promptitudine în vederea exercitării căii de atac în termen. În acest context, instanța de recurs apreciază ca neîntemeiate argumentele invocate în cererea de recurs, deoarece acestea poartă un caracter declarativ, ce nu constituie temei de admitere a recursului și nu indică la ilegalitatea încheierii atacate. Instanța de recurs reține că în conformitate cu art. 56 alin. (3) și art. 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă, participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.

Folosirea cu bună-credință a drepturilor procedurale, prezumă că partea este obligată la interval rezonabil de timp să manifeste diligență și să se intereseze despre dosarul care se află pe rolul instanței și să respecte termenele prevăzute de lege. Articolele 113 alin. (1) în coroborare cu art. 10 alin. (1) din Codul de procedură, expres prevede că dreptul de a efectua actul de procedură încetează o dată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța judecătorească (judecător). Așadar, sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural.

Prin urmare, Colegiul denotă că, la caz, instanța de apel corect a conchis că apelanții nu au solicitat prin cerere repunerea în termenul de declarare a apelului, nu au prezentat nici o probă privind repunerea în termen în corespundere cu prevederile art. 116 Cod de procedură civilă. Or, repunerea în termen nu poate fi dispusă decât 3 la cererea persoanei cu prezentarea probelor care dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului și care justifică depășirea termenului de procedură. Mai mult, Colegiul menționează că în cauza SRL „Tudor-Comerț” vs Moldova, Curtea Europeană a reiterat că articolul 6 §1 nu garantează dreptul la apel asupra unei hotărâri de primă instanță. Cu toate acestea, atunci când dreptul intern prevede un drept la apel, procedura respectivă va fi examinată ca o extensiune a procesului de judecată și, prin urmare, va constitui un drept garantat de articolul 6 din Convenție.

La fel, Curtea a constatat că, în situația în care legislația procesuală permite declararea apelului împotriva hotărârilor instanțelor de fond, instanța de apel este în drept să limiteze dreptul la apel doar dacă constată că apelul respectiv nu corespunde legislației în vigoare. În speță, o astfel de soluție este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul articolului 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. De altfel, instanța europeană a relatat în practica sa constantă că, dreptul la o instanță nu este absolut, la caz, ținând cont și de obligația părților privind exercitarea drepturilor procedurale cu bună- credință și în termen.

Astfel, Colegiul consideră că instanța de apel întemeiat a emis încheierea din 29 august 2019, în cazul în care Victor Păunescu nu și-a exercitat în volum deplin drepturile procedurale, iar ca consecință a curmat în mod legal orice abuz din partea acestuia. Reieșind din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea instanței de apel este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de recurent sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține încheierea instanței de apel. În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se respinge recursul declarat de Victor Păunescu.

Se menține încheierea din 29 august 2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată ,,Agrimatco-Service” împotriva Gospodăriei Țărănești ,,Paunescu Victor Grigore” și lui Victor Păunescu cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Svetlana Filincova Galina Stratulat 4