2ra-2125/19 — Contestarea paternitătii, recunoasterea paternitătii

Dosarul nr. 2ra–2125/19

Prima instanță: Judecătoria Căușeni (sediul Ștefan Vodă), (jud. M. Țurcan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. L. Bulgac, G. Dașchevici, A. Panov)

Î N C H E I E R E

20 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Galina Stratulat

Svetlana Filincova

examinând admisibilitatea recursului declarat de Capșa Alexandru,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către de Covali

Vasilii împotriva lui Capșa Alexandru, intervenient accesoriu Capșa Eugenia,

Direcția Generală Asistență Socială și Protecție a Familiei Orhei cu privire la

constatarea paternității și stabilirea paternității,

împotriva deciziei din 14 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost admis apelul declarat de către Capșa Alexandru, casată hotărârea din 22

februarie 2018 a Judecătoriei Căușeni (sediul Ștefan Vodă) în partea încasării a

cheltuielilor de judecată suportate pentru plata taxei de stat și pentru efectuarea

investigației molecular-genetice și respinsă cererea lui Capșa Alexandru cu privire

la compensarea cheltuielilor de judecată pentru examinarea cauzei în ordine de

apel,

con st ată:

La 04 august 2017, Covali Vasilii s-a adresat cu cerere de chemare în judecată

împotriva lui Capșa Alexandru, intervenient accesoriu Capșa Eugenia, Direcția

Generală Asistență Socială și Protecție a Familiei Orhei cu privire la constatarea

paternității și stabilirea paternității.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat, că din anul 2015 și până la

depunerea prezentei acțiuni în instanță, se află în raport de concubinaj cu Capșa

Eugenia, ducând o gospodărie comună.

La XX XXX XXXX s-a născut fiul XXXX, însă din motivul că Capșa

Eugenia la acel moment se afla în căsătorie cu Capșa Alexandru, în actul de naștere

a copilului minor în calitate de tată a fost înscris Capșa Alexandru.

A menționat că, potrivit concluziei de investigare a cazului de paternitate

contestabilă nr.707/07-2017 din 26 iulie 2017 întocmită de SRL ”BrioMedTest”, a

stabilit că Covali Vasilii este tatăl biologic al copilului minor XXXX XXXX,

probabilitatea paternității adevărate constituie peste 99,999999999%, ceea ce

corespunde formulării verbale paternitatea este practic dovedită.

În instanță reclamantul a solicitat recunoașterea faptului că Capșa Alexandru

nu este tatăl biologic al copilului XXXX XXXX, dispunerea radierii lui din

1

registrul actelor de stare civilă a faptului paternității lui Capșa Alexandru asupra

copilului XXXX XXXX, recunoașterea lui Covali Vasilii ca fiind tatăl copilului

XXXX XXXX, compensarea tuturor cheltuielilor de judecată din contul lui Capșa

Alexandru ce constituie cheltuieli pentru achitarea taxei de stat și cheltuieli pentru

efectuarea investigației molecular-genetică a probelor biologice în mărime de 9600

lei.

Prin hotărârea din 22 februarie 2018 a Judecătoriei Căușeni (sediul Ștefan

Vodă), acțiunea a fost admisă.

A fost anulată paternitatea lui Capșa Alexandru față de copilul XXXX

XXXX, născut la XX XXX XXXX, înregistrarea efectuată de către OSC Orhei la

01 august 2017 cu nr. de înregistrare 582.

A fost stabilit paternitatea lui Covali Vasilii, față de copilul XXXX XXXX,

născut la 11 mai 2017.

A fost explicat că hotărârea după intrarea în vigoare se expediază IP „Agenția

Servicii Publice”, pentru rectificarea actului de naștere a lui XXXX XXXX,

întocmit de OSC Orhei la 01 august 2017 cu nr. de înregistrare 582.

A fost încasat de la Capșa Alexandru în beneficiul lui Covali Vasilii,

cheltuielile de judecată suportate pentru plata taxei de stat și pentru efectuarea

investigației molecular-genetice în mărime de 9600 lei.

Prin decizia din 14 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis

apelul declarat de către Capșa Alexandru, casată hotărârea din 22 februarie 2018 a

Judecătoriei Căușeni (sediul Ștefan Vodă) în partea încasării a cheltuielilor de

judecată suportate pentru plata taxei de stat și pentru efectuarea investigației

molecular-genetice și respinsă cererea lui Capșa Alexandru cu privire la

compensarea cheltuielilor de judecată pentru examinarea cauzei în ordine de apel.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, raportul analizei ADN a

fost efectuat de către Covali Vasilii în afara procesului civil, așadar, cheltuielile

pentru efectuarea acestui raport sunt cheltuieli extrajudiciare și nu pot fi puse pe

seama lui Capșa Alexandru. Mai mult, reținând că, Capșa Alexandru a fost inclus

în adeverința de naștere a copilului minor XXXX XXXX, în calitate de tată de

către mama Capșa Eugenia, la cererea ei în perioada căsătoriei, el nu poartă nici o

vină, că a fost introdus în certificatul de naștere a copilului minor.

În privința cererii lui Capșa Alexandru cu privire la compensarea

compensarea cheltuielilor de judecată pentru examinarea cauzei în ordine de apel,

instanța de apel a menționat că, pârâtul/apelant nu a justificat cheltuielile de

asistență juridică (cheltuielile de asistență juridică solicitate din dări de seamă ale

avocatului cu privire la asistența juridică prestată și justificarea onorariului global

sau per oră perceput de către avocat), complexitatea cauzei, volumul de lucru,

motiv pentru care această cerere urmează a fi respinsă.

La 12 septembrie 2019, Capșa Alexandru a declarat recurs împotriva deciziei

din 14 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia în

partea respingerii pretenției cu privire la compensarea cheltuielilor de judecată

pentru examinarea cauzei în ordine de apel și în această parte să fie emisă o

hotărâre de admitere a solicitării.

În motivarea recursului a indicat că instanța de apel la emiterea deciziei nu a

aplicat legea care trebuia să fie aplicată și a interpretat în mod eronat legea.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele

2

cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către

Capșa Alexandru, neîntemeiat și care urmează a fi considerat inadmisibil, din

considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei

curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al

Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că

reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în

sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și

argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică

la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta

necesitatea considerării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Capșa Alexandru, nu pot duce la

admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al

Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra

reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției

instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ a recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului

strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,

fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de

nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului

înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în

apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,

instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la

o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de

recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o

minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe

care se bazează.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

3

acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestuia ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este

evidențiată în cererea de recurs declarată de către Capșa Alexandru.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

considerării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale

Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Capșa Alexandru.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Galina Stratulat

Svetlana Filincova

4