3ra-1177/19 — obligarea eliberării politei de asigurare, încasarea prejudiciului material si repararea prejudiciului moral

3ra-1177/19 — obligarea eliberării politei de asigurare, încasarea prejudiciului material si repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr.3ra-1177/19

Prima instanță: Judecătoria Comrat (judecătorul: V. Hrapacov)

Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (judecătorii: G. Colev, L. Caraianu, Ș. Starciuc)

ÎNCHEIERE

13 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Sveatoslav Moldovan

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de către Ștefan Porumbescu,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată

depusă de către Ștefan Porumbescu împotriva Companiei Naționale de Asigurări

în Medicină și reprezentanța „UTA Gagauzia” a Agenției teritoriale Sud-Vest a

Companiei Naționale de Asigurări în Medicină cu privire la obligarea eliberării

poliței de asigurare, încasarea prejudiciului material și repararea prejudiciului

moral,

împotriva deciziei din 4 aprilie 2019 a Curții de Apel Comrat, prin care a

fost respinsă cererea de apel depusă de către Ștefan Porumbescu și menținută

hotărârea din 14 decembrie 2018 a Judecătoriei Comrat,

constată:

La 18 iulie 2016, Ștefan Porumbescu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Companiei Naționale de Asigurări în Medicină și reprezentanța „UTA

Gagauzia” a Agenției teritoriale Sud-Vest a Companiei Naționale de Asigurări

în Medicină cu privire la obligarea eliberării poliței de asigurare, încasarea

prejudiciului material și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 1 iulie 2016 s-a adresat la

serviciul resurse umane al Direcției Afacerilor Interne a Găgăuziei, pentru

primirea politiei de asigurare obligatorie de asistență medicală ca persoana

asigurată de Guvern, pe categoria pensionar Ministerului Afacerilor Interne.

A susținut că, i-a fost explicat de către colaboratorul Serviciului resurse

umane că pensionarul al Ministerului Afacerilor Interne are dreptul de a primi

polița de asigurare gratuit la Compania Națională de Asigurări în Medicină,

prezentând personal la companie copia buletinului de identitate, carnetul de

pensionar și să completeze blancheta specială.

Reclamantul a menționat că, la 7 iulie 2016 s-a adresat la Compania

Națională de Asigurări în Medicină, însă după ce a îndeplinit cererea cu privire

1

la eliberarea poliței de asigurare obligatorie de asistența medicală, pe categoria

pensionar al Ministerului Afacerilor Interne, i-a fost adus la cunoștință că dânsul

fiind avocat, este obligat să achite primele de asigurare pentru eliberarea poliței

obligatorie de asistența medicală.

Prin răspunsul din 11 iulie 2016, Compania Națională de Asigurări în

Medicină a refuzat în eliberarea poliței de asigurarea.

Reclamantul a considerat că, fiind pensionar al Ministerului Afacerilor

Interne, ce se atestă prin carnetul de pensionar cu seria ISO 147 din 14 februarie

2006, are dreptul de a primi gratuit polița de asigurare medicală.

A solicitat Ștefan Porumbescu, obligarea, reprezentantanței „UTA

Gagauzia” a Agenției teritoriale Sud-Vest Companiei Naționale de Asigurări în

Medicină să-i elibereze polița activată de asigurare obligate de asistență

medicală a persoanei asigurate de către Guvern - pensionar al Ministerului

Afacerilor Interne.

Prin cererea de concretizare a cerințelor reclamantul a formulat pretenții

solicitând, încasarea prejudiciului material în mărime de 2 987,00 de lei și

repararea prejudiciului moral în mărime de 1 500 000, 00 de lei. (f.d.27-28)

Suplimentar a indicat că, în urma refuzului primit de la Compania

Națională de Asigurări în Medicină din cauza suferințelor considerabile, starea

de sănătate sa înrăutățit prin urmare a fost nevoit să treacă un curs de tratament

medical, care a fost achitat conform tarifelor instituțiilor medicale.

Astfel, în opinia reclamantului, prin înrăutățirea sănătății i-a fost cauzat

prejudiciul moral.

Prin hotărârea din 14 decembrie 2018 a Judecătoriei Comrat cererea de

chemare în judecată depusă de către Ștefan Porumbescu a fost respinsă ca

neîntemeiată.

La 11 ianuarie 2019, Ștefan Porumbescu a declarat apel împotriva hotărârii

din 14 decembrie 2018 a Judecătoriei Comrat.

Prin decizia din 4 aprilie 2019 a Curții de Apel Comrat, a fost respinsă

cererea de apel depusă de către Ștefan Porumbescu și menținută hotărârea primei

instanțe.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că prima instanță în mod

temeinic și justificat a constatat că Ștefan Porumbescu, fiind avocat cu mandat

valabil al biroului de avocat „Ștefan Porumbescu” neîntemeiat s-a adresat la

Compania Națională de Asigurări în Medicină cu cerința de a-i elibera polița de

asigurare obligatorie de asistență medicală ca persoanei, asigurate de Guvern -

pensionar al Ministerului Afacerilor Interne, colonel de poliție, Or, acesta fiind

concomitent avocat, care își exercită profesia era obligat să se asigure în modul

individual și pentru primirea poliței de asigurare trebuia să prezinte personal sau

prin scrisoare recomandată în adresa Reprezentanței UTA Găgăuzia Agenției

Teritoriale Sud-Vest a Companiei Naționale de Asigurări în Medicină

confirmarea plății în modul stabilit de lege a primei de asigurare în sumă fixă

pentru anul 2016.

2

Curtea de Apel Comrat a subliniat, că prima instanță justificat a conchis că

nu sunt temei legale pentru obligarea Compania Națională de Asigurări în

Medicină să elibereze polița de asigurare obligatorie de asistență medicală ca

persoanei asigurate de către Guvern - pensionar al MAI, colonel de poliție

Ștefan Porumbescu.

La 12 iulie 2019, Ștefan Porumbescu a depus recurs împotriva deciziei

4 aprilie 2019 a Curții de Apel Comrat.

Pledând pentru admiterea recursului, recurentul a reiterat argumentele de

fapt și de drept indicate în cererea de chemare în judecată, care ulterior a fost

concretizată, precum și în cererea de apel.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de

apel, cu pronunțarea unei noi decizii, prin care acțiunea să fie admisă integral.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova, care în conformitate cu art. 257 alin. (1) Codul

administrativ a intrat în vigoare la 1 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data

intrării în vigoare a prezentului cod se abrogă Legea contenciosului

administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000.

Potrivit art. 258 alin. (3) Cod administrativ, procedurile de contencios

administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni

în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului aliniat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Astfel, din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat

pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că decizia contestată a fost pronunțată la

4 aprilie 2019, adică după data intrării în vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu prevederile art. 244 alin. (1) Cod administrativ,

hotărârile curții de apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel

pot fi contestate cu recurs.

Examinând temeiurile recursului depus de către Ștefan Porumbescu în

raport cu materiale cauzei civile, coroborat cu normele de drept, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul depus urmează a fi declarat inadmisibil, din

următoarele considerente.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție menționează că procedura admisibilității cererii de

3

recurs constă în verificarea faptului, dacă recursul se încadrează în cele

prevăzute la art. 246 alin. (2) și 194 alin. (2) ale Codului administrativ.

Conform art. 195 Cod administrativ, procedura acțiunii în contenciosul

administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar

se aplică corespunzător prevederile Codului de procedură civilă, cu excepția

art. 169-171.

În conformitate cu prevederile art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea

Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă

este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere.

În conformitate cu art. 246 alin. (2) lit. d) Cod administrativ, recursul se

declară inadmisibil în special când recursul a fost depus după expirarea

termenului stabilit la art. 245 alin.(1) Cod administrativ.

Materialele cauzei atestă că, prin decizia din 4 aprilie 2019 a Curții de Apel

Comrat a fost respinsă cererea de apel depusă de către Ștefan Porumbescu și

menținută hotărârea primei instanțe.

Conform art. 245 alin. (1) Cod administrativ, recursul se depune la instanța

de apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Colegiul subliniază că, deși instanța de apel în decizia din 4 aprilie 2019, la

modalitatea și termenul de atac a indicat că „decizia poate fi atacată cu recurs la

Curtea Supremă de Justiție în termen de 2 luni”, art. 245 alin. (1) Cod

administrativ prevede expres, că recursul se depune la instanța de apel în termen

de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un

termen mai mic.

În această ordine de idei, pornind de la circumstanțele evocate, Colegiul

accentuează că decizia instanței de apel din 4 aprilie 2019 (f.d. 155, 156-161), a

fost expediată în adresa părților la 3 mai 2019, fapt confirmat prin copia scrisorii

de însoțire a Curții de Apel Comrat (f.d. 162), fiind recepționată de către Ștefan

Porumbescu la 21 mai 2019 conform avizului de recepție anexat la dosar nr.

DS3805087728AS (f.d. 163).

Respectiv, termenul de 30 zile de declarare a recursului a început să curgă

la 22 mai 2019- ziua imediat următoare datei comunicării deciziei instanței de

apel și a expirat la 20 iunie 2019 aceasta fiind ultima zi de depunere a recursului,

pe când cererea de recurs înaintată de către Ștefan Porumbescu împotriva

deciziei din 4 aprilie 2019 a Curții de Apel Comrat a fost înregistrată la

12 iulie 2019 (f.d. 168-174), peste 22 de zile.

În consecință, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție constată, că recursul depus împotriva

deciziei din 4 aprilie 2019 a Curții de Apel Comrat nu se încadrează în termenul

de 30 de zile de la notificarea deciziei, care este un termen de decădere și nu

poate fi restabilit, ceea ce constituie temei în conformitate cu art. 246 alin. (2)

lit. d) Cod administrativ, de a declara recursul inadmisibil.

4

La fel, în conformitate cu art. 113 alin. (1) Cod de procedură civilă, dreptul

de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut

de lege ori stabilit de instanța judecătorească (judecător).

La acest capitol, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a menționa și

faptul că exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât

într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe,

cărora li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare

valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.

Or, prin depunerea recursului la 12 iulie 2019, recurentul Ștefan

Porumbescu nu a respectat termenul legal de depunere, și atrage declararea

recursului, ca fiind inadmisibil.

Colegiul decelează că Ștefan Porumbescu avea obligația de a-si exercita

drepturile procedurale cu bună credință și în termen, obligație proclamată și în

jurisprudența CEDO cu titlu de principiu.

Prin urmare, Colegiul releva ca acțiunile lui Ștefan Porumbescu nu

constituie decât о denegare a acesteia de a-si respecta obligațiile procedurale,

rezultând din prevederile art. 56 alin. (3) și art. 61 alin. (1) Cod de procedură

civilă, care obligă părțile de a se folosi cu buna-credință de drepturile sale

procedurale.

Aici este de menționat faptul că importanța termenelor procedurali este

dictată de faptul că ele determină regimul temporar optimal pentru realizarea

justiției, pe de o parte mobilizează cercetarea cauzei, pe de altă parte

contracarează urgentarea nejustificată a realizării drepturilor și obligațiilor

procesuale, reprezentând instrumentul prevenirii uzării de către participanții la

proces cu rea-credință de drepturile lor procedurale.

Instanța de recurs menționează că o asemenea soluție este compatibilă cu

standardele Curții Europene a Drepturilor Omului care a relatat în practica sa

constantă faptul că, reglementarea referitoare la formalitățile și termenele ce

trebuie respectate pentru exercitarea unei căi de atac, urmărește să asigure o

bună administrare a justiției și, în particular, să respecte principiul securității

raporturilor juridice și că cei interesați trebuie să aibă posibilitatea de a se

aștepta ca aceste reguli să fie aplicate. S-a subliniat că aceste termene urmăresc

mai multe scopuri importante, și anume să garanteze securitatea juridică fixând

un termen pentru acțiuni, să pună pe eventualii pârâți la adăpost de plângeri

introduse foarte târziu care ar fi, probabil, mai dificil de combătut, și să

împiedice nedreptățile ce s-ar putea produce dacă tribunalele ar fi chemate să se

pronunțe în legătură cu evenimente consumate cu mult timp în urmă, plecând de

la elemente de probă cărora nu li s-ar mai putea acorda credit și care ar fi

incomplete din cauza timpului scurs (cauza Brumărescu împotriva României,

cauza Marckx împotriva Belgiei).

Din considerentele menționate și având în vedere că Ștefan Porumbescu nu

a solicitat repunerea în termen a recursului declarat împotriva deciziei din

5

4 aprilie 2019 a Curții de Apel Comrat, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

declara recursul, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 246 și art. 194 alin. (2) ale Codului administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

dispune:

Recursul depus de către Ștefan Porumbescu, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Sveatoslav Moldovan

Nicolae Craiu

6