3ra-1177/19 — obligarea eliberării politei de asigurare, încasarea prejudiciului material si repararea prejudiciului moral

Dosarul nr.3ra-1177/19 Prima instanță: Judecătoria Comrat (judecătorul: V. Hrapacov) Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (judecătorii: G. Colev, L. Caraianu, Ș. Starciuc) ÎNCHEIERE 13 noiembrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Sveatoslav Moldovan Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursului depus de către Ștefan Porumbescu, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către Ștefan Porumbescu împotriva Companiei Naționale de Asigurări în Medicină și reprezentanța „UTA Gagauzia” a Agenției teritoriale Sud-Vest a Companiei Naționale de Asigurări în Medicină cu privire la obligarea eliberării poliței de asigurare, încasarea prejudiciului material și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei din 4 aprilie 2019 a Curții de Apel Comrat, prin care a fost respinsă cererea de apel depusă de către Ștefan Porumbescu și menținută hotărârea din 14 decembrie 2018 a Judecătoriei Comrat, constată: La 18 iulie 2016, Ștefan Porumbescu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Companiei Naționale de Asigurări în Medicină și reprezentanța „UTA Gagauzia” a Agenției teritoriale Sud-Vest a Companiei Naționale de Asigurări în Medicină cu privire la obligarea eliberării poliței de asigurare, încasarea prejudiciului material și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 1 iulie 2016 s-a adresat la serviciul resurse umane al Direcției Afacerilor Interne a Găgăuziei, pentru primirea politiei de asigurare obligatorie de asistență medicală ca persoana asigurată de Guvern, pe categoria pensionar Ministerului Afacerilor Interne. A susținut că, i-a fost explicat de către colaboratorul Serviciului resurse umane că pensionarul al Ministerului Afacerilor Interne are dreptul de a primi polița de asigurare gratuit la Compania Națională de Asigurări în Medicină, prezentând personal la companie copia buletinului de identitate, carnetul de pensionar și să completeze blancheta specială.

Reclamantul a menționat că, la 7 iulie 2016 s-a adresat la Compania Națională de Asigurări în Medicină, însă după ce a îndeplinit cererea cu privire 1 la eliberarea poliței de asigurare obligatorie de asistența medicală, pe categoria pensionar al Ministerului Afacerilor Interne, i-a fost adus la cunoștință că dânsul fiind avocat, este obligat să achite primele de asigurare pentru eliberarea poliței obligatorie de asistența medicală. Prin răspunsul din 11 iulie 2016, Compania Națională de Asigurări în Medicină a refuzat în eliberarea poliței de asigurarea. Reclamantul a considerat că, fiind pensionar al Ministerului Afacerilor Interne, ce se atestă prin carnetul de pensionar cu seria ISO 147 din 14 februarie 2006, are dreptul de a primi gratuit polița de asigurare medicală.

A solicitat Ștefan Porumbescu, obligarea, reprezentantanței „UTA Gagauzia” a Agenției teritoriale Sud-Vest Companiei Naționale de Asigurări în Medicină să-i elibereze polița activată de asigurare obligate de asistență medicală a persoanei asigurate de către Guvern - pensionar al Ministerului Afacerilor Interne. Prin cererea de concretizare a cerințelor reclamantul a formulat pretenții solicitând, încasarea prejudiciului material în mărime de 2 987,00 de lei și repararea prejudiciului moral în mărime de 1 500 000, 00 de lei. (f.d.27-28) Suplimentar a indicat că, în urma refuzului primit de la Compania Națională de Asigurări în Medicină din cauza suferințelor considerabile, starea de sănătate sa înrăutățit prin urmare a fost nevoit să treacă un curs de tratament medical, care a fost achitat conform tarifelor instituțiilor medicale.

Astfel, în opinia reclamantului, prin înrăutățirea sănătății i-a fost cauzat prejudiciul moral. Prin hotărârea din 14 decembrie 2018 a Judecătoriei Comrat cererea de chemare în judecată depusă de către Ștefan Porumbescu a fost respinsă ca neîntemeiată. La 11 ianuarie 2019, Ștefan Porumbescu a declarat apel împotriva hotărârii din 14 decembrie 2018 a Judecătoriei Comrat. Prin decizia din 4 aprilie 2019 a Curții de Apel Comrat, a fost respinsă cererea de apel depusă de către Ștefan Porumbescu și menținută hotărârea primei instanțe.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că prima instanță în mod temeinic și justificat a constatat că Ștefan Porumbescu, fiind avocat cu mandat valabil al biroului de avocat „Ștefan Porumbescu” neîntemeiat s-a adresat la Compania Națională de Asigurări în Medicină cu cerința de a-i elibera polița de asigurare obligatorie de asistență medicală ca persoanei, asigurate de Guvern - pensionar al Ministerului Afacerilor Interne, colonel de poliție, Or, acesta fiind concomitent avocat, care își exercită profesia era obligat să se asigure în modul individual și pentru primirea poliței de asigurare trebuia să prezinte personal sau prin scrisoare recomandată în adresa Reprezentanței UTA Găgăuzia Agenției Teritoriale Sud-Vest a Companiei Naționale de Asigurări în Medicină confirmarea plății în modul stabilit de lege a primei de asigurare în sumă fixă pentru anul 2016. 2 Curtea de Apel Comrat a subliniat, că prima instanță justificat a conchis că nu sunt temei legale pentru obligarea Compania Națională de Asigurări în Medicină să elibereze polița de asigurare obligatorie de asistență medicală ca persoanei asigurate de către Guvern - pensionar al MAI, colonel de poliție Ștefan Porumbescu.

La 12 iulie 2019, Ștefan Porumbescu a depus recurs împotriva deciziei 4 aprilie 2019 a Curții de Apel Comrat. Pledând pentru admiterea recursului, recurentul a reiterat argumentele de fapt și de drept indicate în cererea de chemare în judecată, care ulterior a fost concretizată, precum și în cererea de apel. Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei noi decizii, prin care acțiunea să fie admisă integral.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova, care în conformitate cu art. 257 alin. (1) Codul administrativ a intrat în vigoare la 1 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a prezentului cod se abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000. Potrivit art. 258 alin. (3) Cod administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod.

Prevederile prezentului aliniat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești. Astfel, din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că decizia contestată a fost pronunțată la 4 aprilie 2019, adică după data intrării în vigoare a Codului administrativ. În conformitate cu prevederile art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Examinând temeiurile recursului depus de către Ștefan Porumbescu în raport cu materiale cauzei civile, coroborat cu normele de drept, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus urmează a fi declarat inadmisibil, din următoarele considerente. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează că procedura admisibilității cererii de 3 recurs constă în verificarea faptului, dacă recursul se încadrează în cele prevăzute la art. 246 alin. (2) și 194 alin. (2) ale Codului administrativ.

Conform art. 195 Cod administrativ, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedură civilă, cu excepția art. 169-171. În conformitate cu prevederile art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. În conformitate cu art. 246 alin. (2) lit. d) Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special când recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin.(1) Cod administrativ. Materialele cauzei atestă că, prin decizia din 4 aprilie 2019 a Curții de Apel Comrat a fost respinsă cererea de apel depusă de către Ștefan Porumbescu și menținută hotărârea primei instanțe.

Conform art. 245 alin. (1) Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Colegiul subliniază că, deși instanța de apel în decizia din 4 aprilie 2019, la modalitatea și termenul de atac a indicat că „decizia poate fi atacată cu recurs la Curtea Supremă de Justiție în termen de 2 luni”, art. 245 alin. (1) Cod administrativ prevede expres, că recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

În această ordine de idei, pornind de la circumstanțele evocate, Colegiul accentuează că decizia instanței de apel din 4 aprilie 2019 (f.d. 155, 156-161), a fost expediată în adresa părților la 3 mai 2019, fapt confirmat prin copia scrisorii de însoțire a Curții de Apel Comrat (f.d. 162), fiind recepționată de către Ștefan Porumbescu la 21 mai 2019 conform avizului de recepție anexat la dosar nr. DS3805087728AS (f.d. 163). Respectiv, termenul de 30 zile de declarare a recursului a început să curgă la 22 mai 2019- ziua imediat următoare datei comunicării deciziei instanței de apel și a expirat la 20 iunie 2019 aceasta fiind ultima zi de depunere a recursului, pe când cererea de recurs înaintată de către Ștefan Porumbescu împotriva deciziei din 4 aprilie 2019 a Curții de Apel Comrat a fost înregistrată la 12 iulie 2019 (f.d.

168-174), peste 22 de zile. În consecință, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată, că recursul depus împotriva deciziei din 4 aprilie 2019 a Curții de Apel Comrat nu se încadrează în termenul de 30 de zile de la notificarea deciziei, care este un termen de decădere și nu poate fi restabilit, ceea ce constituie temei în conformitate cu art. 246 alin. (2) lit. d) Cod administrativ, de a declara recursul inadmisibil. 4 La fel, în conformitate cu art. 113 alin. (1) Cod de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța judecătorească (judecător).

La acest capitol, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a menționa și faptul că exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă. Or, prin depunerea recursului la 12 iulie 2019, recurentul Ștefan Porumbescu nu a respectat termenul legal de depunere, și atrage declararea recursului, ca fiind inadmisibil. Colegiul decelează că Ștefan Porumbescu avea obligația de a-si exercita drepturile procedurale cu bună credință și în termen, obligație proclamată și în jurisprudența CEDO cu titlu de principiu.

Prin urmare, Colegiul releva ca acțiunile lui Ștefan Porumbescu nu constituie decât о denegare a acesteia de a-si respecta obligațiile procedurale, rezultând din prevederile art. 56 alin. (3) și art. 61 alin. (1) Cod de procedură civilă, care obligă părțile de a se folosi cu buna-credință de drepturile sale procedurale. Aici este de menționat faptul că importanța termenelor procedurali este dictată de faptul că ele determină regimul temporar optimal pentru realizarea justiției, pe de o parte mobilizează cercetarea cauzei, pe de altă parte contracarează urgentarea nejustificată a realizării drepturilor și obligațiilor procesuale, reprezentând instrumentul prevenirii uzării de către participanții la proces cu rea-credință de drepturile lor procedurale.

Instanța de recurs menționează că o asemenea soluție este compatibilă cu standardele Curții Europene a Drepturilor Omului care a relatat în practica sa constantă faptul că, reglementarea referitoare la formalitățile și termenele ce trebuie respectate pentru exercitarea unei căi de atac, urmărește să asigure o bună administrare a justiției și, în particular, să respecte principiul securității raporturilor juridice și că cei interesați trebuie să aibă posibilitatea de a se aștepta ca aceste reguli să fie aplicate.

S-a subliniat că aceste termene urmăresc mai multe scopuri importante, și anume să garanteze securitatea juridică fixând un termen pentru acțiuni, să pună pe eventualii pârâți la adăpost de plângeri introduse foarte târziu care ar fi, probabil, mai dificil de combătut, și să împiedice nedreptățile ce s-ar putea produce dacă tribunalele ar fi chemate să se pronunțe în legătură cu evenimente consumate cu mult timp în urmă, plecând de la elemente de probă cărora nu li s-ar mai putea acorda credit și care ar fi incomplete din cauza timpului scurs (cauza Brumărescu împotriva României, cauza Marckx împotriva Belgiei).

Din considerentele menționate și având în vedere că Ștefan Porumbescu nu a solicitat repunerea în termen a recursului declarat împotriva deciziei din 5 4 aprilie 2019 a Curții de Apel Comrat, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul, ca inadmisibil. În conformitate cu art. 246 și art. 194 alin. (2) ale Codului administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de către Ștefan Porumbescu, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Sveatoslav Moldovan Nicolae Craiu 6