2r-602/19 — cu privire la obligarea efectuării modificărilor în Registrul bunurilor imobile

Dosarul nr. 2r-602/19

Instanța de fond: Judecătoria Orhei, sediul Rezina – I. Parii

Instanța de apel: CA Chișinău – L. Bulgac, A. Panov, V, Cotorobai

ÎNCHEIERE

30 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Nina Vascan

Maria Ghervas

examinând recursul declarat de către Anatolii Jurcov,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Anatolii Jurcov

împotriva Penitenciarului 17, Rezina cu privire la stabilirea faptului discriminării și

încasării prejudiciului moral,

împotriva încheierii din data de 05 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

prin care s-a restituit cererea lui Anatolii Jurcov din motivul neîndeplinirii în termen a

indicațiilor instanței de apel,

constată:

La 03 decembrie 2018 Anatolii Jurcov, prin intermediul serviciului poștal, a

depus cerere de chemare în judecată împotriva Penitenciarului nr. 17, Rezina, prin

care a solicitat stabilirea faptului discriminării și încasarea prejudiciului moral.

Prin hotărârea din data de 27 martie 2019 a Judecătoriei Orhei, sediul Rezina s-a

respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de către Anatolii

Jurcov.

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 09 aprilie 2019, prin

intermediul serviciului poștal, Anatolii Jurcov a contestat-o cu apel nemotivat,

solicitând casarea acesteia. Cererea de apel prealabilă a fost depusă de apelant într-o

limbă, alta decât cea în care se desfășoară procesul.

Prin încheierea din data de 04 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău nu s-a dat

curs cererii de apel declarată de Anatolii Jurcov din motivul că nu corespunde

cerințelor art. 364 și 365 din Codul de procedură civilă, acordându-i-se un termen de

30 zile din momentul comunicării încheierii, pentru a prezenta cererea de apel

întocmită în conformitate cu exigențele Legii și în limba de stat. Concomitent

apelantului i s-a explicat că în caz dacă nu vor fi lichidate neajunsurile cererii de apel,

în termenul acordat, cererea de apel nu va fi considerată depusă și, împreună cu actele

anexate, va fi restituită.

Curtea de Apel Chișinău prin încheierea din data de 05 septembrie 2019 a

restituit recursul declarat de către Anatolii Jurcov din motivul neîndeplinirii

indicațiilor instanței de apel consemnate în încheierea din data de 04 iulie 2019.

Împotriva încheierii instanței de apel, la 20 septembrie 2019, Anatolii Jurcov a

depus recurs, redactat în altă limbă decât limba de stat, prin care a solicitat casarea

încheierii instanței de apel din data de 05 septembrie 2019.

1

Examinând recursul declarat, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a-l restitui din

considerentele ce preced.

În conformitate cu art. 4261, alin. (1), lit. (b1) din Codul de procedură civilă

instanța de recurs este în drept să restituie recursul împotriva încheierii dacă cererea

de recurs nu corespunde prevederilor art. 437, alin.(1).

Articolul 437, alin. (1) din Codul de procedură civilă reglementează elementele

pe care trebuie să le conțină o cerere de recurs.

La caz, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție constată că Anatolii Jurcov a depus cerere de recurs împotriva

încheierii din data de 05 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, care este

redactată într-o altă limbă decât limba oficială în care se desfășoară procesul, fără a

anexa traducerea acesteia în limba de stat.

Instanța de recurs remarcă că prin Hotărârea nr. 17 din 04 iunie 2018 a Curții

Constituționale a Republicii Moldova a fost constatată desuetudinea Legii nr. 3465

din data de 01 septembrie 1989 cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul

Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești.

Curtea a notat că potrivit art. 74, alin. (1) din Legea nr. 100 din data de 22

decembrie 2017 cu privire la actele normative, efectul constatării desuetudinii unei

legi presupune încetarea acțiunii sale, tot așa cum se întâmplă în cazul abrogării ei.

În conformitate cu art. 13, alin.(1) din Constituție limba de stat a Republicii

Moldova este limba moldovenească, funcționând pe baza grafiei latine, care în

lumina Hotărârii Curții Constituționale a Republicii Moldova nr. 36 din 5 decembrie

2013, urmează a fi înțeleasă ca limba română.

Astfel, Colegiul reiterează că unul din principiile fundamentale ale procesului

civil este principiul limbii oficiale de procedură, care este consacrat în art. 118 din

Constituție, art. 24 din Codul de procedură civilă și art. 9 din Legea cu privire la

organizarea judecătorească.

Prevederile conținute în art. 118 din Constituție sunt necesare pentru asigurarea

respectări drepturilor și libertăților constituționale ale cetățenilor în codițiile egalității

depline în fața legii. Reglementările invocate au fost reluate și incorporate în textul

legilor procedurale, fiind coroborate cu tratatele internaționale, Pactul internațional cu

privire la drepturile civile și politice și Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului

și a Libertăților Fundamentale, care nu impun condiții privind limba în care se

desfășoară procesul, prezumând că ședința de judecată se desfășoară în limba

națională a statului.

În lumina celor indicate, caracterul oficial al limbii instituie obligativitatea

utilizării limbii oficiale, iar judecarea cauzelor să aibă loc în limba oficială a statului.

Din cele menționate rezultă că documentele procesuale judiciare se întocmesc în

mod obligatoriu și în limba de stat. Cetățenii care nu posedă sau nu vorbesc limba de

stat au dreptul să se exprime în limba maternă în cadrul procedurilor judiciare, chiar

și în ipoteza în care cunosc limba de stat, fiind un beneficiu legal acordat acestora.

Totodată, dreptul de a se exprima în limba maternă în cadrul procedurilor orale

desfășurate în fața instanței judecătorești, include și dreptul de a întocmi și înainta în

instanță acte de procedură sau alte cereri în această limbă, însă acestea trebuie să fie

însoțite de o traducere în limba de stat.

2

În aceste condiții, Colegiul concluzionează că atunci când cererea de recurs în

Secțiunea 1 este redactată într-o altă limbă decât limba de stat, este aplicabilă

sancțiunea procedurală sub forma restituirii cererii de recurs.

Instanțele de judecată nu se pot preocupa de traducerea cererilor înaintate

instanței (de chemare în judecată, apel sau recurs) dintr-o altă limbă în limba de stat

din simplul considerent că această pretinsă obligație depășește cadrul împuternicirilor

de a înfăptui justiția în mod imparțial și echidistant. Obligația instanței de judecată

este de a asigura participanții la proces să ia cunoștință de actele, de lucrările

dosarului și să vorbească în judecată prin interpret, în cazul când nu cunosc limba de

stat.

Prin urmare, cererea de recurs redactată într-o altă limbă decât limba oficială a

procesului trebuie însoțită de traducerea acesteia, realizată de către un translator

autorizat. Sarcina traducerii cererii formulate într-o altă limbă decât limba oficială a

statului aparține celui care o prezintă, nu instanței de judecată.

Colegiul reține jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și anume

cauza Ivanov versus Finlanda din 29 mai 2002, în care Curtea a constatat în cazul

unei doamne cetățean rus, care invocase refuzul accesului la un tribunal pentru că își

formulase cererea în limba rusă și nu în limbile oficiale din Finlanda – finlandeza și

suedeza – că reclamanta fusese liberă să introducă o nouă acțiune, atât timp cât

aceasta era formulată în una din limbile oficiale din Finlanda. Curtea Europeană a

notat că, deși reclamanta nu beneficia de un drept absolut la gratuitatea asistenței

juridice, ea putea solicita subvenționarea asistenței, precum și numirea unui avocat

din oficiu care cunoștea una din limbile oficiale. Curtea Europeană nu a considerat că

reclamantei i s-a îngrădit accesul la un tribunal, în vederea intentării procedurilor

civile.

Din considerentele expuse supra și având în vedere că cererea de recurs depusă

de Anatolii Jurcov împotriva încheierii din data de 05 septembrie 2019 a Curții de

Apel Chișinău este redactată într-o altă limbă decât limba oficială a procesului și nu

este însoțită de traducere, în conformitate cu prevederile art. 4261, alin. (1), lit. (b1)

din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a restitui recursul

declarat de Anatolii Jurcov, deoarece nu corespunde prevederilor art. 437, alin. (1)

din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 269-270, art. 4261, alin. (1), lit. (b1) și alin. (2) din Codul

de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

dispune:

Se restituie recursul declarat de către Anatolii Jurcov împotriva încheierii din

data de 05 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Nina Vascan

Maria Ghervas

3