3r-175/19 — anularea deciziei si obligarea emiterii unei noi hotărâri

Dosarul nr. 3r-175/19

Prima instanță: Jud. Bălți, sediul Central (jud. D. Gherasim)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. A. Gheorghieș, A. Toderaș, E. Bejenaru)

D E C I Z I E

30 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Sveatoslav Moldovan

Nicolae Craiu

examinând recursul depus de către Angela Ciuntu, reprezentată de avocatul Oxana

Melnic,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

către Angela Ciuntu împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea

deciziei și obligarea emiterii unei noi hotărâri,

împotriva încheierii din 28 iunie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost declarat

inadmisibil apelul depus de Angela Ciuntu împotriva hotărârii din 3 decembrie 2018 a

Judecătoriei Bălți, sediul Central,

c o n s t a t ă:

La 8 august 2018 Angela Ciuntu a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea deciziei nr. 55 din 30 mai

2018 și obligarea emiterii unei noi hotărâri.

Prin hotărârea din 3 decembrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central a fost

respinsă acțiunea depusă de către Angela Ciuntu.

La 20 mai 2019 Angela Ciuntu, reprezentată de avocatul Oxana Melnic a depus

cerere de apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea acesteia, casarea

integrală a hotărârii din 3 decembrie 2018, cu emiterea unei decizii noi de admitere a

acțiunii.

Prin încheierea din 28 iunie 2019 a Curții de Apel Bălți, a fost declarat inadmisibil

apelul depus de Angela Ciuntu împotriva hotărârii din 3 decembrie 2018 a Judecătoriei

Bălți, sediul Central, pe motiv că apelul a fost depus după expirarea termenului stabilit la

art. 232 alin. (1) din Codul administrativ, iar apelanta nu a solicitat repunerea în termen.

La 16 iulie 2019 prin intermediul oficiului poștal Angela Ciuntu, reprezentată de

avocatul Oxana Melnic a depus recurs împotriva încheierii din 28 iunie 2019 a Curții de

Apel Bălți.

În motivarea recursului a invocat că dispozitivul hotărârii instanței de fond a fost

pronunțat la data de 3 decembrie 2018. Nefiind de acord cu hotărârea menționată, la 3

1

decembrie 2018 a contestat-o sub forma unui apel preliminar/intitulat cerere de eliberare

a hotărârii motivate, prin care s-a solicitat expedierea hotărârii motivate pe caz.

În opinia recurentei, ținând cont de circumstanțele sus enunțate soluția instanței de

apel este nemotivată și nefondată

A explicat că, cererea de apel a fost depusă în termen (3 decembrie 2018), or, de fapt

legea procedurală nu prevede expres cum ar trebui să fie intitulată o cerere de apel

nemotivată, atât în titlu, cât și în conținut.

Recurenta a solicitat admiterea cererii de recurs, casarea încheierii instanței de apel

cu dispunerea trimiterii cauzei la rejudecare.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii

Moldova.

În conformitate cu prevederile art. 257 lin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod

intră în vigoare la 1 aprilie 2019.

Conform art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii judecătorești

se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de

15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai

mic.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat încheierea recurată la 28 iunie 2019, iar copia

acesteia a fost expediată în adresa Angelei Ciuntu la 2 iulie 2019, recepționată de către

recurentă la 8 iulie 2019 (f.d.64, 66).

Astfel, recursul depus la 16 iulie 2019, este în termen.

Conform art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă soluționează

recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că

recursul urmează a fi respins, din motivele ce succed.

În temeiul art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând recursul

împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge

recursul.

Din materialele cauzei se denotă că, prin hotărârea din 3 decembrie 2018 a

Judecătoriei Bălți, sediul Central acțiunea depusă de către Angela Ciuntu a fost respinsă

(f.d.44).

După pronunțare reclamanta/recurenta a primit dispozitivul hotărârii, fapt ce se

confirmă prin recipisa anexată la materialele dosarului (f.d.45).

Tot, la aceeași dată Angela Ciuntu a depus cerere cu privire la eliberarea hotărârii

motivate (f.d.47).

Ulterior, la 20 mai 2019 Angela Ciuntu, reprezentată de avocatul Oxana Melnic a

depus cerere de apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea acesteia,

casarea integrală a hotărârii din 3 decembrie 2018, cu emiterea unei decizii noi de

admitere a acțiunii (f.d.54-58).

Prin încheierea din 28 iunie 2019 a Curții de Apel Bălți, a fost declarat inadmisibil

apelul depus de Angela Ciuntu împotriva hotărârii din 3 decembrie 2018 a Judecătoriei

Bălți, sediul Central, pe motiv că apelul a fost depus după expirarea termenului stabilit la

art. 232 alin. (1) din Codul administrativ, iar apelanta nu a solicitat repunerea în termen

(f.d.61-63).

2

Instanța de recurs notează că conform art. 258 alin. (3) din Codul administrativ,

procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului

cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în

vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător

pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor

judecătorești.

Conform art. 231 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile judecătoriilor adoptate

în contenciosul administrativ pot fi contestate cu apel.

Conform art. 232 alin. (1) din Codul administrativ, apelul se depune la instanța de

judecată care a emis hotărârea contestată în termen de 30 de zile de la pronunțarea

dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Art. 236 alin. (1) și (2) lit. d) din Codul administrativ prevede că, instanța de apel

examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se declară ca

atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară inadmisibil în special

când apelul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 232 alin. (1).

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră întemeiată și legală soluția instanței de apel de declarare a apelului depus de

către Angela Ciuntu ca inadmisibil, or, dispozitivul hotărârii Judecătoriei Bălți, sediul

Central a fost pronunțat la 3 decembrie 2018, iar termenul-limită pentru depunerea

apelului împotriva acesteia, prevăzut de art. 232 alin. (1) din Codul administrativ, a

expirat la 3 ianuarie 2019 inclusiv, însă cererea de apel a fost depusă la 20 mai 2019,

Angela Ciuntu, neîncadrându-se în termenul de 30 de zile, calculat începând cu ziua

imediat următoare datei pronunțării dispozitivului hotărârii primei instanțe.

Conform art. 237 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, prevederile art. 65 alin. (1)–

(3) și (5) se aplică corespunzător pentru repunerea în termenul de apel și în termenul de

prezentare a motivării apelului. Încheierea instanței de apel prin care este respinsă cererea

de repunere în termenul de apel sau în termenul de prezentare a motivării apelului poate

fi contestată cu recurs.

În conformitate cu dispozițiile art. 65 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, dacă o

persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal,

atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau

împuternicit se atribuie reprezentatului. Cererea de repunere în termen se depune în

termen de 15 zile de la înlăturarea impedimentului. La cerere se anexează probele care

confirmă faptele pe care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile

omise.

Prin urmare, termenul de declarare a apelului poate fi restabilit, dacă persoanele

îndreptățite prezintă probe veridice ce confirmă imposibilitatea depunerii apelului în

termen.

În speță, însă o asemenea cerere și probe nu au fost înaintate.

Mai mult, recurenta motivează că cererea de apel a fost depusă în termen, or, la data

de 3 decembrie 2018 și-a indicat dezacordul cu hotărârea instanței de fond în cererea

privind eliberarea hotărârii motivate.

3

Instanța de recurs apreciază critic alegația dată, deoarece art. 226 alin. (2) din Codul

administrativ statuează expres că, hotărârile în fond se motivează în scris în termen de 15

zile de la înregistrarea cererii de apel sau de recurs depuse în termen sau în termen de 15

zile de la depunerea unei cereri de motivare a hotărârii.

Totodată, se reiterează că, în temeiul art. 221 alin. (1) din Codul administrativ,

hotărârile judecătoriilor adoptate în contenciosul administrativ pot fi contestate cu apel.

Prin urmare, se reține că dezacordul cu hotărârea instanței de fond urma a fi expus în

cererea de apel și nicidecum în cererea de eliberare a hotărârii motivate, părțile la proces

având obligația de a-și exercita drepturile procedurale cu bună credință și în termen.

Pe cale de consecință și ținând cont de faptul că apelul a fost depus la 20 mai 2019,

cu încălcarea evidentă a termenului legal prevăzut de art. 232 alin. (1) din Codul

administrativ, fără a solicita repunerea în termen și fără indicarea unui motiv justificativ,

cu anexarea probelor concludente și pertinente în vederea argumentării omiterii

termenului legal de atac a hotărârii din 3 decembrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul

Central, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că instanța de apel corect a ajuns la concluzia de a declara apelul Angelei

Ciuntu, ca inadmisibil.

Or, soluția adoptată de instanța de apel prin încheierea contestată este compatibilă cu

respectarea garanțiilor unui proces echitabil în sensul prevederilor art. 6§1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, având în

vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea apelului ar împiedica

rămânerea irevocabilă, ca urmare a expirării termenului de atac a hotărârii judecătorești

emise în prima instanță și ar leza, în acest mod, principiul securității raporturilor juridice.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea instanței de

apel este întemeiată și legală, iar argumentele invocate sunt neîntemeiate, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia

de a respinge recursul depus de către Angela Ciuntu, reprezentată de avocatul Oxana

Melnic.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) și alin. (2) și art. 258 alin. (3) din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul depus de către Angela Ciuntu, reprezentată de avocatul Oxana

Melnic.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Sveatoslav Moldovan

Nicolae Craiu

4