3r-216/19 — anularea actului administrativ

Dosarul nr. 3r-216/19

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud: A.Minciuna, V.Mihaila, V.Sîrbu)

D E C I Z I E

28 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Sveatoslav Moldovan

Nicolae Craiu

examinând recursul declarat de către Liudmila Perederii și Iuri Țopa,

în cauza de contencios administrativ, la contestația depusă de Liudmila Perederii și

Iuri Țopa împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la anularea parțială a

hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 2836 din 23 octombrie 2019 cu privire la

desfășurarea turului al doilea de scrutin pentru alegerea primarului general al mun.

Chișinău și a primarilor în unele circumscripții electorale municipale, orășenești, sătești

(comunale), modificată prin hotărârea CEC nr. 2837 din 23 octombrie 2019, în partea ce

ține de stabilirea pentru 3 noiembrie 2019 a desfășurării turului al doilea de scrutin în

circumscripția electorală municipală Chișinău nr. 1,

împotriva încheierii din 26 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost declarată inadmisibilă contestația depusă de Liudmila Perederii și Iuri Țopa,

c o n s t a t ă:

La 24 octombrie 2019, Liudmila Perederii și Iuri Țopa au depus contestație

împotriva Comisiei Electorale Centrale, prin care au solicitat anularea parțială a

hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 2836 in 23 octombrie 2019 cu privire la

desfășurarea turului al doilea de scrutin pentru alegerea primarului general al mun.

Chișinău și a primarilor în unele circumscripții electorale municipale, orășenești, sătești

(comunale), modificată prin hotărârea CEC nr. 2837 din 23 octombrie 2019, în partea

ce ține de stabilirea pentru 3 noiembrie 2019 a desfășurării turului al doilea de scrutin în

circumscripția electorală municipală Chișinău nr. 1.

Prin încheierea din 26 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost declarată

inadmisibilă contestația depusă de Liudmila Perederii și Iuri Țopa, în temeiul art. 207

alin. (2) lit. e), 230 și 242 ale Codului administrativ. (f.d. 35-38)

La 27 octombrie 2019, Liudmila Perederii și Iuri Țopa au declarat recurs împotriva

încheierii din 26 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău. (f.d. 48-50)

În motivarea recursului au invocat dezacordul cu încheierea emisă, deoarece a fost

emisă cu încălcarea art. 6§1 CEDO, indicând și practica CtEDO pe unele cazuri

similare. Au indicat că Curtea de Apel Chișinău a omis să se pronunțe asupra

argumentelor invocate în obiecțiile de referință din 25 octombrie 2019.

Totodată, a indicat Iuri Țopa că acțiunea în contencios administrativ a fost

examinată în baza referinței depuse de pârâtă, fără ai comunica conținutul acesteia.

1

Recurenții și-au întemeiat prezenta cerere de recurs, în baza art. 242 și 243 alin.

(1) lit. c), alin. (2) Cod administrativ, anexând și obiecțiile la referința pârâtului

semnată de Liudmila Perederii.

Au solicitat, admiterea recursului, anularea încheierii din 26 octombrie 2019 a

Curții de Apel Chișinău și restituirea cauzei la rejudecare, în alt complet de judecători.

De asemenea, au solicitat examinarea recursului cu participarea părților.

În conformitate cu art. 74 alin. (6) Cod electoral, împotriva hotărârii instanței de

judecată poate fi depus un apel în termen de o zi de la pronunțare, iar împotriva deciziei

instanței de apel – un recurs în termen de o zi de la pronunțare. Or, la caz, se contestă

acțiunile Comisiei Electorale Centrale în perioada electorală.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 26 octombrie 2019.

Astfel, recursul declarat de către Liudmila Perederii și Iuri Țopa la 27 octombrie

2019, este în termen.

Cu referire la examinarea recursului cu participarea părților, instanța de recurs

menționează următoarele aspecte.

În conformitate cu art. 247 Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar,

Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

În contextul normei citate, urmează a fi precizat faptul că examinarea recursului

are loc fără participarea părților și numai în cazul în care constată necesitatea de a

clarifica anumite probleme de legalitate invocate în cererea de recurs, instanța decide

citarea participanților la proces.

La caz, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că circumstanțe ce ar dicta necesitatea citării

participanților la proces, nu există.

Mai mult, examinarea cauzei în ordine de recurs în lipsa părților, nu poate fi

calificată ca o limitare a dreptului de apărare și de acces la justiție, în condițiile când

participanți la proces beneficiază de un ansamblu de pârghii legale întru realizarea

drepturilor sale.

Din considerentele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea depusă de către

Liudmila Perederii și Iuri Țopa cu privire la examinarea recursului cu participarea

părților.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră

recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea integrală a încheierii

instanței de apel, din următoarele argumente.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, examinând recursul

împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii:

respinge recursul.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că legiuitorul prin dispoziția art. 195 Cod administrativ a

2

prevăzut aplicarea suplimentară a prevederilor, indicând că procedura acțiunii în

contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod, iar

suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu

excepția art. 169–171.

În conformitate cu art. 331 din Codul de procedură civilă, art. 71 și 72 din Codul

electoral, competente în judecarea litigiilor electorale ca prima instanță sunt

judecătoriile și Curtea de Apel Chișinău, iar în UTA Găgăuzia – judecătoriile și Curtea

de Apel Comrat.

Curtea de Apel Chișinău ca primă instanță judecă: litigiile ce țin de contestarea

actelor Comisiei Electorale Centrale și Consiliului Coordonator al Audiovizualului cu

privire la organizarea și desfășurarea alegerilor; litigiile privind contestarea actelor

(hotărârilor) Comisiei Electorale Centrale și Consiliului Coordonator al

Audiovizualului, în cazul adoptării unor decizii noi, în baza cererii prealabile a

persoanei interesate; cererile de anulare a înregistrării concurenților electorali, în cazul

alegerilor parlamentare, prezidențiale (art. 75 alin. (5) și 116 din Codul electoral).

Înaintând la 24 octombrie 2019 prezenta contestație în instanța de contencios

administrativ împotriva Comisiei Electorale Centrale, Liudmila Perederii și Iuri Țopa

au solicitat anularea parțială a hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 2836 in 23

octombrie 2019 cu privire la desfășurarea turului al doilea de scrutin pentru alegerea

primarului general al mun. Chișinău și a primarilor în unele circumscripții electorale

municipale, orășenești, sătești (comunale), modificată prin hotărârea CEC nr. 2837 din

23 octombrie 2019, în partea ce ține de stabilirea pentru 3 noiembrie 2019 a desfășurării

turului al doilea de scrutin în circumscripția electorală municipală Chișinău nr. 1.

Prin încheierea din 26 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost declarată

inadmisibilă contestația depusă de Liudmila Perederii și Iuri Țopa, în temeiul art. 207

alin. (2) lit. e), 230 și 242 ale Codului administrativ. (f.d. 35-38)

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că concluzia instanței de apel despre necesitatea declarării ca inadmisibilă a

contestației sus-vizate este întemeiată.

Conform art. 38 din Constituție, voința poporului constituie baza puterii de stat.

Această voință se exprimă prin alegeri libere, care au loc în mod periodic prin sufragiu

universal, egal, direct, secret și liber exprimat.

Această prevedere urmează să fie corelată cu art. 2 din Constituție, care prevede că

suveranitatea națională aparține poporului Republicii Moldova, care o exercită în mod

direct și prin organele sale reprezentative. Alegerile sunt modalitatea de bază și

principalul mijloc juridic de formare a instituțiilor și organelor de stat și de învestire a

persoanelor oficiale cu atribuții publice.

Din prevederile constituționale stipulate în art. 2 alin. (1), rezultă drepturile

electorale fundamentale: dreptul de a alege și de a fi ales. Tot aici sunt consacrate și

principiile participării cetățenilor RM la alegeri. Participarea la alegeri se face prin vot

universal, egal, direct, secret și liber exprimat.

Pactul Internațional cu privire la drepturile civile și politice din 16 decembrie

1966, la care se face referință în art. 4 din Constituție, prevede că orice cetățean are

dreptul și trebuie să aibă posibilitatea, fără nicio discriminare și fără restricții

3

rezonabile, de a alege și de a fi ales, în cadrul unor alegeri periodice, oneste, cu sufragiu

universal și egal și cu scrutin secret, asigurând exprimarea liberă a voinței alegătorului.

Reglementări similare pot fi regăsite și în art.130 alin. (1) Cod electoral, care

prevăd că primarii orașelor (municipiilor), sectoarelor, satelor (comunelor) și consilierii

în consiliile raionale, orășenești (municipale), de sector și sătești (comunale) se aleg

prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, pentru un mandat de 4 ani.

Iar, în accepțiunea art. 207 alin. (1) și alin. (2) lit. e) Cod administrativ, instanța

verifică din oficiu dacă sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în

contenciosul administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios administrativ

se declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs. Acțiunea în

contencios administrativ se declară inadmisibilă în special când reclamantul nu poate

revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art.17.

În acord cu art. 17 din Cod administrativ, drept vătămat este orice drept sau

libertate stabili/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitatea

administrativă.

Totodată, instanța de recurs menționează că referirea Curții de Apel Chișinău la

aceste prevederi legale sunt relevante în prezenta speță, aceasta deoarece art. 207 din

Codul administrativ, determină expres inadmisibilitatea unei acțiuni în situația în care

persoana nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în

sensul art. 17.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

decelează că Liudmila Perederii și Iuri Țopa depunând contestație împotriva Comisiei

Electorale Centrale, nu acționează în calitate de alegători, în vederea exercitării

dreptului vătămat prevăzut de art. 17 Cod administrativ, care în opinia lor se manifestă

prin impunerea lor să participe în turul II al alegerilor, în care nu mai există acei

candidați la funcția de Primar general al municipiului Chișinău, pentru care aceștia ar

dori să voteze și că voința acestora în turul al doilea pentru alegerea Primarului general

al municipiului Chișinău nu va fi exprimată în mod liber.

Or, având în susținere art. 145 alin. (2) Cod electoral, în cazul în care niciun

candidat nu întrunește mai mult de jumătate din numărul de voturi valabil exprimate, în

termen de 2 săptămâni se va proceda la al doilea tur de scrutin cu 2 candidați care au

întrunit cel mai mare număr de voturi în primul tur de scrutin. Acești doi candidați se

înscriu în buletinele de vot în ordinea descrescătoare a numărului de voturi acumulate în

primul tur de scrutin. Dacă mai mulți candidați au acumulat un număr egal de voturi,

consiliul electoral de circumscripție efectuează tragerea la sorți, consemnând faptul

respectiv într-un proces-verbal.

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție va reține justificată concluzia Curții de Apel Chișinău referitor la

faptul că exercitarea dreptului de vot în cadrul oricărui scrutin nu reprezintă o obligație

a cetățenilor, ci posibilitatea acestora recunoscută de lege pentru a participa la procesul

de formare a organelor de stat centrale și locale. Or, în baza art. 7 Cod electoral, nimeni

nu este în drept să exercite presiuni asupra alegătorului pentru a-l face să voteze sau să

nu voteze, precum și pentru a-l împiedica să-și exprime voința în mod independent.

4

În condițiile respective, cetățenii cu drept de vot, au posibilitatea de a decide de

sine stătător asupra utilității și necesității participării la alegeri, ori libertatea exprimării

votului, ca principiu de drept consacrat la art. 38 din Constituție și art. 7 din Codul

electoral, exclude orice formă de constrângere sau presiune asupra alegătorului pentru

a-l determina să voteze sau să nu voteze, precum și pentru a-l împiedica să-și exprime

voința în mod independent.

În susținerea opiniei enunțate, instanța de recurs reiterează că solicitările din

contestație, nu implică încălcarea unui drept al contestatarilor Liudmila Perederii și Iuri

Țopa, acestea fiind doar o presupunere de încălcare a dreptului la vot.

Or, Constituția, fiind legea fundamentală a Statului, prevede expres că cetățenii

Republicii Moldova au drept de vot, nu și obligația la vot, iar libertatea exprimării

opiniei electorale este un principiu care acordă cetățeanului cu drept de vot posibilitatea

de a decide de sine stătător asupra utilității și necesității participării sale la alegeri.

Libertatea exprimării opiniei electorale exclude orice formă de constrângere sau

presiune asupra alegătorului pentru a-l determina să voteze sau să nu voteze, precum și

pentru a-l împiedica să-și exprime voința în mod independent.

Urmare a celor expuse, sunt apreciate critic susținerile recurenților precum că le-a

fost încălcat art. 6§1 CEDO și Curtea de Apel Chișinău a omis să se pronunțe asupra

argumentelor invocate în obiecțiile de referință din 25 octombrie 2019, iar lui Iuri Țopa

nu i-a fost comunicat conținutul referinței pârâtului, deoarece susținerile date nu au

suport legal, mai mult că încălcările invocate nu implică un drept prin prisma Codului

administrativ și nu poate fi restabilit/anulat și/sau apărat în instanța de contencios

administrativ.

Celelalte apărări ale recurenților formulate în recurs, la fel, sunt neîntemeiate, mai

mult, în esența lor, sunt similare argumentelor invocate în contestația depusă și sunt

expuse asupra circumstanțelor, cărora le-a fost dată o apreciere corectă și nefiind

stabilite anumite încălcări.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că cererea de recurs este

neîntemeiată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul de a menține încheierea

din 26 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se respinge recursul declarat de către Liudmila Perederii și Iuri Țopa.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Sveatoslav Moldovan

Nicolae Craiu

5