2ra-1876/19 — anularea ordinului, restabilirea in functie, încasarea salariului, repararea prejudiciului material si moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea ordinului, restabilirea in functie, încasarea salariului, repararea prejudiciului material si moral
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
2ra-1876/19 — anularea ordinului, restabilirea in functie, încasarea salariului, repararea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
dosar nr. 2ra-1876/2019 prima instanță, Judecătoria Bălți, sediul Central, judecător: (V. Pădurari) instanța de apel, Curtea de Apel Bălți judecători: (A. Toderaș, E. Bejenaru, A. Gheorghieș) Î N C H E I E R E 23 octombrie 2019 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru judecătorii Maria Ghervas Nina Vascan examinând admisibilitatea recursului declarat de Sergiu Rusu, reprezentat de avocatul Alexandru Havrun, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu Rusu împotriva Întreprinderii Mixte Regia „Apă-Canal-Bălți” privind anularea ordinului de concediere, încasarea compensației, încasarea plăților salariale și încasarea prejudiciului moral, împotriva deciziei din 28 mai 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a respins apelul declarat de Sergiu Rusu, reprezentat de avocatul Alexandru Havrun și s-a menținut hotărârea din 17 ianuarie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, c o n s t a t ă : La data de 21 martie 2018 Sergiu Rusu, reprezentat de avocatul Alexandru Havrun, a depus cerere de chemare în judecată împotriva ÎM Regia „Apă-Canal- Bălți” privind anularea ordinului de concediere, încasarea compensației, încasarea plăților salariale și încasarea prejudiciului moral.
În motivarea acțiunii reclamantul Sergiu Rusu a indicat că la 26 octombrie 2017 a fost angajat în calitate de director adjunct la ÎM Regia „Apă-Canal-Bălți”, fiind efectuată inscripția respectivă în carnetul de muncă a reclamantului. De asemenea, cu reclamantul a fost încheiat un contract individual de muncă nr. 56 pe o durata nedeterminată, însă în art. 5 a contractului fiind indicată o perioadă de probă de 6 luni. La 05 ianuarie 2018 reclamantului i s-a adus la cunoștință Ordinul nr. 09 din 05 ianuarie 2018 „cu privire la concedierea în rezultatul nesatisfăcător al perioadei de probă” și în aceiași zi a fost concediat conform temeiului prevăzut la art. 86 alin. (1) lit. a) Codul muncii.
Reclamantul Sergiu Rusu consideră ordinul nr. 09 din 05 ianuarie 2018 neîntemeiat și ilegal din următoarele motive: de la data angajării în funcție a reclamantului la ÎM Regia „Apă-Canal-Bălți”, acesta și-a îndeplinit în mod 1 conștiincios atribuțiile de serviciu, nu a avut careva obiecții din partea conducerii întreprinderii, legate de activitatea sa de serviciu și nu a avut careva sancțiuni pentru neîndeplinirea corespunzătoare a obligațiilor de serviciu. Mai mult ca atât, în luna decembrie 2017 la ședința organului de conducere a societății a fost ascultat raportul reclamantului referitor la activitatea sa la întreprinderea ÎM Regia „Apă- Canal-Bălți”, care nu a fost criticat de către membrii participanți la ședință.
Calificarea reclamantului ca specialist în domeniul de conducere a sistemului de apeduct și canalizare se confirmă prin următoarele circumstanțe: la 29 august 2000 reclamantul a fost angajat la serviciu în calitate de director a DP „Apa-Canal” Florești. La 25 aprilie 2001, DP „Apă-Canal” Florești a fost reorganizată în SA „Servicii Comunale Florești” în care reclamantul a activat în calitate de director pînă la 23 decembrie 2009, cînd contractul de muncă a fost suspendat în legătură cu numirea reclamantului în funcția de vicepreședinte a raionului Florești.
Reclamantul Sergiu Rusu a susținut că la 18 iulie 2011, după exercitarea funcției elective reclamantul a revenit în calitate de director la SA „Servicii Comunale Florești” activând până la 30 iunie 2015. Din 15 iunie 2015 în rezultatul concursului, reclamantul a fost numit în funcția de director-adjunct la „Agenția Apele Moldovei”, activând în funcția respectivă pînă la 02 noiembrie 2015. Din 09 noiembrie 2015 pînă la 31 august 2016 reclamantul a activat la SA “AdminVer” (Apă canal Hîncești) în calitate de contabil și ulterior ca specialist în atragerea investițiilor. Pînă la 25 octombrie 2017, reclamantul a activat la SA „Servicii Comunale Florești” în calitate de manager exploatare și producție.
Reclamantul Sergiu Rusu a afirmat că în afară de experiența de muncă în domeniul respectiv, deține următoarele studii: studii superioare pe specialitatea „matematica aplicată”; studii superioare pe specialitatea „exploatarea sistemelor de alimentare cu apă și canalizare”. Pentru activitatea sa în domeniul respectiv la data de 27 aprilie 2012 reclamantul Sergiu Rusu a fost decorat de Președintele Republicii Moldova cu ordinul „Meritul Civic”. Reclamantul Sergiu Rusu consideră că ordinul nr. 09 din 05 ianuarie 2018 este neîntemeiat și ilegal, deoarece este emis cu ignorarea normelor naționale și internaționale în domeniul muncii.
Reclamantul Sergiu Rusu, a solicitat admiterea acțiunii, anularea ordinului nr. 09 din 05 ianuarie 2018 „cu privire la concedierea în rezultatul nesatisfăcător al perioadei de probă” ca fiind unul neîntemeiat și ilegal, restabilirea în funcția de director adjunct la ÎM Regia „Apă-Canal-Bălți” începând cu data de 05 ianuarie 2018, încasarea de la pîrît în beneficiul reclamantului suma retribuirii muncii stabilite ca director adjunct în administrație Regia „Apă-Canal-Bălți” în mărime de 9450 lei, lunar, începând cu data de 05 ianuarie 2018 pînă la data restabilirii în funcție, încasarea de la pîrît în beneficiul reclamantului a prejudiciului moral în mărime de 50000 lei, încasarea de la pîrît în beneficiul reclamantului a tuturor cheltuielilor de judecată pe care le va suporta în legătură cu examinarea cauzei.
La 05 noiembrie 2018 Sergiu Rusu, reprezentat de avocatul Alexandru Havrun, a depus cerere de concretizare prin care a solicitat anularea ordinului nr.09 din 05 ianuarie 2018 „cu privire la concedierea în rezultatul nesatisfacător al perioadei de probă” ca fiind unul neîntemeiat și ilegal, încasarea de la ÎM Regia „Apă-Canal-Bălți” a compensației suplimentare în mărime de 3 salarii medii lunare, ceea ce constituie suma de 28350 lei, încasarea de la pârât în beneficiul 2 reclamantului a despăgubirii pe perioada absenței forțate calculate din suma de 9450 lei, pe perioada de 05 ianuarie 2018 - 01 martie 2018, în mărime totală de 18900 lei, încasarea de la pârât în beneficiul reclamantului a prejudiciului moral în mărime de 50000 lei, încasarea în beneficiul reclamantului a tuturor cheltuielilor de judecată pe care le va suporta în legătură cu examinarea cauzei.
Prin hotărârea din 17 ianuarie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu Rusu împotriva ÎM Regia „Apă-Canal-Bălți” privind anularea ordinului de concediere, încasarea compensației, încasarea plăților salariale și încasarea prejudiciului moral. Prin decizia din 28 mai 2019 a Curții de Apel Bălți s-a respins apelul declarat de Sergiu Rusu, reprezentat de avocatul Alexandru Havrun și s-a menținut hotărârea din 17 ianuarie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu Rusu împotriva ÎM Regia „Apă-Canal-Bălți” privind anularea ordinului de concediere, încasarea compensației, încasarea plăților salariale și încasarea prejudiciului moral.
În susținerea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că la 26 octombrie 2017 reclamantul Sergiu Rusu a fost angajat în calitate de director adjunct la ÎM Regia „Apă-Canal-Bălți”, fiind efectuată inscripția respectivă în carnetul de muncă a reclamantului. De asemenea, cu reclamantul a fost încheiat un contract individual de muncă nr. 56 pe o durată nedeterminată. Potrivit pct.5 a contractului nr. 56 din 26 octombrie 2017 și în conformitate cu prevederile legale, a art. 60 Codul muncii, a fost stabilită o perioadă de probă de 6 luni. La 04 ianuarie 2018 a fost convocată Adunarea Consiliului Administrativ al ÎM Regia „Apă-Canal-Bălți”, în acest sens fiind întocmit un proces-verbal. La pct.3 a ordinei de zi a fost ascultat raportul de activitate a directorului adjunct, Sergiu Rusu, pentru perioada 26 octombrie 2017 – 30 noiembrie 2017. Prin hotărîrea Adunării Consiliului Administrativ al ÎM Regia „Apă-Canal-Bălți”, aceasta, fiind considerată neefectivă.
La 05 ianuarie 2018, reclamantului i s-a adus la cunoștință ordinul nr. 09 din 05 ianuarie 2018 „Cu privire la concedierea în rezultatul nesatisfăcător al perioadei de probă” și în aceiași zi a fost concediat conform temeiului prevăzut la art. 86 alin. (1) lit. a), faptul aducerii la cunoștință a ordinului nr. 09 din 05 ianuarie 2018 fiind confirmat prin semnătura aplicată de către reclamant pe versoul ordinului. Nefiind de acord cu ordinal menționat, Sergiu Rusu la 21 martie 2018 a înaintat prezenta cerere de chemare în judecată împotriva ÎM Regia „Apă-Canal-Bălți”, solicitând anularea ordinului de concediere, încasarea compensației, încasarea plăților salariale și încasarea prejudiciului moral.
Instanța de apel a reținut că legiuitorul, expres prevede că angajatorul urmează să achite compensațiile, plățile salariale și prejudiciului moral numai în cazul în care eliberarea din funcție a purtat un caracter ilegal, fapt care nu a fost constatat în prezenta speță, or, caracterul legal al ordinului de concediere contestat nu a fost răsturnat. Pe cale de consecință, constatînd legalitatea ordinului de concediere nr.09 din 05 ianuarie 2018 „Cu privire la concedierea în rezultatul nesatisfăcător al perioadei de probă” în raport cu apelantul Sergiu Rusu, instanța de apel consideră că, instanța de fond just a respins inclusiv capetele de acțiune privind încasarea compensației, încasarea plăților salariale și încasarea prejudiciului moral, or, în 3 prezenta speță nu s-a constatat existența unei conduite ilegale din partea angajatorului/intimatului care să fie susceptibilă de a genera un prejudiciu patrimonial sau moral în raport cu apelantul Sergiu Rusu.
Astfel, avînd în vedere faptul că, legalitatea actului de concediere nu a fost combătută de către apelant, se constată inclusiv netemeinicia solicitării apelantului privind încasarea compensației, încasarea plăților salariale și încasarea prejudiciului moral, or, satisfacția echitabilă nu urmează a fi acordată în cazul inexistenței conduitei ilegale generatoare de prejdiciu și a prejudiciului ca atare. Instanța de apel a reținut că apelantul în susținerea cerințelor sale cu privire la anularea ordinului de concediere, nu a prezentat careva probe, iar argumentele invocate nu au relevanță la obiectul litigiului dedus judecății. Concluzia instanței de fond privind respingerea cerinței de încasare a cheltuielilor de judecată fiind o pretenție subsecventă cerințelor inițiale și care nu poate fi admisă separat, reieșind din faptul că acțiunea înaintată este neîntemeiată.
De asemenea, instanța de apel a menționat că criticele formulate în apel nu pot constitui temei de admitere a acestuia, deoarece se combat cu circumstanțele de fapt și normele de drept constatate/invocate mai sus și se axează asupra circumstanțelor, care au fost constatate și elucidate pe deplin de către prima instanță, având la bază cumulul de probe, apreciate cu respectarea normelor de drept material și procedural. Soluția dată de prima instanță este corectă, motivată și amplu argumentată, cu pronunțarea asupra tuturor aspectelor juridice și făcând trimitere, atât la probele administrate, cît și dispozițiile legale aplicabile la caz, instanța de apel ajungând la concluzia de a respinge apelul declarat de Sergiu Rusu și a menține hotărârea primei instanțe.
La 05 august 2019, de Sergiu Rusu, reprezentat de avocatul Alexandru Havrun, a declarat prin intermediul oficiului poștal recurs împotriva deciziei din 28 mai 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărârii de admitere a acțiunii depuse de Sergiu Rusu. În motivarea cererii de recurs recurentul Sergiu Rusu a indicat că nu este de acord cu decizia instanței de apel și hotărărea instanței de fond, le consideră vădit ilegale și neîntemeiate, care urmează a fi casate deoarece instanța de apel la pronunțarea deciziei a interpretat în mod eronat legea, nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată.
Recurentul Sergiu Rusu a menționat că instanța de apel la soluționarea pricinii a apreciat eronat circumstanțele cauzei, deoarece au fost prezentate suficiente dovezi privind temeinicia cerințelor sale la înaintarea acțiunii civile. Recurentul Sergiu Rusu consideră că ordinul nr. 09 din 05 ianuarie 2018 este neîntemeiat și ilegal, deoarece de la data angajării în funcție a reclamantului în Administrația Regia „Apă-Canal-Bălți” acesta și- a îndeplinit în mod conștiincios atribuțiile de serviciu, nu a avut careva obiecții din partea conducerii întreprinderii, legate de activitatea sa de serviciu și nu a avut careva sancțiuni pentru neîndeplinirea corespunzătoare a obligațiilor de serviciu.
Recurentul Sergiu Rusu, a menționat că în luna decembrie 2017 la ședința organului de conducere a societății a fost ascultat raportul reclamantului referitor la activitatea sa la întreprinderea Regia „Apă- Canal-Bălți”, care nu a fost criticat de către membrii participanți la ședință, fiind prezentate careva critici a activității 4 acestuia printr-un proces-verbal datat din 04 ianuarie 2018, care nu a existat la data eliberării recurentului din funcție . Recurentul Sergiu Rusu, a reiterat poziția și motivele expuse în cererea de chemare în judecată inițială. Consideră că Ordinul nr. 09 din 05 ianuarie 2018 este neîntemeiat și ilegal deoarece este emis cu ignorarea normelor naționale și internaționale în domeniul muncii după cum urmează: art. 43 din Constituția Republicii Moldova, art. 10 alin. (2), 60 alin. (1), 63 alin.(2) Codul muncii, art. 7 a Legii nr. 121 din 25 mai 2012 cu privire la asigurarea egalității.
Recurentul Sergiu Rusu a invocat prevederile art. 8, 9 al Convenției nr. 158 din 22 iunie 1982 cu privire la încetarea raporturilor de muncă din inițiativa patronului (în vigoare pentru Republica Moldova la 14 februarie 1998), în care este stipulat că un lucrător care consideră că raporturile sale de muncă au încetat în mod nejustificat va fi îndreptățit să declare apel împotriva acestei încetări la un organ imparțial cum sunt instanța de judecată, tribunalul de muncă, completul de arbitri sau arbitrul. Organele arătate în articolul 8 al prezentei Convenții vor fi împuternicite să examineze motivele invocate pentru încetare, precum și alte circumstanțe ale cazului și să transmită o decizie prin care să se pronunțe cu privire la justificarea încetării.
Pentru ca lucrătorul să nu suporte de unul singur sarcina probei caracterului nejustificat al încetării, metodele de implementare prevăzute în art. 1 al prezentei Convenții vor asigura ambele sau una dintre următoarele posibilități, sarcina probei existenței unui motiv valabil pentru încetare, așa cum aceasta este definită de art. 4 al prezentei Convenții, va fi în sarcina patronului. Organele prevăzute în art. 8 al prezentei Convenții vor fi împuternicite să ajungă la o concluzie referitoare la motivul încetării ținând cont de probele furnizate de părți și în conformitate cu procedurile prevăzute în legislația și practica națională.
Recurentul Sergiu Rusu, a afirmat că ordinul nr. 09 din 05 ianuarie 2018 prin care a fost concediat este unul neîntemeiat și ilegal, deoarece la emiterea acestuia nu s-au luat în considerare criteriile legate de pregătirea profesională a reclamantului și exercitarea atribuțiilor sale de serviciu, nefiind invocate careva încălcări de ordin juridico-faptic comise de reclamant chiar și fiind în perioada de probă (ordinul de concediere nefiind motivat), ci au fost luate în considerare cu totul alte criterii cunoscute doar de angajator ce nu au nimic comun cu exercitarea obligațiilor profesionale de muncă, situație ce reprezintă o încălcare evidentă a dreptului la muncă a reclamantului Sergiu Rusu.
Totodată, recurentul consideră că aprecierea probelor de către instanțele judecătorești inferioare au fost arbitrare, instanțele încălcând normele de drept material și normele de drept procedural, iar erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. După cum denotă materialele cauzei, copia deciziei motivate din 28 mai 2019 a Curții de Apel Bălți, a fost expediată participanților la proces la data de 27 iunie 2019, prin scrisoarea de expediere nr. 12194 (f.d.
154), fiind recepționată de recurentul Sergiu Rusu la data de 02 iulie 2019, fapt ce se confirmă prin dovada trimiterii poștale nr. DS3100060797AS (f.d. 157). În aceste circumstanțe, instanța de recurs precizează că recursul, a fost depus 5 de Sergiu Rusu, reprezentat de avocatul Alexandru Havrun, la data de 05 august 2019 prin intermediul oficiului poștal, cu respectarea termenului prevăzut la art. 434 Cod de procedură civilă. La 21 august 2019, în adresa intimatei ÎM Regia „Apă-Canal-Bălți” a fost expediată copia recursului declarat de Sergiu Rusu, reprezentat de avocatul Alexandru Havrun, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței. Intimata ÎM Regia „Apă-Canal-Bălți” nu și-a vaforificat dreptul procedural respectiv și nu a depus referință în termenul stabilit.
Examinând temeiurile recursului declarat de Sergiu Rusu, reprezentat de avocatul Alexandru Havrun, în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Sergiu Rusu, reprezentat de avocatul Alexandru Havrun, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat de Sergiu Rusu, reprezentat de avocatul Alexandru Havrun, se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială, sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul, exercitat conform secțiunii a II-a, are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute la art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură 6 civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii, sunt în afara controlului instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii, doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor, stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă. Din recursul declarat de Sergiu Rusu, reprezentat de avocatul Alexandru Havrun, nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera inadmisibil recursul declarat de Sergiu Rusu, reprezentat de avocatul Alexandru Havrun.
În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 alin. 1 Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se consideră inadmisibil recursul declarat de Sergiu Rusu, reprezentat de avocatul Alexandru Havrun, împotriva deciziei din 28 mai 2019 a Curții de Apel Bălți, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu Rusu împotriva Întreprinderii Mixte Regia „Apă-Canal-Bălți” privind anularea ordinului de concediere, încasarea compensației, încasarea plăților salariale și încasarea prejudiciului moral. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii Maria Ghervas Nina Vascan 7
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.