2ra-1876/19 — anularea ordinului, restabilirea in functie, încasarea salariului, repararea prejudiciului material si moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea ordinului, restabilirea in functie, încasarea salariului, repararea prejudiciului material si moral
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
2ra-1876/19 — anularea ordinului, restabilirea in functie, încasarea salariului, repararea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
dosar nr. 2ra-1876/2019
prima instanță, Judecătoria Bălți, sediul Central, judecător: (V. Pădurari)
instanța de apel, Curtea de Apel Bălți judecători: (A. Toderaș, E. Bejenaru, A. Gheorghieș)
Î N C H E I E R E
23 octombrie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru
judecătorii Maria Ghervas
Nina Vascan
examinând admisibilitatea recursului declarat de Sergiu Rusu, reprezentat de
avocatul Alexandru Havrun,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu Rusu
împotriva Întreprinderii Mixte Regia „Apă-Canal-Bălți” privind anularea ordinului
de concediere, încasarea compensației, încasarea plăților salariale și încasarea
prejudiciului moral,
împotriva deciziei din 28 mai 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a
respins apelul declarat de Sergiu Rusu, reprezentat de avocatul Alexandru Havrun
și s-a menținut hotărârea din 17 ianuarie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central,
c o n s t a t ă :
La data de 21 martie 2018 Sergiu Rusu, reprezentat de avocatul Alexandru
Havrun, a depus cerere de chemare în judecată împotriva ÎM Regia „Apă-Canal-
Bălți” privind anularea ordinului de concediere, încasarea compensației, încasarea
plăților salariale și încasarea prejudiciului moral.
În motivarea acțiunii reclamantul Sergiu Rusu a indicat că la 26 octombrie
2017 a fost angajat în calitate de director adjunct la ÎM Regia „Apă-Canal-Bălți”,
fiind efectuată inscripția respectivă în carnetul de muncă a reclamantului. De
asemenea, cu reclamantul a fost încheiat un contract individual de muncă nr. 56 pe
o durata nedeterminată, însă în art. 5 a contractului fiind indicată o perioadă de
probă de 6 luni. La 05 ianuarie 2018 reclamantului i s-a adus la cunoștință Ordinul
nr. 09 din 05 ianuarie 2018 „cu privire la concedierea în rezultatul nesatisfăcător al
perioadei de probă” și în aceiași zi a fost concediat conform temeiului prevăzut la
art. 86 alin. (1) lit. a) Codul muncii.
Reclamantul Sergiu Rusu consideră ordinul nr. 09 din 05 ianuarie 2018
neîntemeiat și ilegal din următoarele motive: de la data angajării în funcție a
reclamantului la ÎM Regia „Apă-Canal-Bălți”, acesta și-a îndeplinit în mod
1
conștiincios atribuțiile de serviciu, nu a avut careva obiecții din partea conducerii
întreprinderii, legate de activitatea sa de serviciu și nu a avut careva sancțiuni
pentru neîndeplinirea corespunzătoare a obligațiilor de serviciu. Mai mult ca atât,
în luna decembrie 2017 la ședința organului de conducere a societății a fost ascultat
raportul reclamantului referitor la activitatea sa la întreprinderea ÎM Regia „Apă-
Canal-Bălți”, care nu a fost criticat de către membrii participanți la ședință.
Calificarea reclamantului ca specialist în domeniul de conducere a sistemului de
apeduct și canalizare se confirmă prin următoarele circumstanțe: la 29 august 2000
reclamantul a fost angajat la serviciu în calitate de director a DP „Apa-Canal”
Florești. La 25 aprilie 2001, DP „Apă-Canal” Florești a fost reorganizată în SA
„Servicii Comunale Florești” în care reclamantul a activat în calitate de director
pînă la 23 decembrie 2009, cînd contractul de muncă a fost suspendat în legătură
cu numirea reclamantului în funcția de vicepreședinte a raionului Florești.
Reclamantul Sergiu Rusu a susținut că la 18 iulie 2011, după exercitarea
funcției elective reclamantul a revenit în calitate de director la SA „Servicii
Comunale Florești” activând până la 30 iunie 2015. Din 15 iunie 2015 în rezultatul
concursului, reclamantul a fost numit în funcția de director-adjunct la „Agenția
Apele Moldovei”, activând în funcția respectivă pînă la 02 noiembrie 2015. Din
09 noiembrie 2015 pînă la 31 august 2016 reclamantul a activat la SA “AdminVer”
(Apă canal Hîncești) în calitate de contabil și ulterior ca specialist în atragerea
investițiilor. Pînă la 25 octombrie 2017, reclamantul a activat la SA „Servicii
Comunale Florești” în calitate de manager exploatare și producție.
Reclamantul Sergiu Rusu a afirmat că în afară de experiența de muncă în
domeniul respectiv, deține următoarele studii: studii superioare pe specialitatea
„matematica aplicată”; studii superioare pe specialitatea „exploatarea sistemelor de
alimentare cu apă și canalizare”. Pentru activitatea sa în domeniul respectiv la data
de 27 aprilie 2012 reclamantul Sergiu Rusu a fost decorat de Președintele
Republicii Moldova cu ordinul „Meritul Civic”.
Reclamantul Sergiu Rusu consideră că ordinul nr. 09 din 05 ianuarie 2018
este neîntemeiat și ilegal, deoarece este emis cu ignorarea normelor naționale și
internaționale în domeniul muncii.
Reclamantul Sergiu Rusu, a solicitat admiterea acțiunii, anularea ordinului nr.
09 din 05 ianuarie 2018 „cu privire la concedierea în rezultatul nesatisfăcător al
perioadei de probă” ca fiind unul neîntemeiat și ilegal, restabilirea în funcția de
director adjunct la ÎM Regia „Apă-Canal-Bălți” începând cu data de 05 ianuarie
2018, încasarea de la pîrît în beneficiul reclamantului suma retribuirii muncii
stabilite ca director adjunct în administrație Regia „Apă-Canal-Bălți” în mărime de
9450 lei, lunar, începând cu data de 05 ianuarie 2018 pînă la data restabilirii în
funcție, încasarea de la pîrît în beneficiul reclamantului a prejudiciului moral în
mărime de 50000 lei, încasarea de la pîrît în beneficiul reclamantului a tuturor
cheltuielilor de judecată pe care le va suporta în legătură cu examinarea cauzei.
La 05 noiembrie 2018 Sergiu Rusu, reprezentat de avocatul Alexandru
Havrun, a depus cerere de concretizare prin care a solicitat anularea ordinului nr.09
din 05 ianuarie 2018 „cu privire la concedierea în rezultatul nesatisfacător al
perioadei de probă” ca fiind unul neîntemeiat și ilegal, încasarea de la ÎM Regia
„Apă-Canal-Bălți” a compensației suplimentare în mărime de 3 salarii medii
lunare, ceea ce constituie suma de 28350 lei, încasarea de la pârât în beneficiul
2
reclamantului a despăgubirii pe perioada absenței forțate calculate din suma de
9450 lei, pe perioada de 05 ianuarie 2018 - 01 martie 2018, în mărime totală de
18900 lei, încasarea de la pârât în beneficiul reclamantului a prejudiciului moral în
mărime de 50000 lei, încasarea în beneficiul reclamantului a tuturor cheltuielilor
de judecată pe care le va suporta în legătură cu examinarea cauzei.
Prin hotărârea din 17 ianuarie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central s-a
respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu
Rusu împotriva ÎM Regia „Apă-Canal-Bălți” privind anularea ordinului de
concediere, încasarea compensației, încasarea plăților salariale și încasarea
prejudiciului moral.
Prin decizia din 28 mai 2019 a Curții de Apel Bălți s-a respins apelul declarat
de Sergiu Rusu, reprezentat de avocatul Alexandru Havrun și s-a menținut
hotărârea din 17 ianuarie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, în cauza civilă
la cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu Rusu împotriva ÎM Regia
„Apă-Canal-Bălți” privind anularea ordinului de concediere, încasarea
compensației, încasarea plăților salariale și încasarea prejudiciului moral.
În susținerea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că la 26 octombrie
2017 reclamantul Sergiu Rusu a fost angajat în calitate de director adjunct la ÎM
Regia „Apă-Canal-Bălți”, fiind efectuată inscripția respectivă în carnetul de muncă
a reclamantului. De asemenea, cu reclamantul a fost încheiat un contract individual
de muncă nr. 56 pe o durată nedeterminată. Potrivit pct.5 a contractului nr. 56 din
26 octombrie 2017 și în conformitate cu prevederile legale, a art. 60 Codul muncii,
a fost stabilită o perioadă de probă de 6 luni. La 04 ianuarie 2018 a fost convocată
Adunarea Consiliului Administrativ al ÎM Regia „Apă-Canal-Bălți”, în acest sens
fiind întocmit un proces-verbal. La pct.3 a ordinei de zi a fost ascultat raportul de
activitate a directorului adjunct, Sergiu Rusu, pentru perioada 26 octombrie 2017 –
30 noiembrie 2017. Prin hotărîrea Adunării Consiliului Administrativ al ÎM Regia
„Apă-Canal-Bălți”, aceasta, fiind considerată neefectivă. La 05 ianuarie 2018,
reclamantului i s-a adus la cunoștință ordinul nr. 09 din 05 ianuarie 2018 „Cu
privire la concedierea în rezultatul nesatisfăcător al perioadei de probă” și în
aceiași zi a fost concediat conform temeiului prevăzut la art. 86 alin. (1) lit. a),
faptul aducerii la cunoștință a ordinului nr. 09 din 05 ianuarie 2018 fiind confirmat
prin semnătura aplicată de către reclamant pe versoul ordinului. Nefiind de acord
cu ordinal menționat, Sergiu Rusu la 21 martie 2018 a înaintat prezenta cerere de
chemare în judecată împotriva ÎM Regia „Apă-Canal-Bălți”, solicitând anularea
ordinului de concediere, încasarea compensației, încasarea plăților salariale și
încasarea prejudiciului moral.
Instanța de apel a reținut că legiuitorul, expres prevede că angajatorul
urmează să achite compensațiile, plățile salariale și prejudiciului moral numai în
cazul în care eliberarea din funcție a purtat un caracter ilegal, fapt care nu a fost
constatat în prezenta speță, or, caracterul legal al ordinului de concediere contestat
nu a fost răsturnat.
Pe cale de consecință, constatînd legalitatea ordinului de concediere nr.09
din 05 ianuarie 2018 „Cu privire la concedierea în rezultatul nesatisfăcător al
perioadei de probă” în raport cu apelantul Sergiu Rusu, instanța de apel consideră
că, instanța de fond just a respins inclusiv capetele de acțiune privind încasarea
compensației, încasarea plăților salariale și încasarea prejudiciului moral, or, în
3
prezenta speță nu s-a constatat existența unei conduite ilegale din partea
angajatorului/intimatului care să fie susceptibilă de a genera un prejudiciu
patrimonial sau moral în raport cu apelantul Sergiu Rusu. Astfel, avînd în vedere
faptul că, legalitatea actului de concediere nu a fost combătută de către apelant, se
constată inclusiv netemeinicia solicitării apelantului privind încasarea
compensației, încasarea plăților salariale și încasarea prejudiciului moral, or,
satisfacția echitabilă nu urmează a fi acordată în cazul inexistenței conduitei ilegale
generatoare de prejdiciu și a prejudiciului ca atare.
Instanța de apel a reținut că apelantul în susținerea cerințelor sale cu privire
la anularea ordinului de concediere, nu a prezentat careva probe, iar argumentele
invocate nu au relevanță la obiectul litigiului dedus judecății. Concluzia instanței
de fond privind respingerea cerinței de încasare a cheltuielilor de judecată fiind o
pretenție subsecventă cerințelor inițiale și care nu poate fi admisă separat, reieșind
din faptul că acțiunea înaintată este neîntemeiată.
De asemenea, instanța de apel a menționat că criticele formulate în apel nu
pot constitui temei de admitere a acestuia, deoarece se combat cu circumstanțele de
fapt și normele de drept constatate/invocate mai sus și se axează asupra
circumstanțelor, care au fost constatate și elucidate pe deplin de către prima
instanță, având la bază cumulul de probe, apreciate cu respectarea normelor de
drept material și procedural. Soluția dată de prima instanță este corectă, motivată și
amplu argumentată, cu pronunțarea asupra tuturor aspectelor juridice și făcând
trimitere, atât la probele administrate, cît și dispozițiile legale aplicabile la caz,
instanța de apel ajungând la concluzia de a respinge apelul declarat de Sergiu
Rusu și a menține hotărârea primei instanțe.
La 05 august 2019, de Sergiu Rusu, reprezentat de avocatul Alexandru
Havrun, a declarat prin intermediul oficiului poștal recurs împotriva deciziei din
28 mai 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care a solicitat admiterea recursului,
casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi
hotărârii de admitere a acțiunii depuse de Sergiu Rusu.
În motivarea cererii de recurs recurentul Sergiu Rusu a indicat că nu este de
acord cu decizia instanței de apel și hotărărea instanței de fond, le consideră vădit
ilegale și neîntemeiate, care urmează a fi casate deoarece instanța de apel la
pronunțarea deciziei a interpretat în mod eronat legea, nu a aplicat legea care
trebuia să fie aplicată, a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată.
Recurentul Sergiu Rusu a menționat că instanța de apel la soluționarea
pricinii a apreciat eronat circumstanțele cauzei, deoarece au fost prezentate
suficiente dovezi privind temeinicia cerințelor sale la înaintarea acțiunii civile.
Recurentul Sergiu Rusu consideră că ordinul nr. 09 din 05 ianuarie 2018 este
neîntemeiat și ilegal, deoarece de la data angajării în funcție a reclamantului în
Administrația Regia „Apă-Canal-Bălți” acesta și- a îndeplinit în mod conștiincios
atribuțiile de serviciu, nu a avut careva obiecții din partea conducerii întreprinderii,
legate de activitatea sa de serviciu și nu a avut careva sancțiuni pentru
neîndeplinirea corespunzătoare a obligațiilor de serviciu.
Recurentul Sergiu Rusu, a menționat că în luna decembrie 2017 la ședința
organului de conducere a societății a fost ascultat raportul reclamantului referitor la
activitatea sa la întreprinderea Regia „Apă- Canal-Bălți”, care nu a fost criticat de
către membrii participanți la ședință, fiind prezentate careva critici a activității
4
acestuia printr-un proces-verbal datat din 04 ianuarie 2018, care nu a existat la data
eliberării recurentului din funcție
.
Recurentul Sergiu Rusu, a reiterat poziția și motivele expuse în cererea de
chemare în judecată inițială. Consideră că Ordinul nr. 09 din 05 ianuarie 2018 este
neîntemeiat și ilegal deoarece este emis cu ignorarea normelor naționale și
internaționale în domeniul muncii după cum urmează: art. 43 din Constituția
Republicii Moldova, art. 10 alin. (2), 60 alin. (1), 63 alin.(2) Codul muncii, art. 7 a
Legii nr. 121 din 25 mai 2012 cu privire la asigurarea egalității.
Recurentul Sergiu Rusu a invocat prevederile art. 8, 9 al Convenției nr. 158
din 22 iunie 1982 cu privire la încetarea raporturilor de muncă din inițiativa
patronului (în vigoare pentru Republica Moldova la 14 februarie 1998), în care este
stipulat că un lucrător care consideră că raporturile sale de muncă au încetat în
mod nejustificat va fi îndreptățit să declare apel împotriva acestei încetări la un
organ imparțial cum sunt instanța de judecată, tribunalul de muncă, completul de
arbitri sau arbitrul. Organele arătate în articolul 8 al prezentei Convenții vor fi
împuternicite să examineze motivele invocate pentru încetare, precum și alte
circumstanțe ale cazului și să transmită o decizie prin care să se pronunțe cu privire
la justificarea încetării. Pentru ca lucrătorul să nu suporte de unul singur sarcina
probei caracterului nejustificat al încetării, metodele de implementare prevăzute în
art. 1 al prezentei Convenții vor asigura ambele sau una dintre următoarele
posibilități, sarcina probei existenței unui motiv valabil pentru încetare, așa cum
aceasta este definită de art. 4 al prezentei Convenții, va fi în sarcina patronului.
Organele prevăzute în art. 8 al prezentei Convenții vor fi împuternicite să ajungă la
o concluzie referitoare la motivul încetării ținând cont de probele furnizate de părți
și în conformitate cu procedurile prevăzute în legislația și practica națională.
Recurentul Sergiu Rusu, a afirmat că ordinul nr. 09 din 05 ianuarie 2018 prin
care a fost concediat este unul neîntemeiat și ilegal, deoarece la emiterea acestuia
nu s-au luat în considerare criteriile legate de pregătirea profesională a
reclamantului și exercitarea atribuțiilor sale de serviciu, nefiind invocate careva
încălcări de ordin juridico-faptic comise de reclamant chiar și fiind în perioada de
probă (ordinul de concediere nefiind motivat), ci au fost luate în considerare cu
totul alte criterii cunoscute doar de angajator ce nu au nimic comun cu exercitarea
obligațiilor profesionale de muncă, situație ce reprezintă o încălcare evidentă a
dreptului la muncă a reclamantului Sergiu Rusu.
Totodată, recurentul consideră că aprecierea probelor de către instanțele
judecătorești inferioare au fost arbitrare, instanțele încălcând normele de drept
material și normele de drept procedural, iar erorile comise au dus la încălcarea
drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă,
recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
După cum denotă materialele cauzei, copia deciziei motivate din
28 mai 2019 a Curții de Apel Bălți, a fost expediată participanților la proces la data
de 27 iunie 2019, prin scrisoarea de expediere nr. 12194 (f.d. 154), fiind
recepționată de recurentul Sergiu Rusu la data de 02 iulie 2019, fapt ce se confirmă
prin dovada trimiterii poștale nr. DS3100060797AS (f.d. 157).
În aceste circumstanțe, instanța de recurs precizează că recursul, a fost depus
5
de Sergiu Rusu, reprezentat de avocatul Alexandru Havrun, la data de 05 august
2019 prin intermediul oficiului poștal, cu respectarea termenului prevăzut la art.
434 Cod de procedură civilă.
La 21 august 2019, în adresa intimatei ÎM Regia „Apă-Canal-Bălți” a fost
expediată copia recursului declarat de Sergiu Rusu, reprezentat de avocatul
Alexandru Havrun, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.
Intimata ÎM Regia „Apă-Canal-Bălți” nu și-a vaforificat dreptul procedural
respectiv și nu a depus referință în termenul stabilit.
Examinând temeiurile recursului declarat de Sergiu Rusu, reprezentat de
avocatul Alexandru Havrun, în raport cu materialele cauzei civile, completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție consideră că recursul este inadmisibil.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate
sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele
indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în
măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii
sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către
instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul, nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Sergiu Rusu, reprezentat de
avocatul Alexandru Havrun, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432
alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Astfel, argumentele invocate în recursul declarat de Sergiu Rusu, reprezentat
de avocatul Alexandru Havrun, se referă la dezacordul recurentului cu soluția
pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială, sau
aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de
casare a deciziei recurate.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul, exercitat conform
secțiunii a II-a, are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material
și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în
fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție, reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute la art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul
normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură
6
civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către
instanțele de fond și de apel.
Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența
probelor și concluziile făcute în urma probațiunii, sunt în afara controlului instanței
de recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs
poate interveni în materia probațiunii, doar sub aspect procedural și anume dacă se
invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod
flagrant regulile de apreciere a probelor, stabilite în art. 130 Cod de procedură
civilă. Din recursul declarat de Sergiu Rusu, reprezentat de avocatul Alexandru
Havrun, nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, a relevat în
jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției
Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că
nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,
întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva
sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes
(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului,
25 februarie 1995, nr.26561/1995).
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera inadmisibil recursul declarat de Sergiu Rusu, reprezentat de avocatul
Alexandru Havrun.
În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 alin. 1 Cod de procedură
civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Se consideră inadmisibil recursul declarat de Sergiu Rusu, reprezentat de
avocatul Alexandru Havrun, împotriva deciziei din 28 mai 2019 a Curții de Apel
Bălți, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu Rusu
împotriva Întreprinderii Mixte Regia „Apă-Canal-Bălți” privind anularea ordinului
de concediere, încasarea compensației, încasarea plăților salariale și încasarea
prejudiciului moral.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Tatiana Vieru
Judecătorii Maria Ghervas
Nina Vascan
7