2ra-1796/19 — cu privire la încasarea drepturilor salariale, penalităților și a cheltuielilor de judecată

Dosarul nr. 2ra-1796/19

Instanța de fond: Judecătoria Cahul, sediul Central – I. Gorlenco

Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul – G. Vavrin, I. Dănăilă, T. Berdilă

ÎNCHEIERE

23 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Nina Vascan

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Gospodăria Țărănească

„Percembli CN”, reprezentată de avocatul Ignat Dumitran,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Stepan Scurtu

împotriva Gospodăriei Țărănești „Percembli CN” cu privire la încasarea drepturilor

salariale, penalităților și a cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din data de 07 mai 2019 a Curții de Apel Cahul, prin care

s-a admis apelul declarat de către Gospodăria Țărănească „ Percembli CN” și apelul

incident declarat de către avocatul Liudmila Stoianov în interesele intimatului Stepan

Scurtu, s-a modificat hotărârea din data de 25 septembrie 2018 a Judecătoriei Cahul,

sediul Central,

constată:

La 28 decembrie 2017 Stepan Scurtu a depus cerere de chemare în judecată,

concretizată ulterior, împotriva Gospodăriei Țărănești „Percembli CN” (în continuare

GȚ „Percembli CN”), prin care a solicitat încasarea salariului mediu lunar pentru

perioada 06 martie -28 decembrie 2017, în valoare de 22 247 lei, prejudiciul cauzat în

legătură cu reținerea nejustificată a salariului, în mărime de 0,3% pentru fiecare zi de

neachitare, pentru perioada 07 aprilie - 28 decembrie 2017, în cuantum de 14 184 lei și

cheltuielilor de judecare a prezentei cauze.

În motivarea acțiunii Stepan Scurtu a invocat că la data de 06 martie 2017 a fost

angajat în calitate de tractorist la GȚ ,,Percembli CN” și a muncit la această gospodărie

țărănească o perioadă de 4 luni, până la 06 iulie 2017. Pe toată perioada de activitate lui

Stepan Scurtu nu i s-a achitat salariul, nu a fost încheiat un contract individual de

muncă, precum și nu i-au fost aduse la cunoștință condițiile de salarizare a muncii

prestate.

Reclamantul a mai menționat că în momentul în care i-a comunicat conducătorului

GȚ ,,Percembli CN” că nu mai muncește fără achitarea salariului, nejustificat i-a fost

1

reținut buletinul de identitate, permisul de conducere și carnetul de muncă, cu scopul

ca acesta să muncească în contul recuperării presupusei daune materiale cauzate

angajatorului.

Ca urmare a acțiunilor angajatorului, Stepan Scurtu a fost lipsit de posibilitatea să

se încadreze în câmpul muncii, fiind privat de dreptul de a munci și de a încheia acte

juridice.

Stepan Scurtu, în scopul soluționării litigiului pe cale amiabilă, s-a adresat către

conducătorul GȚ ,,Percembli CN” cu solicitarea de înlăturare a ilegalităților comise și

repunerea în drepturile lezate, însă angajatorul i-a refuzat. Totodată, reclamantul a

depus o plângere la Inspecția teritorială de muncă Cahul. În urma controlului privind

respectarea legislației muncii de către GȚ „Percembli CN”, s-au confirmat încălcările

expuse de reclamant, însă decizia privind rezultatele controlului efectuat nu a fost

executată de către angajator și salariatului nu i-a fost calculat și achitat salariul, precum

și nu au fost eliberate actele reținute nejustificat. Administratorul GȚ „Percembli CN”

Constantin Percembli pentru admiterea muncii nedeclarate în raport cu Stepan Scurtu,

prin hotărârea din data de 15 ianuarie 2018 a Judecătoriei Cahul, sediul Central,

modificată prin decizia din 26 aprilie 2018 a Curții de Apel Cahul a fost sancționat

contravențional în baza art. 551 din Codul contravențional, fiindu-i aplicată sancțiune

sub formă de amendă în mărime de 3 500 lei.

Prin hotărârea din data de 25 septembrie 2018 a Judecătoriei Cahul, sediul Central

s-a admis parțial cererea de chemare în judecată, s-a încasat de la GȚ „Percembli CN”,

în beneficiul lui Stepan Scurtu salariul pentru perioada de muncă martie 2017 - iunie

2017, în mărime de 13 499,30 lei, penalitatea, conform art. 330 alin. (2), Codul muncii,

în mărime de 19 922,77 lei, cheltuieli de judecată în mărime de 1 950 lei, în total, suma

de 35 372, 07 lei, în rest acțiunea reclamantului s-a respins ca fiind neîntemeiată. S-a

încasat de la GȚ ,,Percembli CN” în beneficiul statului taxa de stat în mărime de

1 002,66 lei.

Pentru a ajunge la această concluzie instanța de fond a reținut că Stepan Scurtu a

muncit în calitate de mecanizator la GȚ „Percembli CN”, fapt constatat prin probele

prezentate la materialele dosarului. GȚ „Percembli CN” a încălcat legislația muncii

pentru care administratorul a fost sancționat contravențional.

Instanța de fond a notat că, deși Stepan Scurtu a prestat munca pentru GȚ

„Percembli CN”, acesta nu a primit salariu pentru munca prestată, astfel justificat

solicită încasarea salariului pentru această perioadă, iar în legătură că angajatorul cu

salariatul nu au negociat cuantumul salariului, instanța a ajuns la concluzia a calcula

salariul reieșind din salariul mediu pe agricultură conform datelor furnizate de biroul

Național de Statistică și nu conform salariului pe economie, așa cum solicită

reclamantul. De asemenea, instanța de fond a reținut ca întemeiată solicitarea lui Stepan

Scurtu cu privire la încasarea penalității în mărime de 0,3% pentru fiecare zi de

întârziere a achitării salariului și a cheltuielilor de judecată, ori reținerea achitării

salariului a avut loc din vina angajatorului.

Curtea de Apel Cahul prin decizia din data de 07 mai 2019 a admis apelul declarat

de către GȚ „Percembli CN” și apelul incident declarat de către avocatul Liudmila

Stoianov în interesele intimatului Stepan Scurtu, a modificat hotărârea din data de 25

2

septembrie 2018 a Judecătoriei Cahul, sediul Central în partea încasării penalităților, a

majorat suma penalităților de la 19 922,64 lei până la suma de 22 889,57 lei, a majorat

suma taxei de stat de la 1 002,66 lei la suma de 1 091 lei, a încasat de la GȚ „Percembli

CN” în beneficiul lui Stepan Scurtu suma de 900 lei, cheltuieli de asistență juridică la

judecarea cauzei în instanța de apel, în rest hotărârea a fost menținută.

Instanța de apel a concluzionat că instanța de fond eronat a aplicat normele de

drept material în privința încasării penalității în mărime de 0,3% pentru fiecare zi de

întârziere a achitării salariului, ori în perioada martie –iulie 2017 instanța de fond urma

să calculeze penalitatea pentru reținerea nejustificată a salariului în cuantum de 0,1%

până la data de 18 august 2017, când s-a modificat cuantumul la 0,3%. Astfel,

penalitatea, care urmează a fi încasată constituie suma de 17 597,64 lei și nu 19 922,77

lei.

Totodată instanța de fond a reținut ca fiind parțial întemeiată pretenția lui Stepan

Scurtu cu privire la încasarea penalității de întârziere pentru perioada de la pronunțarea

hotărârii instanței de fond și până la 29 ianuarie 2019, perioada menționată în apelul

incident, ori din materialele dosarului nu rezultă că GȚ „Percembli CN” a executat

obligația de a achita salariul sau cel puțin a încercat să-și onoreze această obligație.

Împotriva deciziei instanței de apel, la 17 iulie 2019 a depus recurs GȚ

„Percembli CN”, reprezentată de avocatul Ignat Dumitran, prin care a solicitat

admiterea recursului, casarea deciziei cu emiterea unei noi hotărâri privind respingerea

cererii de chemare în judecată. ( f.d. 160-161)

În motivarea recursului GȚ „ Percembli CN” a indicat dezacordul cu hotărârile

adoptate, ori în opinia avocatului Ignat Dumitran acțiunea urma să fie înaintată lui

Constantin Percembli ca persoană fizică și nu GȚ „ Percembli CN”, ori procesul verbal

cu privire la contravenția privind acceptarea muncii nedeclarate a fost întocmit lui

Constantin Percembli pentru faptul că a admis muncă nedeclarată în raport cu Stepan

Scurtu. Totodată, avocatul Ignat Dumitran a indicat că incorect s-a calculat penalitatea

pentru neachitarea în termen a salariului, ori neachitarea salariului a avut loc din vina

salariatului, care nu a prezentat actele necesare pentru perfectarea contractului de

muncă.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel.

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Cahul a fost pronunțată la

07 mai 2019, a fost publicată pe portalul național al instanțelor de judecată la 27 mai

2019, a fost expediată în adresa participanților la proces la 28 mai 2019. ( f.d. 154)

Confirmare privind recepționarea copiei deciziei de către recurent la materialele

dosarului lipsește.

În aceste circumstanțe recursul depus de către GȚ „Percembli CN”, reprezentată

de avocatul Ignat Dumitran, se consideră a fi depus în termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către

3

GȚ „Percembli CN”, reprezentată de avocatul Ignat Dumitran, este inadmisibil din

următoarele considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă, că

GȚ „Percembli CN”, reprezentată de avocatul Ignat Dumitran, a indicat argumente ce

țin de dezacordul cu felul în care instanța de apel a apreciat înscrisurile probatorii și a

constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste

argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII al Codului de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu pot

constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres

stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) al Codului de procedură civilă

părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se

invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) al Codului de procedură civilă cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să

posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat

de către GȚ „Percembli CN”, reprezentat de avocatul Ignat Dumitran, asemenea

aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții

de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel,

primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

4

Drept urmare, se reține că argumentele invocate de recurenta nu pot constitui temei

de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal

invocă GȚ „Percembli CN”, reprezentată de avocatul Ignat Dumitran, și, respectiv, nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către GȚ „Percembli CN”, reprezentată de avocatul Ignat

Dumitran, inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440, alin.

(1) și (11) ale Codului de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul, declarat de către Gospodăria Țărănească „Percembli CN”, reprezentată

de avocatul Ignat Dumitran, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Nina Vascan

Maria Ghervas

5