2ra-1796/19 — cu privire la încasarea drepturilor salariale, penalităților și a cheltuielilor de judecată

Dosarul nr. 2ra-1796/19 Instanța de fond: Judecătoria Cahul, sediul Central – I. Gorlenco Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul – G. Vavrin, I. Dănăilă, T. Berdilă ÎNCHEIERE 23 octombrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru judecătorii Nina Vascan Maria Ghervas examinând admisibilitatea recursului declarat de către Gospodăria Țărănească „Percembli CN”, reprezentată de avocatul Ignat Dumitran, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Stepan Scurtu împotriva Gospodăriei Țărănești „Percembli CN” cu privire la încasarea drepturilor salariale, penalităților și a cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din data de 07 mai 2019 a Curții de Apel Cahul, prin care s-a admis apelul declarat de către Gospodăria Țărănească „ Percembli CN” și apelul incident declarat de către avocatul Liudmila Stoianov în interesele intimatului Stepan Scurtu, s-a modificat hotărârea din data de 25 septembrie 2018 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, constată: La 28 decembrie 2017 Stepan Scurtu a depus cerere de chemare în judecată, concretizată ulterior, împotriva Gospodăriei Țărănești „Percembli CN” (în continuare GȚ „Percembli CN”), prin care a solicitat încasarea salariului mediu lunar pentru perioada 06 martie -28 decembrie 2017, în valoare de 22 247 lei, prejudiciul cauzat în legătură cu reținerea nejustificată a salariului, în mărime de 0,3% pentru fiecare zi de neachitare, pentru perioada 07 aprilie - 28 decembrie 2017,

în cuantum de 14 184 lei și cheltuielilor de judecare a prezentei cauze. În motivarea acțiunii Stepan Scurtu a invocat că la data de 06 martie 2017 a fost angajat în calitate de tractorist la GȚ ,,Percembli CN” și a muncit la această gospodărie țărănească o perioadă de 4 luni, până la 06 iulie 2017. Pe toată perioada de activitate lui Stepan Scurtu nu i s-a achitat salariul, nu a fost încheiat un contract individual de muncă, precum și nu i-au fost aduse la cunoștință condițiile de salarizare a muncii prestate. Reclamantul a mai menționat că în momentul în care i-a comunicat conducătorului GȚ ,,Percembli CN” că nu mai muncește fără achitarea salariului, nejustificat i-a fost 1 reținut buletinul de identitate, permisul de conducere și carnetul de muncă, cu scopul ca acesta să muncească în contul recuperării presupusei daune materiale cauzate angajatorului.

Ca urmare a acțiunilor angajatorului, Stepan Scurtu a fost lipsit de posibilitatea să se încadreze în câmpul muncii, fiind privat de dreptul de a munci și de a încheia acte juridice. Stepan Scurtu, în scopul soluționării litigiului pe cale amiabilă, s-a adresat către conducătorul GȚ ,,Percembli CN” cu solicitarea de înlăturare a ilegalităților comise și repunerea în drepturile lezate, însă angajatorul i-a refuzat. Totodată, reclamantul a depus o plângere la Inspecția teritorială de muncă Cahul. În urma controlului privind respectarea legislației muncii de către GȚ „Percembli CN”, s-au confirmat încălcările expuse de reclamant, însă decizia privind rezultatele controlului efectuat nu a fost executată de către angajator și salariatului nu i-a fost calculat și achitat salariul, precum și nu au fost eliberate actele reținute nejustificat.

Administratorul GȚ „Percembli CN” Constantin Percembli pentru admiterea muncii nedeclarate în raport cu Stepan Scurtu, prin hotărârea din data de 15 ianuarie 2018 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, modificată prin decizia din 26 aprilie 2018 a Curții de Apel Cahul a fost sancționat contravențional în baza art. 551 din Codul contravențional, fiindu-i aplicată sancțiune sub formă de amendă în mărime de 3 500 lei. Prin hotărârea din data de 25 septembrie 2018 a Judecătoriei Cahul, sediul Central s-a admis parțial cererea de chemare în judecată, s-a încasat de la GȚ „Percembli CN”, în beneficiul lui Stepan Scurtu salariul pentru perioada de muncă martie 2017 - iunie 2017, în mărime de 13 499,30 lei, penalitatea, conform art. 330 alin. (2), Codul muncii, în mărime de 19 922,77 lei, cheltuieli de judecată în mărime de 1 950 lei, în total, suma de 35 372, 07 lei, în rest acțiunea reclamantului s-a respins ca fiind neîntemeiată.

S-a încasat de la GȚ ,,Percembli CN” în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 1 002,66 lei. Pentru a ajunge la această concluzie instanța de fond a reținut că Stepan Scurtu a muncit în calitate de mecanizator la GȚ „Percembli CN”, fapt constatat prin probele prezentate la materialele dosarului. GȚ „Percembli CN” a încălcat legislația muncii pentru care administratorul a fost sancționat contravențional. Instanța de fond a notat că, deși Stepan Scurtu a prestat munca pentru GȚ „Percembli CN”, acesta nu a primit salariu pentru munca prestată, astfel justificat solicită încasarea salariului pentru această perioadă, iar în legătură că angajatorul cu salariatul nu au negociat cuantumul salariului, instanța a ajuns la concluzia a calcula salariul reieșind din salariul mediu pe agricultură conform datelor furnizate de biroul Național de Statistică și nu conform salariului pe economie, așa cum solicită reclamantul.

De asemenea, instanța de fond a reținut ca întemeiată solicitarea lui Stepan Scurtu cu privire la încasarea penalității în mărime de 0,3% pentru fiecare zi de întârziere a achitării salariului și a cheltuielilor de judecată, ori reținerea achitării salariului a avut loc din vina angajatorului. Curtea de Apel Cahul prin decizia din data de 07 mai 2019 a admis apelul declarat de către GȚ „Percembli CN” și apelul incident declarat de către avocatul Liudmila Stoianov în interesele intimatului Stepan Scurtu, a modificat hotărârea din data de 25 2 septembrie 2018 a Judecătoriei Cahul, sediul Central în partea încasării penalităților, a majorat suma penalităților de la 19 922,64 lei până la suma de 22 889,57 lei, a majorat suma taxei de stat de la 1 002,66 lei la suma de 1 091 lei, a încasat de la GȚ „Percembli CN” în beneficiul lui Stepan Scurtu suma de 900 lei, cheltuieli de asistență juridică la judecarea cauzei în instanța de apel, în rest hotărârea a fost menținută.

Instanța de apel a concluzionat că instanța de fond eronat a aplicat normele de drept material în privința încasării penalității în mărime de 0,3% pentru fiecare zi de întârziere a achitării salariului, ori în perioada martie –iulie 2017 instanța de fond urma să calculeze penalitatea pentru reținerea nejustificată a salariului în cuantum de 0,1% până la data de 18 august 2017, când s-a modificat cuantumul la 0,3%. Astfel, penalitatea, care urmează a fi încasată constituie suma de 17 597,64 lei și nu 19 922,77 lei. Totodată instanța de fond a reținut ca fiind parțial întemeiată pretenția lui Stepan Scurtu cu privire la încasarea penalității de întârziere pentru perioada de la pronunțarea hotărârii instanței de fond și până la 29 ianuarie 2019, perioada menționată în apelul incident, ori din materialele dosarului nu rezultă că GȚ „Percembli CN” a executat obligația de a achita salariul sau cel puțin a încercat să-și onoreze această obligație.

Împotriva deciziei instanței de apel, la 17 iulie 2019 a depus recurs GȚ „Percembli CN”, reprezentată de avocatul Ignat Dumitran, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei cu emiterea unei noi hotărâri privind respingerea cererii de chemare în judecată. ( f.d. 160-161) În motivarea recursului GȚ „ Percembli CN” a indicat dezacordul cu hotărârile adoptate, ori în opinia avocatului Ignat Dumitran acțiunea urma să fie înaintată lui Constantin Percembli ca persoană fizică și nu GȚ „ Percembli CN”, ori procesul verbal cu privire la contravenția privind acceptarea muncii nedeclarate a fost întocmit lui Constantin Percembli pentru faptul că a admis muncă nedeclarată în raport cu Stepan Scurtu.

Totodată, avocatul Ignat Dumitran a indicat că incorect s-a calculat penalitatea pentru neachitarea în termen a salariului, ori neachitarea salariului a avut loc din vina salariatului, care nu a prezentat actele necesare pentru perfectarea contractului de muncă. În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Cahul a fost pronunțată la 07 mai 2019, a fost publicată pe portalul național al instanțelor de judecată la 27 mai 2019, a fost expediată în adresa participanților la proces la 28 mai 2019. ( f.d.

154) Confirmare privind recepționarea copiei deciziei de către recurent la materialele dosarului lipsește. În aceste circumstanțe recursul depus de către GȚ „Percembli CN”, reprezentată de avocatul Ignat Dumitran, se consideră a fi depus în termen. Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către 3 GȚ „Percembli CN”, reprezentată de avocatul Ignat Dumitran, este inadmisibil din următoarele considerente. Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă, că GȚ „Percembli CN”, reprezentată de avocatul Ignat Dumitran, a indicat argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanța de apel a apreciat înscrisurile probatorii și a constatat circumstanțele cauzei.

Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII al Codului de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) al Codului de procedură civilă părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual. Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) al Codului de procedură civilă cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4). Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat de către GȚ „Percembli CN”, reprezentat de avocatul Ignat Dumitran, asemenea aspecte nu se regăsesc. În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. 4 Drept urmare, se reține că argumentele invocate de recurenta nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă GȚ „Percembli CN”, reprezentată de avocatul Ignat Dumitran, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către GȚ „Percembli CN”, reprezentată de avocatul Ignat Dumitran, inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440, alin. (1) și (11) ale Codului de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul, declarat de către Gospodăria Țărănească „Percembli CN”, reprezentată de avocatul Ignat Dumitran, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru judecătorii Nina Vascan Maria Ghervas 5