2r-464/19 — Recunoasterea dreptului de proprietate
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Recunoasterea dreptului de proprietate
- Temei legal
- Temeiurile restituirii apelului, ne-înlăturarea neajunsurilor
2r-464/19 — Recunoasterea dreptului de proprietate (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr.2r-464/19
Prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul Central, judecător: M. Grosu
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători: N. Budăi, I. Secrieru, I. Muruianu
DECIZIE
16 octombrie 2019 mun. Chișinău
Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de
Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Dumitru Mardariu
Svetlana Filincova
examinând recursul declarat de Ion Platon, reprezentat de avocatul Gheorghi
Tataru,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Ion Platon către
Primăria comunei Lozova și ÎI „Mamulat Victor”, intervenient accesoriu Serviciul
Cadastral Teritorial Strășeni al IP „Agenția Servicii Publice”, cu privire la
recunoașterea dreptului de proprietate prin uzucapiune și declararea nulității
contractului de vânzare-cumpărare,
împotriva încheierii din 11 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a
fost restituită cererea de apel a lui Ion Platon depusă împotriva hotărârii din 19
decembrie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central,
constată:
La 21 martie 2018, Ion Platon a depus cerere de chemare în judecată către
Primăria comunei Lozova și ÎI „Mamulat Victor”, intervenient accesoriu Serviciul
Cadastral Teritorial Strășeni al IP „Agenția Servicii Publice”, solicitând
recunoașterea dreptului de proprietate prin uzucapiune și declararea nulității
contractului de vânzare-cumpărare.
Prin hotărârea din 19 decembrie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central,
cererea de chemare în judecată a lui Platon Ion către Primăria comunei Lozova și ÎI
„Mamulat Victor”, intervenient accesoriu Serviciul Cadastral Teritorial Strășeni al
IP „Agenția Servicii Publice”, cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate
prin uzucapiune și declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare, s-a
respins ca fiind neîntemeiată.
La 17.01.2019, avocatul Cuptova Natalia, în interesele lui Platon Ion, a depus
împotriva hotărârii primei instanțe cerere de apel nemotivată, solicitând admiterea
apelului, casarea hotărârii, cu emiterea unei noi hotărâri, indicând că motivele de
fapt și de drept vor fi prezentate suplimentar după ce va lua cunoștință cu hotărârea
motivată, rezervându-și dreptul la apel suplimentar. În același timp, la cererea de
apel nu a fost anexată dovada despre achitarea taxei de stat.
1
Prin încheierea din 21 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în temeiul
art. 368 Cod de procedură civilă, nu s-a dat curs cererii de apel, iar apelantului și
reprezentantului său li s-a fixat un termen până la 10 aprilie 2019, pentru
înlăturarea neajunsurilor instrumentului de atac, în sensul prezentării apelului
motivat și a taxei de stat și, totodată, apelantul și reprezentantul său au fost somați
cu privire la consecințele legale prevăzute la art.369 alin. (l) lit. a) Cod de
procedură civilă (f. d. 172-174).
Avocatul Cuptova Natalia, în interesele lui Platon Ion, la 15 martie 2019, a
depus cererea de apel motivată, încă fără anexarea dovezii de achitare a taxei de
stat.
Prin încheierea din 11 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost restituită
apelantului Platon Ion și reprezentantului său, avocatului Cuptova Natalia, cererea
de apel depusă împotriva hotărârii din 19 decembrie 2018 a Judecătoriei Strășeni,
sediul Central, cu toate actele anexate, pe motiv că apelantul nu a îndeplinit în
termen indicațiile instanței de apel expuse prin încheierea emisă în conformitate cu
art.368 alin.(l) Cod de procedură civilă.
La 04.06.2019, Ion Platon, reprezentat de avocatul Gheorghi Tataru, a
declarat recurs împotriva încheierii instanței de apel din 11 aprilie 2019.
În motivarea recursului a indicat că instanța de apel nu s-a expus asupra
solicitării din apelul motivat cu privire la scutirea de la achitarea taxei de stat, iar el
este pensionar și se confruntă cu dificultăți financiare.
Astfel, a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii instanței de apel cu
remiterea cauzei la rejudecare.
Verificând prin prisma art. 425 Cod de procedură civilă, instanța de recurs
constată că recursul declarat împotriva încheierii instanței de apel din 11 aprilie
2019, este depus în termen, or, încheierea enunțată a fost expediată apelantului-
recurent pentru cunoștință la 18.05.2019 (f. d. 199), iar date despre recepționarea
încheierii la materialele dosarului lipsesc.
Examinând materialele dosarului în raport cu criticile invocate în recurs,
Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ consideră recursul
neîntemeiat și pasibil de a fi respins din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs,
după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să-l respingă și să
mențină încheierea.
Potrivit materialelor cauzei, avocatul Natalia Cuptova, în interesele
apelantului Ion Platon, la 17.01.2019, a depus cerere de apel nemotivată împotriva
hotărârii primei instanțe, nefiind anexată și dovada de plată a taxei de stat pentru
depunerea apelului.
Prin încheierea din 21 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, nu s-a dat
curs cererii de apel, apelantului și reprezentantului său fiindu-le fixat un termen
până la 10 aprilie 2019, pentru înlăturarea neajunsurilor instrumentului de atac, în
sensul prezentării apelului motivat și a dovezii de plată a taxei de stat.
La 15 martie 2019, reprezentantul apelantului-recurent a depus cererea de
apel motivată, dar nu a fost prezentată dovada de achitare a taxei de stat.
Prin urmare, instanța de apel, prin încheierea din 11 aprilie 2019, a dispus
restituirea cererii de apel, dat fiind faptul că apelantul nu s-a confirmat indicațiilor
2
instanței de apel date prin încheierea din 21 februarie 2019 și nu a prezentat
dovada de plată a taxei de stat la depunerea apelului.
Verificând materialele dosarului prin prisma argumentelor recursului și a
prevederilor legale, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al
Curții Supreme de Justiție consideră că încheierea recurată este adoptată în
concordanță cu normele de drept procedural care reglementează acțiunile instanței
la acea fază a procesului, pornind de la următoarele.
În conformitate cu art. 368 alin. (1) Cod de procedură civilă, dacă cererea de
apel nu întrunește condițiile prevăzute la art. 364 și 365 și dacă cererea este depusă
fără plata taxei de stat, instanța de apel dispune printr-o încheiere să nu se dea curs
cererii, acordând apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.
Prin urmare, Colegiul constată că apelantul-recurent la depunerea apelului
împotriva hotărârii din 19 decembrie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central
nu a achitat taxa de stat. Totodată, Colegiul constată că atât în cererea de apel
nemotivată, cât și la prezentarea apelului motivat, la 15.03.2019, apelantul-recurent
nu a solicitat scutirea de la plata taxei de stat la depunerea apelului, la fel, nu au
fost prezentate în funcție de starea materială și probele necesare întru justificarea
necesității de scutire de la plata taxei de stat.
Potrivit art. 85 alin. (4) Cod de procedură civilă, în funcție de situația
materială și de probele prezentate în acest sens, persoana fizică sau juridică poate fi
scutită de judecător (de instanța judecătorească) de plata taxei de stat sau de plata
unei părți a ei.
Deci, legea admite cazuri în care instanța judecătorească, în funcție de
condițiile unui participant la proces, este în drept să scutească de plata taxei de stat
participantul care se încadrează în cazurile enumerate de art. 85 Cod de procedură
civilă.
În speță, apelantul-recurent a depus cererea de apel fără a achita taxa de stat,
nefiind solicitată în cererea de apel nici scutirea de la plata taxei de stat din
considerentul imposibilității achitării acesteia ca consecință a stării financiare
precare, așa după cum afirmă acesta în cererea de recurs. Iar circumstanțele date
indică incontestabil la faptul că argumentele recursului sunt neîntemeiate și lipsite
de suport juridic.
Astfel, Colegiul atestă că, la caz, instanța de apel corect a conchis că fiind
obligați, în baza art.365 Cod de procedură civilă, să respecte cerințele impuse de
lege pentru conținutul cererii de apel, însăși apelantul și reprezentantul său, fără a
invoca oricare motive întemeiate, în termenul fixat de instanță, nu au prezentat
dovada de plată a taxei de stat.
În așa fel, Colegiul reține că instanța de apel corect a restituit cererea de apel a
avocatului Natalia Cuptova, în interesele lui Ion Platon, dat fiind faptul că,
apelantul nu s-a conformat dispozițiilor legale ce reglementează procedura de
contestare cu apel.
În cauza SRL Tudor-Comerț vs Moldova, Curtea Europeană a reiterat că
articolul 6 §1 nu garantează dreptul la apel asupra unei hotărâri de primă instanță.
Cu toate acestea, atunci când dreptul intern prevede un drept la apel, procedura
respectivă va fi examinată ca o extensiune a procesului de judecată și, prin urmare,
va constitui un drept garantat de articolul 6 din Convenție. La fel, Curtea a
3
constatat că, în situația în care legislația procesuală permite declararea apelului
împotriva hotărârilor instanțelor de fond, instanța de apel este în drept să limiteze
dreptul la apel doar dacă constată că apelul respectiv nu corespunde legislației în
vigoare.
În speță, Colegiul notează că, o astfel de soluție este compatibilă cu
respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul articolului 6 din Convenția
Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. De
altfel, instanța europeană a relatat în practica sa constantă că, dreptul la o instanță
nu este absolut.
În această privința, Curtea Europeană, în mai multe cauze de acest gen, nu
exclude niciodată ipoteză că interesele unei bune administrări a justiției pot să
justifice impunerea unei restricții de natură financiară în accesul unei persoane la o
instanță (Tolstoy – Miloslavsky vs. Regatul Unit), dar această restricție se impune
a fi una justificată, generată de situația celui ce recurge la calea de atac, dar și
conformă normelor care guvernează accesul la justiție.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 427 lit. a) Cod de procedură
civilă, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme
de Justiție
decide:
Se respinge recursul declarat de către Ion Platon, reprezentat de avocatul
Gheorghi Tataru.
Se menține încheierea din 11 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza
civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Ion Platon către Primăria
comunei Lozova și ÎI „Mamulat Victor”, intervenient accesoriu Serviciul Cadastral
Teritorial Strășeni al IP „Agenția Servicii Publice” cu privire la recunoașterea
dreptului de proprietate prin uzucapiune și declararea nulității contractului de
vânzare-cumpărare.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței,
Judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Dumitru Mardari
Svetlana Filincova
4